5,139 matches
-
depășirea de sine, ca și cum activismul, desfășurarea puterii de dragul puterii, cursa spre reușită și spre bani ar fi reușit să absoarbă întreaga energie a subiectivităților. Satisfacțiile sensibile, voluptățile carnale și estetice, iată ce naufragiază. În dezlănțuirea tehnicii, operatoriul a înlocuit voluptățile senzoriale, virtualul - realul, exploatarea excesivă a potențialelor - plăcerile leneviei. S-a terminat cu vagabondajele și diletantismele plăcerii, hedonismul a încetat să mai fie de actualitate, el nu mai ține decât de o „antropologie depășită de-acum”33. Astfel, în civilizația agitației
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se impune imperativul acestui look (culorile variate, fantezia, eleganța și seducția ținutelor). La fel stau lucrurile și în ce privește lenjeria feminină, care, asociată cândva cu normele igienice, a devenit un element al modei de sine stătător, redesenat de idealurile hedoniste și senzoriale, sexy și ludice, glamour și poetice. Ca și lenjeria feminină, ochelarii sunt vânduți în mod frecvent ca produse de modă sau de „fantezie”. Piețele de consum semnalează pretutindeni reculul „eficacității” stricte în avantajul unui proces de hibridare în care performanța
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de finalitatea experiențelor făcute doar pentru plăcere 37. Pe măsură ce abundența îi permite fiecăruia să aleagă dintre nenumăratele elemente ale ofertei, gusturile se singularizează și se diversifică pretutindeni, concomitent cu modelarea de către registrul estetic a unui consum încărcat cu așteptări hedoniste, senzoriale și imaginare. Dincolo de dematerializarea lumii, progresează și ceea ce am putea numi un erotism extins, polisenzualist și estetic, avid de delectări calitative și de senzații noi în domenii ale vieții din ce în ce mai largi. Cu cât se propagă un anumit „ascetism” igienist, cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Bessette, 1994; Rossi, 1996Ă. Directiva implicită este astfel o modalitate de facilitare a unei stări intense de învățare internă și rezolvare de probleme. Putem presupune că toate resursele mentale ale pacientului sunt disponibile (de ex. amintirile stocate, tiparele de asociere senzorială și verbală, diferitele forme de învățare precedente, etc.Ă care sunt puse în mișcare spre o stare de învățare creativă și rezolvare de probleme (Rossi, 1995a, p. 11Ă. În declarația de mai sus este implicit faptul că inconștientul îndeplinește sugestiile
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
imaginare”; de exemplu vizitarea unei grădini sau a unui loc preferat în aer liber, asociat cu liniștea și calmul (Assagioli, 1965/1975; Singer, 1974Ă. Terapeutul ajută pacientul să construiască aceste imagini prin sugestii care includ în mod ideal toate modalitățile senzoriale (vizual, auditiv, olfactiv, tactil și kinestezică. Atunci când pacientul este în transă terapeutul îi poate da sugestii terapeutice legate de problema de prezentare. Asemena sugestii pot fi directe (sugestia poate fi dată pur și simplu pentru ameliorarea și dispariția simptomuluiă, sau
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
exemplu Spiegel și Spiegel (2004Ă susțin folosirea unor tehnici diferite de control a durerii pentru nivele diferite de hipnotizabilitate. Pacienții înalt hipnotizabili sunt învățați auto-hipnoza pentru sugerarea directă a amorțelii sau disocierii corporale; pacienții cu hipnotizabilitate medie sunt învățați modificarea senzorială și tehnicile de fantezie; iar cei cu hipnotizabilitate scăzută sunt încurajați să folosească tehnici de distragere. Există de asemenea unele dovezi care corelează abilitatea hipnotică cu unele tulburări psihologice, cum sunt tulburările de comportament alimentar (Covino, Jimerson, Franko și Frankel
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
poate fi cotată formal sau pot fi obținute informații clinice relevante prin observare și chestionare. Se poate obține un indicator general al capacității generale a pacientului de imaginare și răspuns la sugestii precum și a stilului de răspuns la fiecare modalitate senzorială. Acest lucru poate fi de un ajutor considerabil pentru clinician atunci când decide asupra abordărilor de inducție și a strategiei de tratament. La fel ca și testarea pacienților privitor la sugestibilitatea hipnotică poate fi de asemenea util să le testăm răspunsul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Acestea includ: relaxarea activă și pasivă; închiderea confortabilă a ochilor; dezvoltarea concentrării interne; abilitatea de aprofundare a unei transe ușoare într-un mod care să fie sigur și confortabil; răspunsuri confortabile la sugestiile de imagerie; răspunsuri confortabile la alte sugestii senzoriale, mai ales kinestezice și auditive; abilitatea de a iniția și stopa experiențele externe după dorință; semnalizarea ideomotorie/ideosenzorială (vezi capitolul 5 pentru o discuție detaliatăă; puntea afectivă/somatică (tehnică regresivă pentru centrarea pe experiențe pozitiveă; reorientarea în afara încăperii la finalul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
să trăiască sentimentele de distres asociate, cum sunt tristețea, furia, vina și așa mai departe, chiar atunci când au fost utilizate tehnici adecvate (de ex. întărirea euluiă. Trebuie subliniat că asemenea abreacții indică reasocierea și eliberarea aspectelor afective, cognitive, vizuale și senzoriale din experiențele trecute sau prezente. Terapeutul poate încuraja pacientul să își exprime sentimentele fie la nivel motor (Nichols și Zax, 1977; Pierce, Nichols și DuBrin, 1983; Hawkins, 1995Ă sau cognitiv, ca „abreacție silențioasă”, o abordare adesea folosită în hipnoanaliză (H.
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
dege probleme cu rezistențele, tele tale sau va pluti întreaga de ex. fără semnale sau mână?” semnale multiple, care pot reflecta incapacitatea de a spune „nu”. Adesea pot fi Pacienților li se cere să folosite semnale ideoîși imagineze că privesc senzoriale. un video al lor înșile Trecerea în revistă a (sau al unei alte persoane, centrării terapeutice reale sau imaginare, cu o problemă similarăă. Stabilirea unui prognostic optim. „Atunci când mintea ta Stabilirea semnalului Pentru unii pacienți poate inconștientă știe că poate
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
poate îmbunătăți sentimentul de control și stima de sine. Regresia hipnotică de vârstă poate readuce la viață amintiri care ajută la recapturarea și redobândirea sentimentelor sexuale pozitive și afecțiunii. Hipnoza și auto-hipnoza pot ajuta la concentrarea atenției și creșterea conștientizării senzoriale, facilitând astfel creșterea excitației și plăcerii. Poate ajuta la elucidarea proceselor interne (cognitive, imagerieă care sunt imposibil de observat și dificil de explicat numai prin discuții. Poate realiza o evaluare a experiențelor negative și pozitive din timpul terapiei (de exemplu
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a descrie organele sexuale, precum și privitor la cunoștințele sale în ce privește anatomia sexuală și funcționarea sexuală. Odată ce fost realizată anamneza (în timpul căreia a fost relevat faptul că fusese deja examinat de urologă, John a fost învățat cum să își îmbunătățească conștientizarea senzorială prin accesarea momentelor de la începutul căsătoriei când reușea să se excite rapid și să obțină o erecție bună urmată de un orgasm adecvat. A fost rugat: Uită-te la mâna ta și las-o să devină din ce în ce mai ușoară și să
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
este abordarea somatică experiențială (Levine, 1991, 1994Ă. Levine a subliniat importanța ajutării pacientului pentru a renegocia răspunsul la traumă prin evocarea resurselor psihofiziologice în sistemele perceptuale și somatice. O serie de tehnici hipnotice pot furniza o centrare somatică, incluzând explorarea senzorială (Altman și Lambrou, 1997Ă, puntea somatică (J.G. Watkins, 1990Ă și semnalizarea ideosenzorială (Erickson și Rossi, 1979Ă. Degun-Mahler (2001Ă prezintă un caz de folosire cu succes a hipnozei în tratamentul SSPT cronic cu epidoase disociative la un veteran de război. Hipnoza
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a te simți mai confortabil chiar dacă s-ar putea să nu știi acest lucru la nivel conștient, dar având încredere că inconștientul tău știe acest lucru. Îmi poți descrie durerea? O descriere detaliată a durerii trebuie să acopere următoarele aspecte senzoriale (Hammond, 1990a, p.46Ă: senzația termică (cald sau receă; senzațiile kinestezice și aspectele legate de presiune (de ex. surdă, ascuțită, înțepătoare, grea, junghi, etcă; imageria durerii (dimensiunea, forma, culoarea, textura, sunetulă. Aceasta furnizează clinicianului informații valoroase care pot fi utilizate
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
durere cronică. Întărirea eului poate fi de asemenea valoroasă pentru pacienții cu durere cronică care adesea dezvoltă sentimente de stimă de sine scăzută și valoare scăzută a sinelui. O altă rezervă importantă se referă la aceea că o anumită experiență senzorială trebuie să rămână întotdeauna, cu excepția unui mic număr de situații, cum sunt anestezia dentară, nașterea, durerea din cancer, durerea din membrele fantomă și atunci când hipnoza este folosită pentru anestezia chirugicală (Hammond, 1990a, p.49Ă. Relaxarea Relaxarea este adesea foarte eficientă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pe calea spre satisfacerea unei nevoi biologice”. (op. cit., p. l20). Cel puțin nu o are în sensul reflexiv în care există, la om, care dispune de limbaj și, implicit, de judecăți de evaluare. Animalul își simte semenul ca ostil doar senzorial, intuitiv, afectiv. Din viața sentimentelor, 1969, Editura enciclop. română, Buc., p. 52. Emotions conceptualized as intervening variables with suggestion to ward a theory of frustration, în „Psych. Bull.”, nr. 48, 1951, p. 465. Frustration. The Developement of a Scientific Concept
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
activității) 1.1.2. Surse nevizuale de informații necesare activității 15 U Surse verbale (instrucțiuni verbale, ordine, cereri, conversații, interviuri, discuții, Întâlniri oficiale, ședințe etc.); se consideră numai comunicarea verbală care este semnificativă pentru performanța În muncă 1.2. Procese senzoriale și de percepție 20 S Diferențierea vizuală de aproape: folosind codul de mai jos, evaluați mărimea detaliilor pe care lucrătorul trebuie să le vadă, pentru a obține În mod adecvat informații necesare activității de la obiecte, evenimente, trăsături etc. Codul Gradul
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de ascultare activă sunt influențate de aceiași factori ca și capacitățile de exprimare ale vorbitorului. 3.3. Percepția În receptarea și interpretarea mesajului un rol important îl joacă percepția. Percepția este procesul de dobândire, interpretare, selecție și organizare a informației senzoriale primite din mediu. Percepția se bazează pe principiul proximității (stimulii aflați în imediată apropiere spațială sau temporală sunt percepuți ca entitate), principiul unității (individul tinde să structureze stimulii percepuți în forma unei unități, să-i integreze unei structuri), principiul subiectivității
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
percepuți ca entitate), principiul unității (individul tinde să structureze stimulii percepuți în forma unei unități, să-i integreze unei structuri), principiul subiectivității (percepția are caracter subiectiv, individul integrând stimulii în patternuri preexistente). Următoarele imagini ilustrează caracterul subiectiv al percepției: datele senzoriale pot fi asociate în minte în mod diferit, astfel încât în imaginea de mai jos putem percepe două obiecte distincte (o vază albă pe fond negru sau două fețe negre privindu-se „în oglindă”): HYPERLINK "http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
viață în pelerinaj la Mecca; în parlament se țin discursuri; zâmbetul poate fi semnul bucuriei, dar și al concesiei sau al disprețului, poate avea rol strict social sau poate reflecta relația dintre doi indivizi. Semnele pe care le percepem pe cale senzorială, prin cele cinci simțuri, se asociază în mintea noastră cu anumite semnificații; această asociere este modelată de cultură. Indivizii vehiculează semnele în maniera acceptată de cultura care a produs acele semne. 3. Cultura se învață și se transmite. Procesul prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
transformarea treptată a turismului cu scop economic în turism cultural, preocuparea pentru diversitate și calitate, schimbarea stilului de viață (hrană, îmbrăcăminte, petrecerea timpului liber etc.). 8. Cultura modelează percepțiile. Percepția este procesul prin care individul selectează, organizează, interpretează datele dobândite senzorial, organizându-le într-un sistem coerent care îi permite să înțeleagă lumea. Consensul social asupra percepțiilor individuale creează „realitatea” în cadrul acelei societăți. De pildă, majoritatea membrilor din majoritatea culturilor percep frunzele copacilor ca fiind verzi și doar puțini oameni, daltoniștii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de natură și trecerea spre cultură. Formele prin care se manifestă spiritul frust al românului sunt: gândirea concretă, spiritul practic, prudența, mândria, omenia. 5.1. Gândirea concretă Relația imediată cu natura a determinat gândirea concretă a românilor, bazată pe percepțiile senzoriale, pe observarea atentă a mediului și a realității înconjurătoare, accentuarea laturii palpabile a existenței, a determinării lor spațio-temporale precise. Ovidiu Papadima remarca: tendința rurală specifică de a înțelege și a înfățișa lumea în forme concrete. Chiar și pe aceea a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
poate ajunge (Ibidem, p. 69). În concluzie: E un creștinism - dacă vreți, rudimentar, fără prea multe putințe de zboruri în transcendent - dar organic și adânc (Ibidem, p. 29). Expresiile se bazează adeseori pe termeni concreți și pe imagini care frizează senzorialul: a-și pune capul la contribuție, a se da cu capul de pereți, a-și pune în cap, a se pune cu burta pe carte, a băga mâna în foc, a-l rupe în bătaie, a i se frânge inima
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1Ă identificarea emoțiilor, care ține de reflexivitatea cognitivă (interpretarea, atribuirile, inferențele emoțiiloră; 2Ă exteriorizările emoțiilor, controlul și reglarea emoțiilor, procese ce produc efectele asupra celorlalți; 3Ă trăirile interne ale emoțiilor, care se reflectă în starea internă de excitare (nivelul excitației senzoriale, durataă. 3.4.1. Identificarea emoțiilor. Adesea, trăirea internă a emoțiilor este ambigua. Excitarea fiziologica și psihică trăită de o persoană poate fi atribuită mai multor emoții separate sau unui conglomerat de emoții. În astfel de situații, persoanele caută informații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de atracție produsului.Toate aceste date sunt susținute empiric printr-o serie de experimente prezentate succinct și de autor. În partea a doua a volumului autorul propune o temă abordată recent în marketing și în psihologia aplicată și anume „ambianța senzorială”. S-ar părea că lăudarea calităților produsului nu se mai poartă în publicitate. Excitarea tuturor simțurilor consumatorului, crearea posibilității de identificare cu personajele din reclame sunt noile strategii de influențare a comportamentului de consum. Apelul la frumosul ideal va fi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]