89,574 matches
-
televizor fusese bruiată, dar oamenii au reclamat la primărie și banca a fost obligată să aducă niște scule foarte performante ca să nu mai fie perturbate emisiunile. Altfel oamenii au spus că vor sparge reclama aceea. Că atâta bucurie are omul simplu: să se uite la televizor...) Reveni în coridor, privi în stradă și văzu piața de pește. Soția chiar că începu să se enerveze, așa că o luă de mână - de vorbit încă nu-i vorbea " și o duse să vadă minunea
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
bine așa: pensionându-se din acea muncă minunată, putu să savureze și el odihna binemeritată, certându-se doar cu soția și scriindu-și memoriile. Un asemenea maestru în domeniu n-a mai apărut niciodată. Cei de astăzi nu sunt decât simpli epigoni. Aceasta este desigur o povestire romanțată. Celor interesați, pentru o mai bună documentare, oferim o foarte sumară bibliografie selectivă: l Alecu Firedlender: Oskar Popescu, Viața și opera, Grumell și Fiii, 1999; l Șiekul Abdul, , între mit și mitologie, Gro
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
etc. După cum poate oricine să bănuiască, Maharajahul nu a trăit decât un an sau doi, pentru că, după ce am învățat cum să fiu povestitoare de una singură, nu am mai avut nevoie de el. Așa încât, "unchiul" meu a dispărut pur și simplu, ca un balon de săpun, într-o zi în care, de pe balconul apartamentului unde locuiam, chiar asta și făceam: suflam baloane de săpun, înmuind bagheta într-o cutie cilindrică de plastic, având înăuntru o licoare concentrată cu detergent. Lecția Maharajahului
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
de copil" Cum să-i explic faptul miraculos că există? Că se trîntește, cu trupul ei mic, pe scaune, pe fotolii, de parcă ar vrea să le distrugă? Că e extraordinară cînd sare" țup-țup!, cu amîndouă picioarele ușor flectate" pur și simplu" sare în plină stradă, ca iepurii, fără să-i pese de nimeni, ridiculizînd vîrsta mea, seriozitatea cetățenilor urbei noastre culturale de pute" bucuroasă că mă entuziasmez" că-mi vine să rîd" mă hlizesc" că o laud" cum să-i explic
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
orbitor. Mr Muscle e sticla cu detergent pentru spălat geamurile, marca Mr Muscle, scria Loves the jobs you hate! în sticlă se afla, de fapt, detergent pentru spălat vasele fiindcă era mai practic: gâtul sticlei se termina cu un dispozitiv simplu care, la apăsarea unei mici tije, împroșca lichidul ca un pulverizator. Spălatul vaselor devenea astfel mai rapid și mai economic, după cum susținea soția lui, care descoperise această "inovație" la serviciu, în bucătăria-sufragerie pusă la dispoziția salariaților. într-adevăr, recipientele în
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
fel, vă semăn tuturor." Geo Dumitrescu și-a făcut cu seriozitate datoria față de literatura română, ca un om de onoare. Chiar și astăzi, când nu mai scrie aproape nimic - sau, mai exact, când nu mai publică aproape nimic - , reușește, prin simpla lui prezență, să-i oblige pe scriitori să aibă o anumită ținută în viața literară. Solitar, sceptic, spectator "ca la teatru" a tot ceea ce se întâmplă în spațiul public, el ne intimidează chiar și când tace.
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
urmează drumul, de la un titlu la altul: a scris, de la început, o poezie de notații și stări, ca și lipsită de metafore, înscriind mereu în fragmente de peisaj, în jocuri de lumini și de umbre, în gesturi dintre cele mai simple și familiare, câte-o frântură de amintire, o emoție, un gând abia schițat, lăsat în evanescența lui. Foarte atent la arhitectura textului, propune o sintaxă voit "săracă", reduce propoziția la esențial, pune punct, uneori, înainte de încheiere, șterge adesea pronumele de lângă
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
nume nou: De vorbă cu uzina electrică de S. Cazimir. Poetul vorbește cu uzina electrică pe un ton de sfătoșenie în care tînărul autor (poate elev, ori ucenic?) dovedește o de tot timpurie maturitate poetică și... cetățenească." Fiindcă dincolo de o simplă transformare a cărbunelui alb în curent electric, tînărul poet, animat de întrebări și probleme, descifrează în turația turbinelor o treaptă mai sus către o viață nouă, în lupta cu bezna." (Carnet provincial: S. Cazimir, în Contemporanul, nr. 141, 17 iunie
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
căptușiți cu trei rînduri de cărți groase mă chinuiesc zădarnic, rugîndu-mă să-i jupoi, să-i eliberez, să fie ziduri adevărate, văruite, curate, mirositoare ,lucind de albeață în lumină... să-mi adăpostească sufletul, mințile, inima... să locuiesc într-o odaie simplă, sfîntă, tămăduitoare de boli... Și , scrib umil, răbdător, voi începe să copii sîrguincios, ceasuri întregi, uitîndu-mi de moarte, înflorind rîndurile cu crini... Poate așa voi ajunge , dincolo de tencuială, la cărămida roșie a camerei, o voi străbate, voi păși ușor în
Rugăciune Laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12774_a_14099]
-
prin eros, care își ia și aici partea epică cea mai substanțială. Erosul ca revanșă afectivă și senzuală față de alienarea mentală prin politicul dogmatic, inautentic și agresiv, devine temă dominantă în Șase femei, 2002. Totul este văzut din perspectiva unor simpli prizonieri ai lumii închise, care au fost siliți la rezistență prin conștiința lor solitară. Cartea focalizează șase biografii feminine obișnuite și totodată distincte. Aflate la vârste și cu psihologii diferite, cu tot atâtea opțiuni conjuncturale în angajarea farmecelor personale (practic
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
dintre ele? Nici vorbă că a făcut-o. Altminteri nu mai opera atâtea eliminări pe care, ca cititori, nu avem cuvinte să le regretăm. Jurnalul, în general, e scris foarte sec, fără expresivitate artistică. Adesea ni se relevă ca un simplu aide-memoire, cum îl considera și autorul. Prin anularea sau distrugerea paginilor cu implicații politice, ne apare cel puțin în parte anemic, dacă-l comparăm cu jurnalele lui Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian, Pericle Martinescu și chiar cu Agendele lui
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
ființe (s.n.) inconștiente și oarbe..." Mărirea și decăderea "mătușei Valeria, a unchiului Rubin și-a spațiului" lor! Amănuntul formidabil, cehovian, al strângerii cioburilor pozei sparte de ofițerul beat în chipiu! O, ce strună lungă a vibrat în mine la această simplă, sfâșietoare, grațios-grotescă întâmplare capitală! Supa fierbinte liniștește..." Da, liniștește ceva imposibil de descris, poate trecerea, trecerea, trecerea trăsuricii timpului nostru. Cum îl înțeleg, acum, pe Sorin Titel! "Să-ți încălzesc puțină supă, spuse înduioșat unchiul Rubin". Ce-am putea face
Cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12890_a_14215]
-
trenurilor în gară la Sibiu? Vlăjganul. Cu picătura înghețată în vîrful nasului. Cu vlăjganul am fost ca un arc ținut întins atîta vreme, că, dacă i-ai fi dat drumul, n-ar fi țîșnit, ci ar fi căzut pur și simplu. Și arcul s-ar fi pleoștit ca un elastic uzat. Nașa Lena către Sofica: "Auzi, domnișoara Sofica, da' dumneata normal de ce nu te-ai măritat pînă la vîrsta asta? Cîți ani ai normal?" "în toamnă fac 60" zice tanti Sofica
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
a căzut lîngă farfuria doamnei Letiția și a pătat fața de masă.” Pentru ce îmi vine să plîng? Dar domnul director? * Farmecul indicibil al acestei cărți vine, cred, din importanța, din greutatea cu care se înfăptuiesc gesturile, treburile cele mai simple, mai banale. Din minuțiozitatea profundă, ceremonioasă, a (de exemplu) culegerii perelor. , ca fiece pară pe care, c-o grijă infinită, domnul director, o desprinde fericit de pe crenguța ei. El va muri... „Să caute ea în dulapul unde îmi țin lucrurile
Fiecare clipă e grea, coaptă, mustoasă, esențială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12926_a_14251]
-
i se văd doar capul și coada. Omul, nervos, clătinîndu-se ușor. Harbuzul, extrem de verde. Cățelul, foarte serios. Poate că azi voi primi cărțile de autor. Încă nu mi-am citit Dulapul ca să văd dacă are greșeli! Nu pot, pur și simplu. Mi-ar trebui o grădină liniștită, un șezlong și-o lumină căzută, pe paginile întoarse încet, printre frunzele atinse deja de toamnă. Și-o ceașcă mare de cafea aburind în iarbă, și-un tren trecînd, la care să privesc pierdut
Aș întinde o mînă și-aș mîngîia un copac mai apropiat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13159_a_14484]
-
efort la orice înfremătare a îndoielii... o fi una să te îndoiești de divin și cu totul altceva să te îndoiești de tine?... această luciditate al cărei teritoriu e însuși perisabilul încît, de nu te vei îndura să apleci o simplă după-amiază în tine nu vei afla nicicînd că veghea nu-i nici a străjerilor, nici a pupilei ci-n miezul împînzit de umbrele foșgăind în noi, într-o lume ce nu iartă nici un ocol, readucîndu-te mereu în fața amînării... cînd seara
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
ce seară fără de mîine^... și-am înțeles atunci, că necunoscutul tot prin neînsemnat și necunoscuți își înscrie răsuflarea în vreme, pe potriva trecătoarelor lumi mînuite pesemne de oameni abia băgați în seamă... în stare a răsturna, ori a înlătura la un simplu gest... fiindcă, dincolo de farsa de zi cu zi e aproape o palpabilă organizare a însăși haosului... cum incertul impact dintre anotimpuri... și-am spus atunci... ^Nu^ ...ne mai înțelegem oare?...
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
poți lungi viața, adăugînd la a ta pe cea a scriitorilor mari, dragi, adorați, închegată-n opere eterne! Lectura ca elixir, căutat cu fervoare de alchimiști, al tinereții fără bătrînețe, al nemuririi! * Mereu ajung la două cuvinte: carne, carte! Un simplu schimb între consoana „n” cu „t”. * Plouă de dimineață. Creioanele mi-s scurte. Acoperișurile ude. Cafeaua băută. De la o vreme, umblînd pe străzi subțiri, întortocheate, caut din ochi casa lui Tom Sawyer. Aș vrea să mă-ntîlnesc cu mătușa Polly, cu
Ce soare lent e o femeie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13211_a_14536]
-
școlărești, dar de o spontaneitate promițătoare. Imediat li se adaugă un grupaj mai consistent, lesne de așezat în timp datorită strofelor care întruniseră sufragiile lui Arghezi (14 ani). Repertoriul tematic crește de la an la an și se dezvăluie la o simplă parcurgere a titlurilor: Ghiocelul, Vis, Lângă cer, Printre pașii toamnei, Idilă, Muguri, Din însemnările unei păsări înțelepte etc. Tendința e dublă: de extindere a explorărilor (fie în natură, cu metamorfozele sale ciclice, fie asupra vieții cotidiene,desfășurate în preajmă), apoi
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
este înfățișată ca forma cea mai perfectă a muncii omenești...”. Valorizarea muncii, implicată în ideea artei ca muncă, se încadra în filozofia politică liberală a lui Tudor Vianu 1). ( Afirmația că numai socialismului îi este proprie prețuirea muncii este o simplă lozincă a „socialismului real”). Într-acestea, preocuparea pentru soarta muncitorului industrial modern adaugă o notă democratică specifică filozofiei sociale a lui Vianu. El a descris în mod adecvat alienarea muncitorului modern ca „o ființă al cărei centru de viață nu
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
celui ce poate Să scrumească totul, iar din scrum Să refacă pruncul matusalemic În carnea mea și în a voastră. Voi, cei din paradis, nu vă supărați Pe cei ce vor să-și fie din nou trup, Ce printr-o simplă mângâiere Ies din oseminte și devin mângâiere. * Deodată un nor zăvorăște întreaga viziune. Din el crește crinul sie însuși boltă. Încă îmi ești nevăzută, minune, Virginitate, a mântuirii escortă. Te pleci peste lume încătușată De gândul ce pentru spirit s-
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
zilnic, o scrisoare, cel ce o privește, adresantul, domnul Lucian Raicu, o citește?? Și-mi răspund: ce contează, în momentul în care am scris-o e ca și cum ar fi citit-o! Nu-i așa? * Sînt tentat să definesc cele mai simple lucruri: cișmeaua, peretele, cana, cuiul, cărarea. Și nu pot. Poate că aici, exact aici, la întretăierea dintre orgoliu și umilință, m-am ratat. Dar de ce mă laud? A te rata înseamnă a chiar face ceva! * Pe masă, în fața mea, am
A-ți juca viața nu pe o singură carte, ci pe o singură scrisoare! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13382_a_14707]
-
la cei care au văzut cu ochii lor ce însemnau lagărele de muncă sau, mai rău, cele de exterminare, ci ar include și oameni ca Sebastian, torturați psihic în casele lor. De această tortură s-au făcut vinovați și oamenii simpli, „pasivi”, ușor de manipulat, care făceau zvonurile să circule, care s-au acomodat imediat cu ideea că vecinii sau prietenii evrei erau sub continua amenințare a morții, care, inconștient, făceau sistemul antisemit să funcționeze. Se reflectă durerea și pe chipul
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
și proverbe, ci mai degrabă desene și picturi în care diverși artiști au accentuat expresia suferinței, a tragismului acestui neam. Este interesant că, deși atât de veche, de cunoscută și de aparte, durerea „evreiască” nu i-a impresionat pe oamenii simpli în aceeași măsură ca presupusa lor frică, sau viclenie, sau mizerie fizică etc. Suferința lor nu a devenit una „proverbială”. Dar ea face totuși parte din portretul „evreului imaginar”, însă în varianta „creată” chiar de către evrei sau de diverși intelectuali
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
cap/ ca pe niște piroane ruginite”), mereu reînnoit. Un poem exemplar expresionist (nici el reținut în Imne-le din 1973) este Mâini, unde imaginea unor oameni dintr-o casă ,,presată de furtuni” este deformată expresiv până a-i transforma în niște simple brațe. Pe lângă deformare, expresionist este și procedeul acumulărilor monstruoase; Ilina Gregori vorbea despre ,,gâlgâirea de metafore feroce în neprevăzutul lor”, de imaginile ,,parcă bolborosite cu furie de un oracol al nenorocului”. Sorin Alexandrescu disocia ,,serii metaforice-tip: vâscozitatea, bezna, otrava
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]