5,850 matches
-
unirea minții (nous) cu inima. Nu trebuie ca mintea să rămână singură, nici ca inima să rămână singură. O rugăciune care se face numai cu mintea este o rugăciune rece; o rugăciune care se face doar cu inima este pur sentimentală care ignoră tot ceea ce Dumnezeu ne-a dat, ceea ce ne dă și ne va mai da în Iisus Hristos. „Este o rugăciune fără orizont și fără perspectivă, o rugăciune în care nu știm de ce să-i mulțumim lui Dumnezeu, pentru
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
armonie, se face cu mare izbândă eminesciană, în la gura șoaptelor prea pline când dă în fruct cuvântul să-și cânte taina-n rime. Lirism clar exprimat clar. „Eul” se implică total pentru a reda stări de suflet și tensiuni...sentimentale. Eul liric care se autoreflectă în versul liber își contemplă fizionomia și fiziologia în poezia cu prozodie clasică. Nota postmodernistă se menține, însă, la nivelul consemnării concrete a iubirii. Eul liric este de multe ori un eu fizic, deși cel
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
împrumutat de la Antici, fiindcă trebuie dezbătute pretențiile literare ale fiecărui invitat, privitor la memorizare, filozofie, simbolism, toponimie, semnificația genialului, toate subordonându-se instinctiv sursei începutului ca regulă relativă. Cam această scenă am găsit-o profilată cu oarecare stăruință a candidatului sentimental, Marius-Valeriu Grecu, așezat deja la Masa literaturii moderne, ordonându-și lucrarea după semantica, conștiincios însușită în facultatea de filologie, ca vlăstar didact, de la țară, dorind a raporta societății sale fructele indigene ale tezaurizării din spațiul mioritic de unde izvorăște cultura individuală
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
și stilistice ale creației, Editura Junimea, Iași, 1980, p. 20). Ce idee! Artă sfâșiată! Ce a fost în mentalul autoarei, născocind inteligent această sintagmă lingvistică, nu știu; știu însă, cu siguranță, că această titulatură are o încărcătură simbolistico - conotațională, chiar sentimental - emoțională atât de profundă, încât, personal, nu pot pătrunde în profunzimi până la subliminal întru descifrare și a percepe precum mi-aș dori, - în ecuația mulțumirii de sine; pot intui intrinsecul, elevațiunea distinsei poete din a cărei pană scriitoricească muiată-n
NOI APARIŢII EDITORIALE. ANTOLOGIA DE POEZIE ARTĂ SFÂŞIATĂ! ( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI).COORD. VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351049_a_352378]
-
Victime colaterale și Victime cu identitate,șarja prietenească din catrene și ironia fină se analizează pe sine,prin accentuarea caracterelor și preocupărilor personajelor abordate, cu instrumentele ironiei și persiflării. Ironia injectată în catrenele lui Ion Constantinescu ne descoperă un poet sentimental ce se atașează personajelor asupra cărora își îndreaptă săgeata arcului. Aceasta nu o simțim ca pe o negație ori ca pe o negativitate.Catrenele par să demonstreze că ironia poate să fie constructivă și prietenească,având un caracter positivist,să
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351081_a_352410]
-
90 și am fost din nou în această vară la ei. Am ales "La mijlocu' cerului" ca titlu de disc pentru că este extraordinar colindul, iar la un moment dat o strofă m-a făcut să lăcrimez, să nu fiu foarte sentimental, dar efectiv când m-am gândit că cei de acolo, de peste Tisa, care nu puteau să treacă dincoace la neamurile lor ani și ani de zile, decât își strigau peste Tisa "băi Ioane ce faci măi!?"... E o strofă în
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
trop baș“(La Veuve ) sau minimalist : Le grand homme tout de noir vêtu/Est prosterne devant la croix enbois/De l'eglise (Le centenaire, le vieil Ilie) . Poeziile scurte, de notație a trăirii cosmice, pregătesc prin cumințenia lor gravă explozia sentimentală a poemelor mai ample, declamative : Le noir absolu/Baisse șes vitres d'argent./Mes mains leș effleurent/ D'un geste somnolent./ Leș rêves leș connaissent/Leș depassent en courant :/Voies cathedrales- Des rimes dans leș vents ( Rêver) Cu o fotografie
ANGELA NACHE-MAMIER & „PRESQUE DEUX VIES EN UNE!” DE IOANA GEACĂR [IOANA DANA NICOLAE ] de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351172_a_352501]
-
univers emoțional și spiritual într-un spațiu; nici la început, nici rotund, nici pătrat, nici la sfârșit...ci, într-un spațiu bine gândit, bine stabilit : spațiul fluent liric. Lirismul din spațiul ei peisagistic, al cuvintelor gândite, al elementelor astrale sau sentimentale, este tocmai gândirea autoarei cu valoare spirituală, care slujește această viață prin cuvânt, ducând-o înainte . Cei ce vor citi aceste versuri ale Elisabetei Iosif, vor fi în egală măsură cu mine : de admirație și în același timp, de prețuire
SEMNELE TIMPULUI DE ELISABETA IOSIF de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351210_a_352539]
-
cu situația unui eu care își trăiește cu dramatism prezența în lume și multiplele-i metamorfoze. Dacă la un moment dat poeta adoptă un ton degajat, ironic, scriind: “Eu locuiesc în centrul unui eminamente/ Fragil vârtej senzual/ Scriu elegii, epistole sentimentale/ locuiesc o stea, mai fierbinte/cu cât își presimte sfârșitul...”, altă dată lirismul se naște din sentimentul unei înstrăinări de sine și de lucruri (Vid), dintr-o secvența strict realistă, înregistrată cu un păstos “bine temperat” (Strada Cosmos), dintr-o
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
la acuplare. Are aproape 90 de ani standard (pământeni, deducem). E o persoană voluntară, responsabilă cu destinul lumii sale, cu imaginea ei internațională (apropo de etică și confiscarea navei lui Tuf), iar feminitatea ei iese în evidență doar în chestiuni sentimentale, cum ar fi prețuirea dragostei pentru pisici a lui Tuf. Pentru ca Arca să fie reparată, e nevoie de un doc special, construibil imediat, dar foarte scump. Marea problemă a lui Tuf este cea a plății imensei sume estimate pentru reparații
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
universitarul sibian Ilie Gutan, ar fi fost Aurelia Rusu, o tânără de 18 ani, elevă la Seminarul pedagogic din Blaj, dezmierdată blajin prin formula „gingașa surioară“. O altă iubire, Adelina Olteanu-Maior, constituie și ea un moment de referință în evoluția sentimentală a scriitorului - condamnat, parcă, la eterna repetiție în materie de amoruri pierdute. Poetul a trăit o dragoste fulminantă, arzătoare până la uitarea de sine cu Hortensia Cosma, fiica unui român bogat din Ardeal, directorul Băncii Albina.Ea i-a fost prima
IUBIRILE SCRIITORILOR 2 de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345704_a_347033]
-
universitarul sibian Ilie Gutan, ar fi fost Aurelia Rusu, o tânără de 18 ani, elevă la Seminarul pedagogic din Blaj, dezmierdată blajin prin formula „gingașa surioară“. O altă iubire, Adelina Olteanu-Maior, constituie și ea un moment de referință în evoluția sentimentală a scriitorului - condamnat, parcă, la eterna repetiție în materie de amoruri pierdute. Poetul a trăit o dragoste fulminantă, arzătoare până la uitarea de sine cu Hortensia Cosma, fiica unui român bogat din Ardeal, directorul Băncii Albina. Ea i-a fost prima
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
spectaculoasă, aș zice cinematografică. Revenirea obsesivă la asasinatul de la Otopeni din 1989 și mai cu samă la faptul că asasinii au rămas printre noi ne poate oripila, dar scriitorul are calitatea de responsabil, adică ar fi fost de notat implicarea sentimentală printr-un personaj. Aici, însă, abdicând de la discursul de până acum, scriitorul se vede în toate detaliile ascuns în spatele personajului său. Iată credința sa: „Jocul dement al libertinajului democratic transformase respectul pentru persoane și pentru tot ce era bine așezat
NOTE DE LECTURĂ: SINELE POLEMIC SAU EXILAT ÎN MINE ÎNSUMI DE EMANOIL TOMA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352029_a_353358]
-
aminte de orașul copilăriei mele, Drăgășani, de ograda părintească unde în nucul din curte cântau alți guguștiuci. Sub influența acestei atmosfere am scris volumul de versuiri “ Nucul dintre două veacuri “ ce a apărut în Belgia unde gugutiucul are un rol sentimental în unele poezii. Chiar în momentul când scriu, la calculator, aceste rânduri, Florin cântă la fereastră. I-am spus că scriu despre el pentru Formula AS, s-a uitat la mine, parcă a înțeles ce i-am zis, s-a
PRIETENUL MEU GUGUŞTUCUL, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352048_a_353377]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > (A)PUNE-MĂ Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului (a)pune-mă m-am strecurat printre sentimente brute jonglam cu ele ca-ntr-un circ sentimental când m-ai călcat pe piciorul drept /ceva mai scurt/ împiedicându-te de mine/cal troian/ era să nu te recunosc călare pe rosinanta te știam plecat în răzoiul de o mie de ani mă îmbrăcasem în cuvinte funambulești ca
(A)PUNE-MĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352191_a_353520]
-
Rămâi de straja la timona vieții- Te regasești în vâlvătăi bengale Scriind povești la poarta dimineții Asiști corăbiile în derivă Când valuri ridicate de tzunamii Lovesc în prora ce-a rămas captivă! Știi! apele le-au agitat infamii. Cauți matroz sentimental și tandru Să-ți dea curaj pe-ntinderi de oceane Să aibă inima de băețandru Neînfricat în lumi contemporane! * Mulți refuzam iubiri spre amintire Gustând trăirea dragostei din post, Ca pământeni, nu avem nemurire! Cuiva, noi, “fi-vom ce nimeni
CITINDU-TE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352222_a_353551]
-
Hei, hei, nici chiar așa. Nu mi-a băgat nimeni foc sub călcâie până acum să o iau din loc cu viteză. În privința ei mai am nevoie de timp, să văd cum vom comunica amândoi. Întânirea va fi fără implicații sentimentale. Una pur amicală. Mergem la un film, ne plimbăm, o prăjitură și cam atât. Va fi mai mult o întâlnire de socializare, de cunoaștere și de apropiere. Cristian nu-i povesti nimic surorii despre pariul pus cu amicii lui. O
CAPITOL DIN ROMANUL DESTIN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356198_a_357527]
-
Sunt pregătită să-ți întâmpin atacul. Voi fi o redută de necucerit pentru tine, sau cel puțin, foarte greu de cucerit dacă voi constata că totuși esti sincer cu mine. - Cum, Andrada, în persoana mea nu vezi decât un excroc sentimental? Mă așteptam la clemență din partea ta. Dacă până acum am avut numai prietene care nu mi-au trezit niciun sentiment, iată că de data aceasta am întâlnit o tânără nu numai deosebit de frumoasă, ci și foarte inteligentă. - Tocmai de acest
CAPITOL DIN ROMANUL DESTIN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356198_a_357527]
-
sumă a plăcerilor ce se vede în "corespondența"dintre emoție și instrumentele muzicale: "Ce tristă operă cânta/ Fanfara militară/ Târziu, în noapte, la grădină.../ Și tot orașul întrista,/ Fanfara militară". Bacovia cultivă emoția muzicală, generatoare de plăcere, asemeni unei eliberări sentimentale și nevrotice, la fel ca Laforgue și M. Rollinat, pentru a constrânge fericirea la dăruirea nemijlocită și la plăcerea nemijlocită, făcând ca hedonismul să urmeze starea de lucruri subiacentă a cadrului social. Precaritatea, perceperea realității prin "lentila"deformalității, selecția cu
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
autorul a avut intuiții geniale. Păi, fără respect, În fine, se ridică ușor cortina, doar de un colț, pentru a ne lămuri cu privire la ceea ce se petrece în umbra iubirilor secrete: Deaconu Vergilius “Porcu'” se bâțâia înnebunit deasupra ultimei sale “achiziții” sentimentale. Irina Rodica Botea îl ținea în brațe, șoptindu-i pasional la ureche: - Acum! Toată!!! Așa!! Vergilius se mișca din ce în ce mai repede, cuprins de o fericire febrilă. Plăcerea violentă îl scotea din minți. Se pregăti să atingă apogeul pasiunii sale. O lovitură
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
același timp, cunoaștem foarte bine capacitatea femeii în a simți, intui și a calcula momentul și împrejurarea în care se lasă amăgită, cu voie și dorință bine mascate, de bărbatul care a trezit în ea un anume interes, fie el sentimental ori de altă natură. În felul acesta, ea reușește să-și satisfacă deplin curiozitatea, căci aceasta este motivul pentru care se lasă amăgită, oferind bărbatului satisfacția de a fi cuceritor. De la asemenea manevre permanente în tot locul în care a
CURIOZITATEA NU UCIDE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356385_a_357714]
-
și subspecii literare. E o nouă probă de virtuozitate și rigoare pe care Ioana Stuparu o dă cu prisosință. CEZARINA ADAMESCU, 9 noiembrie 2011 De aceeași autoare: Clipa de Lumină (roman), Editura Miracol, 2001. Oameni de Nisip (roman-trilogie), Editura Amurg sentimental, 2006. Vol. 1 Jurământul văduvei Vol. 2 Târguiala Vol. 3 Lacrimi pe vatră Grădina care s-a suit la Cer (proză scurtă), Editura Florile Dalbe, 2007. Cuvinte de mătase (cronică literară, exegeze, portrete, omagii), Editura Semănătorul, 2009. Tovarăși de ultimă
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
față remarcă faptul că „Sfântul Ioan a subliniat nevoia schimbării vieții și necesitatea trezviei conștiinței pentru o viață vrednică „în Hristos”. Râvna lui pentru Evanghelie determină înțelegerea sa morală și duhovnicească. Însă Ioan Hrisostom nu a fost nicidecum un optimist sentimental. El a trăit într-o perioadă în care Biserica era invadată, dintr-o dată, de mari mulțimi de „convertiți nominal”. Sfântul Ioan a avut impresia că vorbește unor oameni împietriți, unor „oameni morți” duhovnicește. El a văzut lipsa de dragoste a
PĂRINTELE IEROMONAH DR. TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356430_a_357759]
-
Victime cu identitate,sub acoperire, șarja prietenească din catrene și ironia fină se analizezaă pe sine, prin accentuarea caracterelor și preocupărilor personajelor abordate,cu instrumentele ironiei fine și persiflării. Ironia injectată în catrenele lui Ion Constantinescu ne descoperă un poet sentimental ce se atașează personajelor asupra cărora își îndreaptă săgeata arcului.Aceasta nu o simțim ca pe o negație ori ca pe o negativitate.Catrenele par să demonstreze că ironia poate fi constructivă și prietenească, având un caracter pozitivist, să apropie
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
-
lui, Viviana, avusese mai mult noroc. Se împrietenise cu un român din Tel Aviv cu care purtase o corespondență de mai lungă durată și care, a înclinat balanța soartei în favoarea lor. Într-una din scrisori, sărim peste amănuntele de ordin sentimental, curente la tinerii îndrăgostiți, Viviana îi trimisese iubitului ei un fir de păr! Întâmplarea face ca scrisoarea să fie verificată de băieții cu ochi albaștri care după ce au citit-o, nu au mai rușit să dea de urma firului de
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]