3,287 matches
-
în registrul comemorativ și identitar. Elevii continuă expunerea prin lecturi în același spirit, citite însă pe un ton plat, de lecție. Doar poeziile sunt recitate cu poza necesară și caracteristică, în mare, școlii primare. 6 Aurelia Berușcă, Ghid metodologic al serbărilor școlare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008, p. 8. Tocmai pentru a compensa aceste dificultăți, autoarea a pus la dispoziția celor interesați o sumă de scenarii complete, asigurând cititorii că "toate sunt practicate de-a lungul timpului de generații întregi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
titlul Zi de sărbătoare a aliaților, că "propunerea comitetului administrativ al Camerei Deputaților francezi ca ziua de 11 noiembrie, ziua semnării armistițiului, să fie făcută sărbătoare anuală, a găsit o mare favoare în Anglia, iar propunerea d-lui Clemenceau, ca serbarea să fie internațională și nu exclusiv franceză, a fost primită cu entuziasm". 18 Pentru acest studiu am consultat aproximativ 40 de manuale, uneori ediții diferite ale acelorași autori, publicate între anii 1921-2001. Deși unele coincid cu cele consultate în capitolul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru justa repovestire a unirilor românești, cât mai politizată și mai etatizată. 137 În sensul ei punitiv, repetitiv, de memorizare supravegheată, cu mize școlare măsurabile, "învățarea" este o activitate obositoare și total exclusă oricărei sugestii ludice. Disocierea între "lecție" și "serbare" ilustrează, în modul cel mai convingător, diferența între dimensiunea normativă și cea formativă a școlii. 138 A fost Ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice între anii 1897-1899, 1901-1904 și 1907-1910. 139 Formulările parafrazează titlul celei mai semnificative investigații pe această
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vezi, de exemplu, Introducere. Identitate națională, memorie colectivă și școală primară, în Ibidem, pp. 9-15). 140 Să nu ne lăsăm seduși de formula ministerială a debutului absolut "cu începere din anul acesta" căci ea privilegia voința decidentului în detrimentul realității curente. Serbările patriotice ocazionale erau de mult timp cunoscute în școlile românești, dar nu neapărat și "reglementate". Nici după emiterea acestui act, ceremoniile dedicate zilei de 10 mai nu au devenit imediat și de la sine înțeles obligația anuală a fiecărei școli. 141
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ceremoniile dedicate zilei de 10 mai nu au devenit imediat și de la sine înțeles obligația anuală a fiecărei școli. 141 Vezi "Circulara ministerială nr. 3253 din 22 aprilie 1897 către licee, gimnazii, universități, etc. pentru educația patriotică a școlarilor și serbarea de 10 mai", în Operele lui Spiru C. Haret, publicate de comitetul pentru ridicarea monumentului său, vol. I, Editura "Cartea Românească", București, f.a., pp. 235-237. 142 Vezi "Convorbiri didactice", an IV, nr. 5-6, 15 iunie-15 iulie 1898, pp. 302-303. 143
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011, p. 296. 147 Biografia lui Spiru Haret, în Operele lui Spiru Haret..., vol. I, p. XLII. 148 Vezi "Circulara ministerială nr. 61431 din 13 septembrie 1908 către directorii de școli primare și secundare pentru serbarea zilei de 24 ianuarie 1909", în Ibidem, vol. III, pp. 52-53. 149 Tot în 1902-1903, posteritatea domnitorului unirii a trezit un puseu de interes fără precedent. Imboldul istoriografic l-a constituit lucrarea lui A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodă, de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Sanitar nr. 31, cursurile au fost suspendate de la 9 Ianuarie până la 1 Februarie, din cauza epidemiilor din oraș" (Ibidem, f. 122). Dar, după cum am văzut, interdicția nu a afectat pe toată lumea, de vreme ce Liceul "I.C. Brătianu", din aceeași localitate, a organizat o serbare de succes. 155 Unde nu exista încă statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, inaugurată abia în 1912. 156 Ibidem, f. 58 (raport trimis de conducerea Gimnaziului "Alexandru cel Bun", din Iași). 157 Ibidem, f. 2 bis; citat din raportul trimis de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
său, G.T. Kirileanu nota, pentru ziua de 24 ianuarie 1915: "Dl. Iorga mă cheamă la telefon și-mi spune să luăm dejunul împreună, căci are să-mi împărtășească un lucru foarte neplăcut [...]. Îmi spune că a poftit pe prințul Nicolae la Serbarea Unirii de la Teatrul Național și că regina a răspuns prin aghiotant că, pe cât ține doliul, nu poate lua parte familia la nici o serbare, ca și cum o serbare patriotică ar fi o petrecere (s.n. C.M.)" (G.T. Kirileanu, op. cit., p. 51). Era vorba
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
căci are să-mi împărtășească un lucru foarte neplăcut [...]. Îmi spune că a poftit pe prințul Nicolae la Serbarea Unirii de la Teatrul Național și că regina a răspuns prin aghiotant că, pe cât ține doliul, nu poate lua parte familia la nici o serbare, ca și cum o serbare patriotică ar fi o petrecere (s.n. C.M.)" (G.T. Kirileanu, op. cit., p. 51). Era vorba despre doliul instituit la moartea regelui Carol I. 161 Deși nu fusese încă legiferată ca atare, în 1918 era deja considerată prezență obligatorie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
împărtășească un lucru foarte neplăcut [...]. Îmi spune că a poftit pe prințul Nicolae la Serbarea Unirii de la Teatrul Național și că regina a răspuns prin aghiotant că, pe cât ține doliul, nu poate lua parte familia la nici o serbare, ca și cum o serbare patriotică ar fi o petrecere (s.n. C.M.)" (G.T. Kirileanu, op. cit., p. 51). Era vorba despre doliul instituit la moartea regelui Carol I. 161 Deși nu fusese încă legiferată ca atare, în 1918 era deja considerată prezență obligatorie pe lista sărbătorilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dacă azi nu putem să sărbătorim ziua aceasta așa cum s-ar fi cuvenit, cine știe dacă mâine nu vom sărbători unirea tuturor Românilor" (Ibidem). 166 Gheorghe Gh. Mârzescu, op. cit., p. 220, 222. 167 C. Argetoianu, op. cit., p. 119. 168 Vezi Serbarea Unirei la Iași, în "Evenimentul" de joi 24 ianuarie 1919, p. 2. 169 Relatare din "Evenimentul", numărul de sâmbătă 26 ianuarie 1919. 170 Ibidem, numărul de joi 24 ianuarie 1919, p. 1. Această formulă a fost larg difuzată și reluată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
2. 169 Relatare din "Evenimentul", numărul de sâmbătă 26 ianuarie 1919. 170 Ibidem, numărul de joi 24 ianuarie 1919, p. 1. Această formulă a fost larg difuzată și reluată cu sârg la toate micile festivități ale momentului. Relatând despre Marea serbare dată de Cercul Cultural "Progresul" în ziua de 24 ianuarie pentru comemorarea mărețului act al "Unirei" la Târgu Frumos, în localul Școlii de Fete din localitate, același ziar reitera: dacă timp de 60 de ani această zi evocase unirea Moldovei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Cooperativei de Consum și Băncei Populare, cu același nume", ținuse "în ziua de 24 ianuarie a.c. prima șezătoare, serbătorind Unirea Tuturor Românilor" (Ibidem, numărul de miercuri 30 ianuarie 1919, p. 2). 171 În acest caz a fost prevăzută și o serbare câmpenească: "o primblare la câmp, unde, de către elevi și eleve, s-au spus multe poezii, s-au cântat cântece românești, s-au jucat diferite jocuri, și la fine, punându-se în rânduri, elevii s-au întors la școală cântând Deșteaptă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
23 noiembrie 1928, p. 3. Totuși, autoritățile au dispus acțiuni și pentru data de 1 decembrie, când toate școlile trebuiau să participe dimineața la "Te-Deum-urile ce se vor oficia la biserici, în prezența autorităților", iar după-amiază urmau să aibă loc "serbări școlare, la care un profesor va vorbi despre importanța actului unirii" (Idem, numărul de miercuri 28 noiembrie 1928, p. 4). Probabil ultima dată când s-a făcut asocierea unirii cu ziua monarhiei a fost în 1946, când se vorbea despre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și Societățile Culturale" (Ibidem, p. 12). 183 Afirmațiile aparțin dirigintelui școlii din satul Spinoasa (com. Erbiceni, jud. Iași), M. Dimitriu (DJANI, fond Inspectoratul Școlar Regional Iași, dos. 13/1921, f. 142 f.-v.). Și din alte rapoarte reiese sentimentul unei serbări confecționate "la comandă". Un dascăl care vorbise sătenilor despre importanța evenimentului amintea de "unirea tuturor Românilor, ce ne era dat ordin ca o dată cu serbarea de 10 Mai să se serbeze (s.n. C.M.)" (vezi raportul semnat de învățătorul Teodor Păduraru, de la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Regional Iași, dos. 13/1921, f. 142 f.-v.). Și din alte rapoarte reiese sentimentul unei serbări confecționate "la comandă". Un dascăl care vorbise sătenilor despre importanța evenimentului amintea de "unirea tuturor Românilor, ce ne era dat ordin ca o dată cu serbarea de 10 Mai să se serbeze (s.n. C.M.)" (vezi raportul semnat de învățătorul Teodor Păduraru, de la școala din Valea Oilor, com. Bălțați, în Ibidem, f. 105 v.). 184 Unele documente au fost foarte explicite în acest sens, notând că, "după
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
avusese și cam același public omițând doar să-l menționeze pe Mihai Viteazul (Ibidem, f. 14). 186 Luptele de la Mărășești, Oșteanul și drapelul, Învingătorii, Pe-al nostru steag și Astăzi fraților români au fost poezii și cântece prezentate la ambele serbări. Pentru 10 mai s-a pregătit un program mult mai amplu, ceea ce a îngăduit și extinderea subiectului războinic și patriotic în alte "producțiuni artistice", precum Astăzi fraților români, Moartea vitează, Mama răniților, Glasul patriei, Bravi copii ai României, Hora anului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s-a pregătit un program mult mai amplu, ceea ce a îngăduit și extinderea subiectului războinic și patriotic în alte "producțiuni artistice", precum Astăzi fraților români, Moartea vitează, Mama răniților, Glasul patriei, Bravi copii ai României, Hora anului 1918. Și la serbarea din 24 ianuarie fuseseră destule trimiteri la actualitate sau la evenimente ulterioare anului 1859; evident, însoțite de recitări sau coruri, precum Țara mea, Ostaș român, Basarabia (Ibidem, f. 14, respectiv 92 f.-v. și 93). Scenariul momentelor festive putea fi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
momentelor festive putea fi îmbogățit cu ajutorul unor materiale didactice special proiectate, cum ar fi scenetele propuse de Nicolae I. Antonovici, în lucrarea sa România în războiul european. Șase tablouri naționale alegorice reprezentând fazele îndeplinirii idealului nostru național (pentru teatru și serbări), Lupașcu, Bârlad, 1920. 187 Același orator (Vasile Sevastian, dirigintele școlii din Rădeni) a găsit de cuviință să lege marea istorie a neamului de istoria micii comunități aflate în sărbătoare. Astfel, el amintea, "în altă ordine de idei", că în aceeași
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care tocmai împlinea "20 de ani de la înființare" (Ibidem, f. 93v.). 188 În 1921, "Ziua Eroilor" urma să se sărbătorească abia la 9 iunie (stil nou). Dar unii au anticipat. La școala din comuna Coarnele Caprei, după încheierea propriu-zisă a serbării de la 10 mai, toți cei de față ieșiseră "cu muzica în frunte" pe câmpul alăturat, întinzând "o frumoasă horă împrejurul monumentului (s.n. C.M.)" (Ibidem, f. 96v.). Gestul respectiv exprima, probabil, nevoia participanților de a lega unirea (și victoria) de sacrificiile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
satul Sticlăria (com. Scobinți) menționa ca pe o neîmplinire faptul că "nefiind morți de război [în localitate]", participanții s-au "mărginit a sărbători această zi în sala de clasă, nu și în curtea școlii" (Ibidem, f. 110v.). 189 Faptul că serbarea de 10 mai se sfârșea, în unele locuri, cu un banchet al notabilităților, nu trimite neapărat la obiceiurile funerare ortodoxe ci, dimpotrivă, la o efuziune festivă și la o formă de autorecompensare a organizatorilor pentru efortul depus; vezi, în acest
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din satul Cârniceni (com. Țigănași) preciza că, după programul oficial de la biserică, "s-a făcut o excursiune cu copii la pădurea Frăsinești, "Stejăriei", luându-se și masa împreună cu copii, s-au făcut recitări, jocuri etc." (Ibidem, f. 135). Practic, aici serbarea s-a transformat în picnic, iar acesta în "excursie", pentru că locul ales se afla la 2-3 km de sat. Manifestarea fusese cu atât mai atractivă cu cât participaseră școlile reunite din Cârniceni și din Țigănași. Elevii școlii din Sorca, împreună cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
participaseră școlile reunite din Cârniceni și din Țigănași. Elevii școlii din Sorca, împreună cu cei ai școlii din Sculeni au plecat după încheierea programului la biserica din Frăsuleni, cu muzica în frunte și cu sătenii după ei, "la locul destinat pentru serbare, în pădurea Frăsului" (Ibidem, f. 126). Și elevii din Cornești (com. Miroslava) s-au adunat împreună cu cei de la școala din Ciurbești (aceeași comună) și au "plecat prin sat cântând spre pădure" (Ibidem, f. 134 f.-v.). 192 La serbarea pomenită
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru serbare, în pădurea Frăsului" (Ibidem, f. 126). Și elevii din Cornești (com. Miroslava) s-au adunat împreună cu cei de la școala din Ciurbești (aceeași comună) și au "plecat prin sat cântând spre pădure" (Ibidem, f. 134 f.-v.). 192 La serbarea pomenită, care a reunit școlile din Sorca și Sculeni, "domnii V[asi]le Radu și C[onstan]tin Vlad din Sculeni au dat suma de 100 (una sută) [lei] elevilor școalei Sorca, pentru cumpărarea de ca[i]ete etc., având
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
oină (Ibidem, f. 134v.), iar cei de la școlile reunite ale comunei Șipote "au distrat publicul prin diferite jocuri gimnastice ca: fuga împ[i]edicată, fuga în saci și foot-böl" (sic!) (Ibidem, f. 127). 194 "Timpul fiind frumos", a permis ca serbarea să se desfășoare chiar în curtea bisericii din satul Uricani (comuna cu același nume), cu participarea primarului localității, care i-a lăudat pe elevi pentru efortul depus (Ibidem, f. 133 f-v.) 195 Ibidem, f. 110v. 196 Ibidem, f. 119v
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]