278,409 matches
-
cu corectitudinea politică? M.C.: Are și n-are, pentru că nu e vorba neapărat despre autori din perioada contemporană. N. M.: La noi, termenul a fost pus în circulație de Virgil Nemoianu în '90 în "România literară". Ulterior și-a schimbat sensul originar. La noi, bătălie canonică începe să însemne bătălia din jurul schimbării canonului. De pildă: Titu Maiorescu - Junimea, contra postromantismului, Lovinescu cu modernismul contra literaturii de la începutul secolului al XX-lea. Deci, bătălia canonică este bătălia în jurul schimbării canonului și n-
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
fără precedent ale regimului. însă, de vreme ce ,,picturalitatea" picturii fusese reafirmată și alfabetul ei repus în circulație, se năștea de la sine o problemă nouă, tot atît de complexă pe cît de grav era enunțul ei: încotro se îndreaptă pictura, care este sensul ei intim și cum poate fi determinat orizontul său moral. Chiar dacă nici unul dintre pictorii amintiți nu și-a pus explicit o asemenea problemă, toți răspund nemijlocit acestei întrebări latente. Prin expozițiile din ultimii ani și, mai ales, prin cea de la
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
un atît de răspicat comportament academic, Tudor Vianu și-a păstrat pînă la capăt "postulatul optimist" (G. Gană) de superioară clasă umanistă atît de prezent în "capacitatea de a trăi lumea aceasta sub toate aspectele ei, a o prețui în sensul tuturor valorilor pe care ea în mod virtual le închide".
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
înțeleg ceea ce se petrece. Presupunînd că într-adevăr se petrece ceva. Poate că da. Uneori, parcă percepi, pe ici pe colo, existența unui tipar. Lucrul trist este că eu nu reușesc să-l sesizez în ansamblu. Poate că există un sens, dar nu tu ești cel chemat să-l decodezi; sau poate că nu e decît o iluzie. Nici acest lucru nu-l vei ști vreodată, pentru că te ustură ochii, și dacă te străduiești din răsputeri să privești pe fereastra compartimentului
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
viitor până la cote îngrijorătoare. Să sperăm că este acum o perioadă de așa-zisă așezare și salubrizare, necesară, dar temporară, în care autorii fac curat prin sertare înainte de a-și realiza/publica proiecte mai unitare, închegate, oricum mai elaborate în sensul unei mize ridicate din start. N-aș vrea să cred că fragmentarismul postmodernist a devenit un alibi nu neapărat pentru sterilitate, dar pentru comoditate sau lipsă de vlagă. Destul de frustrant pentru criticii români să constate că, în ceea ce-i privește
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
țigări de marihuana (Editura Fundației Constantin Brâncuși, 2000), intruvabilă datorită proastei editări, proze cărora li s-au adăugat unele texte inedite din aceeași perioadă, iar altele publicate doar pe Internet. Sunt proze scurte ce decupează delicat din cotidianul comun, în sensul familiar-domestic, momente de viață banală marcată adesea de mizerie și deznădejde, momente care, datorită simțului acut al derizoriului pe care autorul îl stăpânește perfect, se transformă în micro-drame existențiale ce frizează grotescul și absurdul. Personajele sunt anonimii de mâna a
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
Cultura sub titlul de reportaje fictive. Întrevăd aici o ușoară schimbare în scrisul tânărului autor. Textele nu se îndepărtează de așa-zisul realism al surprinderii scenelor de viață domestică sau publică din realitatea proximă, dar capătă aerul unor fabule deghizate. Sensul e ușor metaforic, personajele abia simbolice, finalurile au tâlc. Am remarcat savuroasa - prin ineditul temei - povestire De-a Isus, în care niște copii se joacă în spatele blocului reconstituind ingenuu episodul biblic al judecării și condamnării lui Isus. Lucian Dan Teodorovici
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
teatru se vorbește despre actori "de frac", adică cei care știu "să poarte"o haină. Aș spune că singurul care a dat personajului său alura relaxat-elegantă (repet cuvântul) a simpaticului dandy petrecăreț, a fost Florin Diaconescu, întotdeauna excelent interpret, în sensul complet al cuvântului. De fapt, lucrul cu soliștii, integrarea lor în "pielea" eroilor este treaba regizorului, or regia lui Mircea Cornișteanu nu a pus o amprentă deosebită asupra spectacolului. Distribuția tânără, maleabilă, ne-fixată încă în deprinderi cimentate, putea deschide
Văduva putea fi mai veselă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12816_a_14141]
-
ani. Dacă voi mai scrie, vreodată, inefabil, o voi face nu atunci când distanța de care vorbeam nu va mai exista, ci atunci când m-ar putea copleși, cu adevărat, inefabilul gândului dispariției mele și al absenței, în general. Abia moartea dă sens tuturor lucrurilor. Dar, în același timp, fiindcă ești viu și gândești, te cam înspăimântă posibilitatea neviului și a tăcerii totale. "Scrisul s-a întors, oarecum, împotriva mea" - Absențele sunt, pentru dumneavoastră, o prezență continuă. - Absența este spațiul care îți aparține
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
iar asta n-am știut s-o fac decât cu ajutorul scrisului. Acum, îmi dau seama că am ajuns la o vârstă la care nu mai pot să mă joc cu chestia asta, așa cum făceam altădată. Mă jucam îngrozitor de tare, în sensul că voiam să fac cu totul altceva atunci când spuneam că scriu. Nu că aș fi devenit foarte serioasă; îmi place și acum să mă joc, dar scrisul s-a întors, oarecum, împotriva mea. Îmi arată că trebuie să țin cont
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
dată, festivalul e copleșit de un indice de așteptare împovărător: toată lumea vrea să descopere, în selecția Cannes-ului, noutățile cele mai valoroase din producția mondială și ceea ce se cheamă "tendințele cinematografului modern". Practic, competiția e inevitabil dezamăgitoare, într-un anumit sens; și în 2004 s-a întîmplat la fel: te întrebi, văzînd cele 19 filme, alese din 1300, cum trebuie să fi arătat celelalte, dacă spuma arată așa... Cît despre "tendințe", e de remarcat că vitalitatea "tehnico-industrială" a cinematografului de azi
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
prin identificare cu actul creator. Relația cu cei doi critici, deveniți prieteni, s-a înscris în același regim polarizat, care-mi amintește de rândul ăsta un titlu al lui Șerban Foarță: Dublul regim (diurn)/nocturn) al presei. Diurn/nocturn în sensul cel mai propriu. Când veneam în capitală, însuflețit mai ales de dorința de a-i întâlni, după-amiezile le petreceam cu Nicolae Manolescu iar nopțile la Lucian Raicu (diminețile, umblam buimac prin București). Nopțile de la Raicu aveau doi timpi. Timpul unu
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
reciclării. Îmi vine în minte un cunoscut postulat al lui Lyotard, cel care afirmă că o operă nu poate deveni modernă decît dacă este mai întîi postmodernă. În cazul lui Mircea Cărtărescu, reciproca începe să devină, simultan și într-un sens deloc restrictiv al cuvîntului, la fel de valabilă. Surprinzător jocul acesta al relecturii! Subscriu pe deplin la cea de-a doua constatare de relectură a lui Paul Cernat: intensitatea experienței recitirii poeziei cărtăresciene depășește în intensitate experiența recitirii oricărui alt poet din
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
celuilalt mare umanist al evului mediu . Verva, deslănțuirea verbală, siluirea gramaticei și a legilor scrisului, nu neapărat stabilite, însă în general respectate, preced cu secole modernismul nostru de astăzi, dacă vreți.... O apropiere stilistică s-ar putea face în acest sens , mai ales în ce privește argoul, folosirea lui masivă, plină de nerv și de vervă, cascadele de adjective, de serii substantivale, - nu neapărat sinonime, între autorul lui Gargantua de pe la mijlcul secolul al XVI -lea și autorul Călătoriei până la capătul nopții din secolul
Fraza lui Rabelais (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12831_a_14156]
-
populare din care va ieși , mai tîrziu, în Franța, Figaro al lui Beaumarchais. La noi exista și există încă popularul Păcală... Nu ducem noi lipsă de umor; deși ce-i mult strică... Creștin în felul lui, dar și păgân, în sensul cunoașterii depline, ne-dogmatice, Rabelais, învățatul, Rabelais doctorul, Rabelais,avocatul, biologul, astronomul, fizicianul nu se mai îndoiește, nu mai ia nimic în glumă , atunci când declară că omul este regele, neprevăzut, dar rege al Universului.
Fraza lui Rabelais (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12831_a_14156]
-
epocă, de a deschide o expoziție în propria-i casă. Era în anul 1956. Inerent te gândești la revoluția anticomunistă din Ungaria, la spiritul ei care a primit adeziunea atâtor intelectuali români, probabil și a lui }uculescu. Dovezi în acest sens nu există, însă, dar măcar la nivel de speculație se poate presupune că un intelectual rasat, ce detesta compromisurile de orice fel, mai ales pe cele spirituale, nu putea fi decât anticomunist. Cea mai serioasă și palpabilă mărturie a celor
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
mai puțin eufemistice (naiba), cuvinte - adesea obscene - care evocă eliptic formule de imprecație. Merită să observăm, în treacăt, interesantele opțiuni ale DEX-ului în definirea cuvîntului drac: în primul rînd (ca probabil efect al cenzurii ideologice din anii primei ediții) sensul său e cît mai desprins de tradiția religioasă. Dacă în dicționare străine e normală referirea la tradiția iudeo-creștină ("in Jewish and Christian theology", Oxford English Dictionary; "selon les croyances (judéo-)chrétiennes et dans la tradition populaire", Trésor de la langue française
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
fapt, tot poezia a rămas obsesia fundamentală pentru Virgil Mazilescu, chiar așa, pusă, paradoxal, pe locul doi. Probabil că așa a fost, iar cei ce vor să știe ce îi chinuiește mai mult pe poeți găsesc răspunsuri suficiente într-un sens și în celălalt în paginile jurnalului. Pentru a vorbi însă în cunoștință de cauză trebuie citită mai întîi, totuși, poezia.
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
microscopice, încât jocul poetic este uneori chiar mai mult decât fascinația gratuitului cu care poetul ne-a obișnuit. Erudiția lingvistică nu mai ocultează tema, calamburul și tautofonia au dispărut, iar demersul poetic, oricât de neologic ar fi, iluminează (măcar în sensul familiarizării) obscuritățile vizuale ale imaginii pixelate sau ale complicatelor structuri fractalice: "Măriți de zece ori, - te bucuri / să vezi, acum, că zișii muguri / se-aseamănă (și în ansamblu, / și-n amănunt) cu-ntregul amplu / pe care-l reproduce în lanț
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
de fire / și de volute levogire, / de necuprins într-o ochire." În mai toate volumele anterioare, Șerban Foarță își adjudecă decisiv statutul de demiurg liric absolut, însă, de data aceasta, poetul se supune oarecum regulilor grafice ale imaginii, nu în sensul constrângerii, dar al inspirației. Fantezia nu e pură 100%, ci ușor determinată. Improvizația, deși dă aerul unei infinite libertăți, este controlată de temă. De aici și livrescul mult mai strunit decât ne-am fi așteptat, dar și extraordinarul artificiului și
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
dezinformat în acele zile în care s-a jucat soarta regimului, mai bine spus cum s-a lăsat dezinformat, căci instituise sistemul să nu i se transmită decât vești bune (dovadă că nu putea fi un om politic în adevăratul sens al cuvântului, deoarece numai când cunoști realitatea poți lua deciziile care se impun; contele De Maranches sublinia ca o calitate excepțională modul în care Georges Pompidou, președinte al Franței, primea și analiza veștile proaste), actele de trădare din partea forțelor care
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
termeni. "A fost surprins în flagrant", spun aproape toți crainicii ori scriu aproape toți ziariștii. înjumătățită, expresia este incorectă și face dovada inculturii celor care o folosesc. O altă expresie greșit interpretată este corpul delictului, devenită corp delict. Difrența de sens este evidentă pentru orice știutor de română: nu corpul (obiectul în cauză) este delict, ci delictul are, așa zicănd, corp probator. Latinii credeau că a greși este omenește, dar a persevera în greșeală este diavolește. Aveau dreptate: dacă nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
din această viață ", "miraculosul ascuns în banalitatea vieții de zi cu zi ", "grădinile suspendate din debaraua sufletului blazat ". Două sunt liniile de forță ale poemelor adunate în volumul în discuție: prima o constituie poemele-manifest, metatextuale, în care repune în drepturi sensul "politicos " al poeziei, cuvânt "pe care dicționarele-l mai pomenesc din conformism și vocație inerțială ", cele mai multe de găsit în ciclurile Poezia în pijama roz, Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M., Hebdomadarul profesorului A.M., Lecția de engleză, Tomografia și
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
în ocna morții". Lectura morală a ficțiunii Povestirea sau romanul nu vor depune mărturie despre măcelul fizic, despre "zdrobirea trupurilor", ci despre "strivirea sufletelor", mai exact despre "suferințele sufletești șcareț rod îndelung temelia vieții". Explicitarea orientează foarte bine lectura, în sensul unei suferințe morale, deci al unei drame psihologice profund semnificative pentru un timp tragic. Calvarul lui Liviu Rebreanu a fost sortit, fără abatere, unei lecturi biografice a confesiunii, prin care Remus Lunceanu ar fi identic cu autorul. Propun acum o
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
casă, să-mi dea banii! Sînt numeroase situații interesante în folosirea prefixului: în negația negației, ca litotă, figură retorică a atenuării ("nu e neinteresant"); în producerea unui număr foarte mare de asimetrii, în care cuvîntul format cu ne- are alt sens principal decît baza de derivare (nebun, nesimțit), se folosește mult mai mult decît aceasta (nenorocire), sau are alte disponibilități gramaticale - de exemplu, folosirea adverbială (neapărat) ori formarea unui plural (nedreptăți). Există cîteva construcții cu negație tipice românei popular-familiare: la nesfîrșit
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]