6,711 matches
-
de resurse. După Campbell, Campbell și Dickinson (2004), pașii într-o simulare sunt: - determinarea obiectivelor de învățare în sens de jocuri de rol; - identificarea unor reguli de acțiune similare celor din situațiile reale; - obținerea și organizarea resurselor și materialelor necesare simulării; - dezvoltarea logisticii simulării, cum ar fi: împărțirea colectivului în microgrupuri de lucru, determinarea spațiului de lucru pentru aceștia și alocarea timpului necesar simulării; și - programarea unei discuții ori a unei sesiuni în care vor fi redactate rapoarte de activitate, unde
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Campbell, Campbell și Dickinson (2004), pașii într-o simulare sunt: - determinarea obiectivelor de învățare în sens de jocuri de rol; - identificarea unor reguli de acțiune similare celor din situațiile reale; - obținerea și organizarea resurselor și materialelor necesare simulării; - dezvoltarea logisticii simulării, cum ar fi: împărțirea colectivului în microgrupuri de lucru, determinarea spațiului de lucru pentru aceștia și alocarea timpului necesar simulării; și - programarea unei discuții ori a unei sesiuni în care vor fi redactate rapoarte de activitate, unde participanții își pot
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
identificarea unor reguli de acțiune similare celor din situațiile reale; - obținerea și organizarea resurselor și materialelor necesare simulării; - dezvoltarea logisticii simulării, cum ar fi: împărțirea colectivului în microgrupuri de lucru, determinarea spațiului de lucru pentru aceștia și alocarea timpului necesar simulării; și - programarea unei discuții ori a unei sesiuni în care vor fi redactate rapoarte de activitate, unde participanții își pot exprima experiența de simulare. Clark Abt (apud Orlich et al., 1990) divide simularea în trei componente majore: a) modelele; b
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
împărțirea colectivului în microgrupuri de lucru, determinarea spațiului de lucru pentru aceștia și alocarea timpului necesar simulării; și - programarea unei discuții ori a unei sesiuni în care vor fi redactate rapoarte de activitate, unde participanții își pot exprima experiența de simulare. Clark Abt (apud Orlich et al., 1990) divide simularea în trei componente majore: a) modelele; b) exercițiile; și 3) instrucția. Modelele sunt inactive; ele nu interacționează cu participanții, ilustrând însă o dimensiune a realității (exemple de modele: globul pământesc, modelele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lucru pentru aceștia și alocarea timpului necesar simulării; și - programarea unei discuții ori a unei sesiuni în care vor fi redactate rapoarte de activitate, unde participanții își pot exprima experiența de simulare. Clark Abt (apud Orlich et al., 1990) divide simularea în trei componente majore: a) modelele; b) exercițiile; și 3) instrucția. Modelele sunt inactive; ele nu interacționează cu participanții, ilustrând însă o dimensiune a realității (exemple de modele: globul pământesc, modelele fizice ale sistemului solar ori ale atomului etc.). Totuși
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
uneori drept un ansamblu de procedee), acestea din urmă pot să varieze, să-și schimbe locul; mai mult, o metodă poate deveni ea însăși un procedeu în cadrul unei alte metode (cum ar fi, de pildă, exercițiul ca procedeu în cadrul metodei simulării). Astfel de intersecții, răsturnări de situații și redefiniri permanente sunt elemente naturale a ceea ce numim metodologie didactică. În metoda exercițiului, acesta din urmă este văzut ca bază a formării unor deprinderi (de la latinescul exersare) și îmbracă o paletă extrem de largă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întâlni această metodă de învățământ, criteriile sub care putem dezvolta tipologii ale exercițiului sunt multiple; considerăm că am putut evidenția prin cele prezentate mai devreme câteva arii de acțiune ce pot fi dezvoltate prin intersecțiile care se produc între ele. Simulările instrucționale implică, la diferite niveluri, cursanții. În literatura de specialitate sunt ilustrate mai multe funcții ale acestora: - stimulează interesul participanților; - oferă informații acestora; - intensifică dezvoltarea anumitor abilități; - produc schimbări în atitudini și comportamente; - pregătesc cursanții să-și asume noi roluri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
capacitatea cursanților de a pune în aplicare cunoștințele învățate și a gândi în mod analitic situațiile complexe, reducându-le la dimensiuni care pot fi controlate; - evaluează performanța obținută de cursanți prin definirea unor standarde etc. Aparent paradoxal, unul dintre riscurile simulării poate fi tocmai cel al implicării, deoarece participanții pot fi motivați în cadrul procesului de o definire profundă și rigidă a propriului mod de a vedea lucrurile. O astfel de perspectivă este dezvoltată în special de simulările în care cursanții sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
paradoxal, unul dintre riscurile simulării poate fi tocmai cel al implicării, deoarece participanții pot fi motivați în cadrul procesului de o definire profundă și rigidă a propriului mod de a vedea lucrurile. O astfel de perspectivă este dezvoltată în special de simulările în care cursanții sunt puși în situația de a lua decizii ce implică valori „critice” ale ființei umane. Orlich et al. (1990) citează simularea „adăpostului antiatomic”, în care participanții ar trebui să se imagineze într-o situație ulterioară unui atac
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a propriului mod de a vedea lucrurile. O astfel de perspectivă este dezvoltată în special de simulările în care cursanții sunt puși în situația de a lua decizii ce implică valori „critice” ale ființei umane. Orlich et al. (1990) citează simularea „adăpostului antiatomic”, în care participanții ar trebui să se imagineze într-o situație ulterioară unui atac nuclear, în care să decidă asupra a cinci persoane (și nu mai mult) care să intre în adăpost, restul urmând să-și piardă viața
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în mod real pe nimeni, au existat studenți care au refuzat să participe deoarece, spuneau ei, „nu te poți juca așa cu viața unor oameni”. În literatura de specialitate se face uneori o distincție între „jocuri” (games) și tehnicile de simulare. O asemenea diferență s-ar baza îndeosebi pe faptul că în primul caz cineva trebuie neapărat să câștige, iar altcineva să piardă, pentru ca în cazul metodei simulării să fie mai greu de distins o astfel de opțiune. Totuși, mulți dintre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de specialitate se face uneori o distincție între „jocuri” (games) și tehnicile de simulare. O asemenea diferență s-ar baza îndeosebi pe faptul că în primul caz cineva trebuie neapărat să câștige, iar altcineva să piardă, pentru ca în cazul metodei simulării să fie mai greu de distins o astfel de opțiune. Totuși, mulți dintre autori recunosc că, fiind destul de greu să se traseze o linie clară de demarcație între cele două, este corectă perspectiva de a fi studiate împreună. Preluând distincția
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o astfel de opțiune. Totuși, mulți dintre autori recunosc că, fiind destul de greu să se traseze o linie clară de demarcație între cele două, este corectă perspectiva de a fi studiate împreună. Preluând distincția realizată mai devreme, două exemple de simulări pe care le utilizăm în activitatea proprie cu studenții pot fi ilustrative și inspirative pentru cititor: este vorba despre „consiliul profesoral” și „ziarul”. „Consiliul profesoral” este o simulare care încearcă să pună studenții, viitoare cadre didactice, în situația de a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a fi studiate împreună. Preluând distincția realizată mai devreme, două exemple de simulări pe care le utilizăm în activitatea proprie cu studenții pot fi ilustrative și inspirative pentru cititor: este vorba despre „consiliul profesoral” și „ziarul”. „Consiliul profesoral” este o simulare care încearcă să pună studenții, viitoare cadre didactice, în situația de a înțelege un astfel de proces instituțional, caracteristic școlii. Pentru aceasta, studenții vor primi roluri (cadre didactice, director, inspector, consilierul școlii, elev, părinți etc.) și vor porni de la o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să-l intervieveze). La final, fiecare membru își va prezenta „articolul” în grupul propriu, vor avea loc discuții și amendări ale fiecărui articol pentru a exista o unitate a acestora, și se va alcătui „Ziarul”. Pentru Ioan Cerghit, jocurile de simulare constau în „simularea unor situații (adeseori conflictuale, de luare de decizie) care, în raport cu tema dată, ce circumscrie cadrul cognitiv de acțiune, determină participanții (doi sau mai mulți deținători ai puterii de decizie, jucătorii) să interpreteze anumite roluri, funcții sau ansambluri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
La final, fiecare membru își va prezenta „articolul” în grupul propriu, vor avea loc discuții și amendări ale fiecărui articol pentru a exista o unitate a acestora, și se va alcătui „Ziarul”. Pentru Ioan Cerghit, jocurile de simulare constau în „simularea unor situații (adeseori conflictuale, de luare de decizie) care, în raport cu tema dată, ce circumscrie cadrul cognitiv de acțiune, determină participanții (doi sau mai mulți deținători ai puterii de decizie, jucătorii) să interpreteze anumite roluri, funcții sau ansambluri de comportamente uneori
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
alteori mai confuze, și în aceste condiții să ajungă la realizarea obiectivelor prestabilite” (Cerghit, 1997, pp. 224-225). Maidment și Bronstein (1973 - online) ne prezintă o schemă sugestivă privind modul în care putem înțelege și pune în practică un joc de simulare: Figura 49. Perspectiva ciclică asupra etapelor simulării (adaptare după Maidment și Bronstein, 1973 - online) Desigur că tipologia jocurilor de simulare este, la rândul ei, extinsă; Cerghit (1997) vorbește despre: a) jocurile de roluri; b) jocul de arbitraj; c) jocul de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să ajungă la realizarea obiectivelor prestabilite” (Cerghit, 1997, pp. 224-225). Maidment și Bronstein (1973 - online) ne prezintă o schemă sugestivă privind modul în care putem înțelege și pune în practică un joc de simulare: Figura 49. Perspectiva ciclică asupra etapelor simulării (adaptare după Maidment și Bronstein, 1973 - online) Desigur că tipologia jocurilor de simulare este, la rândul ei, extinsă; Cerghit (1997) vorbește despre: a) jocurile de roluri; b) jocul de arbitraj; c) jocul de reprezentare a structurilor; d) jocul de competiție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1973 - online) ne prezintă o schemă sugestivă privind modul în care putem înțelege și pune în practică un joc de simulare: Figura 49. Perspectiva ciclică asupra etapelor simulării (adaptare după Maidment și Bronstein, 1973 - online) Desigur că tipologia jocurilor de simulare este, la rândul ei, extinsă; Cerghit (1997) vorbește despre: a) jocurile de roluri; b) jocul de arbitraj; c) jocul de reprezentare a structurilor; d) jocul de competiție; e) jocul de decizie etc. 13.2.3.15. Instruirea programatătc "13.2
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
2000), Dicționar de pedagogie, Editura Litera Internațional, Chișinău. Cristea, S. (2005), Teorii ale învățării. Modele de instruire, Editura Didactică și Pedagogică, București Cross, C.P. (1974), Interviewing and Communication in Social Work, Routledge & Kegan Paul, Londra. Cucoș, C. (1997), Minciună, contrafacere, simulare - o abordare psihopedagogică, Editura Polirom, Iași. Cucoș, C. (2002), Timp și temporalitate în educație. Elemente pentru un management al timpului școlar, Editura Polirom, Iași. Cucoș, C. (coord.) (1998), Psihopedagogie, Editura Polirom, Iași. Cuilenberg, J.J.; Scholten, O. (1998), știința comunicării, Editura
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
precădere în titluri: "De-a privatizarea" (RL 19.06. 1992, 3); De-a victimizarea" (EZ ep 240, 1993, 3); "De-a anticipatele" (RL 1155, 1994, 3). Succesul formulei este explicabil: cu minimum de efort, ea comunică ideea de joc, de simulare, de neseriozitate - transformîndu-se într-un semnal ironic comod și eficient. Evident, cu riscurile prea marii transparențe și mai ales ale banalizării rapide.
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
dincolo de un anumit punct, contrariile sunt depășite, din moment ce sub presiunea insuportabilă a circumstanțelor, orice poate deveni orice, scenariul uciderii este mai important decât uciderea, iar formele goale par să se legitimeze din perspectiva a ceea ce este mai real decât realul - simularea: "Când ne retrăgeam pe margini, Baron a strigat: - Foc! Fioc!... dar strigătul era Gol, pentru că și țevile pistoalelor erau goale. Aruncându-și pălăria la pământ, Gonzalo a ridicat pistolul și a tras. Bubuitura s-a risipit în luncă, dar era
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]
-
glonțul l-a ocolit (pentru că nu era), Tomasz își ridică arma și ținti îndelung, dar nu știa că țintitul lui e Gol. Țintește, țintește, trage, dar gol, gol: și din toată pocnitura, nimic decât bufnitura." (p. 91-92) Spre concluzia că simularea este ridicată la rangul de principiu ordonator pare să conducă și o particularitate ce ține de strategia textuală: scrierea cu majusculă a unor cuvinte alese efectiv la întâmplare - Trădător, Vierme, Erou, Compatriot, Mergem, Gol, Soartă, Patrie, Contabil etc. - tehnică interesantă
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]
-
pentru copil, obosindu-l. Jocul didactic este o formă de joc care Îmbină armonios elementul instructiv și educativ cu elementul distractiv. Devenind o metodă activă de Însușire și consolidare a cunoștințelor prin conținutul său, jocul didactic asigură copilului posibilitatea de simulare a realului la activitatea proprie. Jocul didactic rămâne joc dacă conține elemente de așteptare, de Întrecere, de surpriză, de comunicare reciprocă Între copii. Copilul cu deficiențe asociate prezintă un deficit În comunicare, manifestat sub forma a cel puțin unuia dintre
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
Nocturnul, care marchează nu puține versuri, subliniază gravitatea atitudinii. Destinul ființei poetice stă sub „zodia nopții”, apăsat de spaime contradictorii, fie comune, fie metafizice. Ființa și cuvântul poetic („un cuvânt sinucigaș”) se identifică, trupul și textul având aceeași soartă. De unde simularea unei dorite imparțialități: „mă locuiesc oarecum cu indiferență /îmi ocup trupul/ îmi ocup carnea/ trec prin spațiu/ fără adieri sau valuri de frig/ în urma mea/ nici o hârtie nu se ridică-n picioare/ pipăi golul/ sau trec prin el” (Glăsuirea bufonului
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]