4,282 matches
-
ales prin studiile și conferințele sale pe teme științifice și filosofice. Articolele publicate în „Societatea pentru învățătura poporului român”, „Columna lui Traian” sau „Tranzacțiuni literare și științifice”, ca și studiile apărute în volum - Influența luminii asupra vieții (1871), Câteva din siluetele epocei (1874), Industria și rezbelul (1878), Introducere la psihofizică (1892) ș.a. - dezvăluie un gânditor materialist, adept, într-o măsură, al pozitivismului lui Aug. Comte și al determinismului lui H. Taine. Era un bun cunoscător al mișcării filosofice și științifice europene
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
zeificarea” omului, iar creștinismul - prezența lui Dumnezeu în artă, făcând din oameni „ființe eterate”. Epoca modernă - afirmă M. - este marcată de domnia realității și a experienței, iar în plan artistic, de impunerea categorică și salutară a realismului. SCRIERI: Câteva din siluetele epocei, București, 1874; Ion Luca Caragiali, autor dramatic (în colaborare cu N.G. Rădulescu-Niger), București, 1885; Introducere la psihofizică, București, 1892; Pagini filosofice alese, îngr. și introd. S. Ghiță, București, 1955. Repere bibliografice: C. Dobrogeanu-Gherea, Studii critice, II, București, 1957, 147-151
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
putere de creație, dar are nevoie de alte însușiri, fără de care nu mai e literar. El zugrăvește anume în marginea vieții curgătoare icoane repezi și fugare, jocuri de lumină și de umbre; arta de a închide în câteva linii o siluetă hotărâtă; însușiri, de altfel, ale rasei noastre, istețe, vioaie, artistice, fără răbdare și fără adâncime, rasă iubitoare de lumină, de simplificare până la unitate.” Cum impresionismul e „una din expresiile caracteristice ale literaturii franceze”, definiția se întregește cu tușe suplimentare, vizând
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
într-o lacrimă, un zbor grăbit deasupra lucrurilor mici pentru a se ridica apoi la idei generale”. Totuși, un impresionism integral și absolvit de orice intruziune a vreunei ideologii se dovedește impracticabil. În textele trimise de la Paris „Convorbirilor critice” - medalioane, siluete și figurine „cu evidente intenții de realizare artistică” - se vedeau la tânărul L. influențe, franc recunoscute ulterior, din Émile Faguet, din Anatole France și, mai puțin, din Jules Lemaître, adică de la așa-zișii impresioniști. Dezbaterea se ducea între câțiva parteneri
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
aducă în discuție noi criterii de apreciere pentru frumosul literar, pregătind înțelegerea modernă a poeziei. Proza lui M. este prin excelență lirică, autobiografică: el se caută pe sine și confesiunea dezvăluie obsesii și reprimări esențiale. Rememorarea se întoarce ades spre siluetele și umbrele copilăriei, văzută în lumina unui conservatorism aristocratic, idilic și patriarhal (pe care îl va impune proza discipolului său, Duiliu Zamfirescu). Firul epic este aproape inexistent. Descripția, tabloul formează nucleul central. Din experiența poemului în proză autorul reține paralelismul
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
alb / Pentru leșul meu” (Trântă). Varietatea de semnificații a albului poate cuprinde o scală întinsă de la puritate la moarte. Primul registru, cel al purității (fie ea a sentimentului erotic sau a celui religios), este cel mai amplu: femeia este o siluetă cu „două măguri albe / Între care doarme un șarpe” (Septembrie, a doua lună); în altă ipostază, poetul, în preajma unui lucru sfânt, se îmbracă într-un „suflet alb, într-o cămașă curată” (Merinde de putere). Momentele-cheie ale existenței - copilăria, dragostea, moartea
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
ideal, într-o lume degradantă, situată cronologic pe la 1600. Cu Recviem rustic (1973) prozatorul se înscrie în tradiția romanului ardelean cu tematică rurală: el reconstituie, prin intercalarea planurilor narative, biografia erotică sinuoasă a unui ins impulsiv și pătimaș, a cărui siluetă se detașează pe fundalul satului transilvănean dintre anii 1916 și 1946. La granița dintre memorialistică și opera de ficțiune se situează volumul Pe undele misterioase ale memoriei (1995), în care autorul alătură fragmente memorialistice unor eboșe de roman pentru a
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
mici colecții de recuzită, mizând mai mult pe forța de iradiere a unor cuvinte și sugestii. Mirificul „departe” invocat de simboliști este localizat prin Saturn, în atmosfera căruia ar pluti câte un „Trup mlădios de Saturnină, ființă stranie stelară,/ Cu siluetă de femeie, țesută-n raza cea mai clară”. În alte fantezii câmpul poetic e traversat de figuri himerice, fiecare rostindu-și monologul de identificare, într-un ton de sfârșeală armonioasă și parfumată. Apar metafore revelatoare - „Tăcerea e un lac albastru
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
la detaliul de epocă, în ceea ce are el savuros, pitoresc. Notația realistă face loc adesea unor „inserții poematice” (Mircea Zaciu), dar se remarcă mai ales deschiderea către fantastic (Întâlnire în casa veche) sau apetența pentru surprinderea contururilor grotești ale unor siluete, precum mătușile Nebunei, domnișoara Vinga ș.a. Farmecul retro al acestor amintiri înrămate provine nu neapărat din povestea de tip bildungsroman, deși autoarea dovedește talent de povestitor, ci din recompunerea „impresionistă” a unei atmosfere: broderiile sale narative prind în ochiurile lor
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
puține excepții (G. Călinescu, omisiune voluntară, și Anton Holban, mai curând un lapsus) și câteva surplusuri, trădând fie simpatii locale (Elena și Coca Farago), fie atenții curtenitoare (N. M. Condiescu), nici unul dintre numele de prim-plan nu lipsește. Cele mai multe dintre siluetele critice vibrează reținut de plăcerea dialogului cu opere și scriitori „de nivel european”. B. amendează tacit opinii curente, avansează ipoteze de lectură neconvențională pentru T. Arghezi (ca romancier) și Mihail Sadoveanu (componenta mitică și inițiatică). Paralelele comparatiste (Urmuz - Kafka, Mateiu
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
constitui o „etapă” către țelul final (istoria literaturii din a doua jumătate de veac XX), ceea ce și explică adăugirile, retușurile și chiar „absențele” din ediția a doua a volumului prim și din cele trei următoare. Sunt restituite aproape două sute de siluete critice ale principalilor „actori” aflați în scena literară contemporană. Criticul construiește portretul interior al unor creații, reușind uneori adevărate tururi de forță (în contextul acelor ani) în cazuri delicate sau extrem-vulnerabile (Mihai Beniuc, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Miron Radu Paraschivescu
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
Febre, accidente, spitalizări, neînțelegeri și împăcări siropoase, alături de cenacluri literare la care liceeni (precum Roxana și Ileana din Căpitanul Rox, 1991) participă „cu regularitate și însuflețire, ca și la cercul de matematică”, se întâlnesc mai în fiecare pagină. La fel, siluete liliale, fete cu picioare lungi, fragile nimfete evoluând ingenuu către carnalități lirico-livrești, cu o pudoare etanșă, dar și cazuri maladive (o tuberculoză, o surzenie temporară ș.a.) iute recuperate pedagogic, prin solidarizarea spontană a forțelor binelui, în redimensionări moralizante, cu prietenii
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
selectându-le apoi în broșuri. Dincolo de vorbe de duh, anecdote, istorioare hazlii, picanterii și alte nostimade răsar și informații ce pot interesa istoria literară. Printre scenele amuzante și rostirile cu șart, la care condeierul face urechea pâlnie, se deslușesc fizionomii, siluete care, preț de o clipă, capătă viață. Cele mai multe se regăsesc în „mediul înălțător și impunător al Junimii”, pentru care S. nutrește aproape un cult. În articolașele lui mișună, de altfel, tot soiul de „reminiscențe junimiste”. O „istorie anecdotică” (cum o
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
1939. Traduceri: Șalom Alehem, Stația Baranovici și alte schițe, pref. trad., Iași, 1921, Cartoforii, Iași, 1923, O catastrofă comică, București, [1927], Povestiri tragicomice, pref. Octav Botez, Iași, 1928, Un șaizeci și șasă și alte nuvelete umoristice, București, f.a.; Herbert Eulenberg, Siluete literare, pref. trad., Iași, 1924, Alte siluete literare și artistice, Iași, [1924], Ultime siluete, Iași, 1928; Dmitri Merejkovski, Scriitori ruși, Iași, [1925]; Emil Ludwig, Geniu și caracter, Iași, 1929; A. Koralnik, Scriitori și artiști, Iași, 1930. Repere bibliografice: M. Sev
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
alte schițe, pref. trad., Iași, 1921, Cartoforii, Iași, 1923, O catastrofă comică, București, [1927], Povestiri tragicomice, pref. Octav Botez, Iași, 1928, Un șaizeci și șasă și alte nuvelete umoristice, București, f.a.; Herbert Eulenberg, Siluete literare, pref. trad., Iași, 1924, Alte siluete literare și artistice, Iași, [1924], Ultime siluete, Iași, 1928; Dmitri Merejkovski, Scriitori ruși, Iași, [1925]; Emil Ludwig, Geniu și caracter, Iași, 1929; A. Koralnik, Scriitori și artiști, Iași, 1930. Repere bibliografice: M. Sev. [Mihail Sevastos], Dimitri Merejkovski, „Scriitori ruși”, „Lumea
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
Iași, 1923, O catastrofă comică, București, [1927], Povestiri tragicomice, pref. Octav Botez, Iași, 1928, Un șaizeci și șasă și alte nuvelete umoristice, București, f.a.; Herbert Eulenberg, Siluete literare, pref. trad., Iași, 1924, Alte siluete literare și artistice, Iași, [1924], Ultime siluete, Iași, 1928; Dmitri Merejkovski, Scriitori ruși, Iași, [1925]; Emil Ludwig, Geniu și caracter, Iași, 1929; A. Koralnik, Scriitori și artiști, Iași, 1930. Repere bibliografice: M. Sev. [Mihail Sevastos], Dimitri Merejkovski, „Scriitori ruși”, „Lumea”, 1925, 9; G. Baiculescu, Dmitri Merejkovski, „Scriitori
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
de reportaj și eseu, modalitate prozastică obișnuită în literatura modernă. Odată cu situații din redacția „României libere”, din secția de corectură a Tipografiei „13 Decembrie” și din medii cunoscute în exercițiul profesiei, memorialista resuscită aspecte de viață familială, dă contur unor siluete: fiul său, Dana Dumitriu, Gabriela Adameșteanu, Radu Petrescu și alți prieteni din lumea literelor. SCRIERI: Balada celor rău iubiți, București, 1973; Mai multe inele, București, 1979; Muntele de pietate, București, 1983; Cumpărătorii, București, 1985; Femeia din fotografie. Jurnal 1987-1989, București
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
1828 la 1877), Ed. Eminescu, Buc., 1981, p. 675 footnote> La fel au fost îmbrăcate și domnișoarele de onoare ale Măriei Sale. Și aceasta, pentru că Regina Elisabeta avea o activitate binecunoscută de promovare a portului popular românesc. Castelul Peleș surprinde prin silueta lui veselă și impunătoare. În străinătate acesta este cunoscut mai mult sub numele de Sinaia pentru că de află lângă acest oraș. Castelul Regal nu se vede din oraș și prin urmare călătorul trebuie să urce până la locul unde este ridicat
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
în pagină a caracterelor grafice (ticluită de autor, cu minuție și ingeniozitate, pe o mașină de scris cu car mare, apoi fidel reprodusă tipografic în revistă) conferă textului tipărit și o valoare propriu-zis figurativă, iconică, conturul exterior al zațului închipuind silueta celebrei dansatoare în plin elan. E procedeul utilizat de Guillaume Apollinaire în Calligrammes, redescoperit pe cont propriu de T.-M., de vreme ce la data apariției poemului - preciza mai târziu Geo Bogza - cei doi tineri scriitori avangardiști nu cunoșteau „caligramele” poetului francez
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
Eu am răzbit prin neguri și-acum te-aștept pe culmi / Cu roșii, cu înalte, cutezătoare flamuri”, „Mi-e inima steagului dată!” etc. După 1950 continuă să abordeze „teme majore”, dar își permite, uneori, să compună pasteluri și să contureze siluete grațioase, cum ar fi o tânără de la țară, „proaspătă ca roua pe rodul necules”, îmbrăcată în „iie cu fluturi”, la a cărei apariție „Se-nflăcărează macii, simțindu-i pașii goi. Livezile se-apleacă spre ea cu ramuri grele / Și vântul
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
de direcție ai momentului (T. Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, G. Călinescu, E. Lovinescu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu ș.a.). În anul 1927 anunța ca având „în curs de apariție” la editura revistei „Viața literară” un Caiet contemporan cu „siluete polemice” și trei volume intitulate De vorbă cu scriitorii noștri, din care, cu o întârziere de patru decenii, pare-se că s-au articulat cele două cărți ce adună o parte din prodigioasa activitate a gazetarului literar. SCRIERI: Caravanele tăcerii
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
se încheie brusc, inexplicabil, altă poveste de dragoste are un final similar și colorit exotic (Noapte bună), iar Alessio e de asemenea o scriere cu ambianță exotică și tramă melodramatică. În două nuvele realiste, Conu Alecu Zăgănescu și Subprefectul, evoluează siluete prefigurând personaje din romanul Comăneștenilor: Alecu Zăgănescu, naiv, „milos până la risipă”, e înrudit nu numai cu Dinu Murguleț, ci și cu viitorul Pană Trăznea Sfântul al lui I. Al. Brătescu-Voinești; un dregător cu vederi generoase se confruntă cu un ciocoi
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Ch. Éluère, 1989, p. 49-56; V. Voinea, 2008b, p. 76-82. De asemenea, cunoaștem reprezentări în relief ale unor piese de tipul pandantivelor circulare, suspendate prin intermediul unui fir/fibră/bandă la nivelul gâtului sau al pieptului unor statuete ceramice feminine sau siluete feminine pictate - D. Monah 1997, p. 138-142. Aceste situații furnizează argumente semnificative și pertinente pentru o asemenea interpretare. Idolul/pandantivul/amuleta antropomorf(ă) de la Păuleni-Ciuc„Dâmbul Cetății” reprezintă primul artefact de acest tip realizat din corn de cerb, semnalat până în
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
Poduri, jud. Bacău; Ruseștii Noi I, R. Moldova; aur: Traian Dealul Fântânilor, jud. Neamț; argint: Trușești, jud. Botoșani - pentru detalii și bibliografie vezi repertoriul și fig. 3-7. 9.3. Pandantive reprezentate la gâtul sau pe pieptul unor statuete feminine sau siluete feminine în relief: ceramică: Costești, Cucuteni-Cetățuia, Drăgușeni, Dumești, Frumușica, Rakovec, Rădulenii Vechi, Trușești etc. - fig. 7-8 (D. Monah, 1997, p. 135144). 9.4. Pandantive reprezentate la gâtul sau pe pieptul unor siluete feminine pictate pe vase ceramice: Frumușica, Scânteia, Traian-Dealul
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
gâtul sau pe pieptul unor statuete feminine sau siluete feminine în relief: ceramică: Costești, Cucuteni-Cetățuia, Drăgușeni, Dumești, Frumușica, Rakovec, Rădulenii Vechi, Trușești etc. - fig. 7-8 (D. Monah, 1997, p. 135144). 9.4. Pandantive reprezentate la gâtul sau pe pieptul unor siluete feminine pictate pe vase ceramice: Frumușica, Scânteia, Traian-Dealul Fântânilor (fig. 8/8) - D. Monah, 1997, p. 135-144; C.M. Mantu et alii, 1999, p. 142, fig. 355; D. Boghian, 2000, p. 226227, 243, fig. 8/1-4. 10. Aspecte generale ale problemei
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]