4,151 matches
-
și inventate. G.H. Mead și, după el, E. Goffman sau H. Becker s-au referit adesea la caracterul interactiv și procesual al identității relevat printr-o negociere identitară perpetuă cu sine și cu alții. Identitatea este concomitent expresie a coerenței sinelui și a sensului vieții și construcție permanentă a sinelui confruntat cu evenimentele sociale și ale propriei vieți. Este și devine în același timp în raport cu sinele și cu altul. Construcție eminamente subiectivă, identitatea se relevă în contexte concrete de viață, care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau H. Becker s-au referit adesea la caracterul interactiv și procesual al identității relevat printr-o negociere identitară perpetuă cu sine și cu alții. Identitatea este concomitent expresie a coerenței sinelui și a sensului vieții și construcție permanentă a sinelui confruntat cu evenimentele sociale și ale propriei vieți. Este și devine în același timp în raport cu sinele și cu altul. Construcție eminamente subiectivă, identitatea se relevă în contexte concrete de viață, care cheamă identificarea proprie și în relație cu alții. Efectele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o negociere identitară perpetuă cu sine și cu alții. Identitatea este concomitent expresie a coerenței sinelui și a sensului vieții și construcție permanentă a sinelui confruntat cu evenimentele sociale și ale propriei vieți. Este și devine în același timp în raport cu sinele și cu altul. Construcție eminamente subiectivă, identitatea se relevă în contexte concrete de viață, care cheamă identificarea proprie și în relație cu alții. Efectele determinanților sociali și culturali se îmbină astfel cu liberul arbitru și cu creativitatea personală a sinelui
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sinele și cu altul. Construcție eminamente subiectivă, identitatea se relevă în contexte concrete de viață, care cheamă identificarea proprie și în relație cu alții. Efectele determinanților sociali și culturali se îmbină astfel cu liberul arbitru și cu creativitatea personală a sinelui și a altuia. Inițierea revoluției identitare Perioada de după 1990 este una a revoluției identitare. Este perioada în care „totalitatea” socială s-a dezagregat, diferențierea socială s-a accelerat, iar himera unității ordinii sociale s-a disipat. O puzderie de microuniversuri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acțiune într-o asemenea măsură, încât „acțiunea individuală este socialmente structurată și pusă în mișcare”, cu societățile actuale, în care individul trebuie să-și definească propria identitate, să reflecteze și să facă o multitudine de alegeri practice înainte de a acționa. „Sinele nu poate conferi sens acțiunii sale dacă nu știe cine este.” Tale quale, putem spune că tranziția de la o „societate holistă” la una ce corespunde modernității noastre actuale în ipostaza de „societate individualistă” coincide cu o destructurare socială ce oferă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
căi de acțiune și nici o opțiune pentru o alternativă, o permanentă reflecție și nici o decizie, chemarea căii impuse, inexistența ei și căderea în depresie. Maladia depresiei psihice, convertită în inacțiune, este de fapt reversul identitar al lipsei de construcție a sinelui și al lipsei de suport în protecția structurală dispărută. Cealaltă maladie e generată de confuzia valorică și de starea anomică specifice tranziției. Este maladia confuziei valorice. Știm că orice acțiune normală este condiționată de selecția și orientarea valorică, astfel că
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Singurul agent capabil să fixeze cadrul valoric coerent și să elimine redundanța anomică este individul însuși prin propria construcție identitară. Identitatea devine condiția acțiunii eficiente, calea de depășire a maladiei confuziei ce corespunde stării anomice și factorul generator de succese. Sinele individual, încrezător în propriile forțe, își construiește propria identitate, devine agent al acțiunilor eficiente, pentru că altfel se pierde în meandrele tranziției. Din păcate, deocamdată, proporția celor întârziați în construcția identitară și afectați de maladia depresiei psihice sau a confuziei valorice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
alții. Individul a evadat treptat din anonimitatea socială, din mulțime sau din „massă”, pentru a deveni tot mai bine conturat ca un sine individual și a ajunge chiar să se inventeze pe sine. Alteritatea și individualitatea, altul semnificativ și inventarea sinelui individual ne apar astfel din ce în ce mai mult în interacțiune, dar și în distincție. Pe de altă parte, pentru societate, individualizarea este procesul cel mai important prin care se realizează trecerea de la societățile holiste la societățile individualizate. Întreaga perioadă istorică a dezintegrării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
concepției despre sine. Inegalitatea obiectivă este și una subiectivă. Pe de altă parte, inegalitățile recente sunt și autonome în raport cu cele clasice, constituind un domeniu distinct al inegalităților, întrucât au un caracter subiectiv și sunt derivate din modul de gestionare a sinelui și a identității personale în raporturile cu alții și cu instituțiile sociale. În condiții de individualizare a inegalităților și de multiplicare a oportunităților, inegalitățile recente, subiective cum sunt, ajung ele însele să genereze inegalități obiective clasice. Sigur că este mult
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar da seamă de realitățile sociale actuale. Cercetătorii sociali se referă în mod insistent la astfel de dificultăți. Norbert Elias, de exemplu, se referă la fenomenele de excludere socială, la acest „nou spațiu al inegalităților” ce rezultă din distribuția reprezentărilor sinelui și a imaginilor și emoțiilor pe care acestea le etalează, pentru a semnala că „lupta dintre instalați și excluși se transformă: exclușii nu mai luptă doar pentru a scăpa de foame, pentru a-și asigura supraviețuirea fizică, ci și pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cei cu „capital relațional” și cei izolați și însingurați etc. Abundența și diversitatea resurselor (economice, culturale, relaționale, de calificări etc.) disponibile individual constituie factori stimulatori ai „creativității identitare” (cf. J.-C. Kaufmann, op. cit., p. 205). Între forța de „inventare a sinelui” și resursele disponibile, există un raport de proporționalitate directă. Resursele culturale bogate și accesul la „coduri elaborate” de limbaj (B. Bernstein) facilitează prospectarea imaginativă a unor moduri alternative de prezentare și reprezentare ale sinelui, tot așa cum resursele economice mai bogate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
205). Între forța de „inventare a sinelui” și resursele disponibile, există un raport de proporționalitate directă. Resursele culturale bogate și accesul la „coduri elaborate” de limbaj (B. Bernstein) facilitează prospectarea imaginativă a unor moduri alternative de prezentare și reprezentare ale sinelui, tot așa cum resursele economice mai bogate oferă șanse și posibilități efective de accesare a noilor oportunități și de procurare/folosire a noilor bunuri și servicii. În alternativa opusă, cea a precarității resurselor, proiectele de viață sunt puternic diminuate sau sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
stil ce transformă vulgaritatea și precaritatea culturală în asociați legitimi ai bogăției economice. Societatea noastră în tranziție pare să ofere încă o bază de legitimare a unor astfel de asocieri ciudate între bogăția de resurse și sărăcia de reprezentare a sinelui pe scena socială. Odată cu aceasta, apar și mai puternice scindările dintre intelectualii autentici („boieri ai minții” i-a numit cineva lipsit de umor), care dispun de o largă varietate reală și prospectivă de reprezentări identitare ale sinelui, și o debordantă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de reprezentare a sinelui pe scena socială. Odată cu aceasta, apar și mai puternice scindările dintre intelectualii autentici („boieri ai minții” i-a numit cineva lipsit de umor), care dispun de o largă varietate reală și prospectivă de reprezentări identitare ale sinelui, și o debordantă panoplie de nouveaux riches, înzorzonată de simboluri ale bogăției, dar trădați de sărăcia inventivității rutiniere și atât de vulgare a sinelui. Inegalitățile recente apar ca niște produse ale unor mecanisme economice, instituționale, politice și culturale ce se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lipsit de umor), care dispun de o largă varietate reală și prospectivă de reprezentări identitare ale sinelui, și o debordantă panoplie de nouveaux riches, înzorzonată de simboluri ale bogăției, dar trădați de sărăcia inventivității rutiniere și atât de vulgare a sinelui. Inegalitățile recente apar ca niște produse ale unor mecanisme economice, instituționale, politice și culturale ce se instituie concomitent pentru a genera decalaje subiective individuale. Mai întâi, avem în vedere schimburile economice care concură la construcția economiei de piață și a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru a persevera în improvizații imitative. Fixarea, retragerea sau preluarea sunt strategii de construcție identitară ce marginalizează individualitățile care le practică și le postează într-o stare de inegalitate față de cei care, în virtutea individualizării, adoptă strategii active de prospectare a sinelui și de adaptare biografică la schimbările ce se produc și pe care le produc în societate. Întrucât construcția actuală a realității sociale se realizează în condiții de individualizare, ea devine dependentă de modul de construcție a identităților individuale. Fiecare individualitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în condiții de individualizare, ea devine dependentă de modul de construcție a identităților individuale. Fiecare individualitate participă însă în mod diferit la acest proces. Unii aplică strategii de genul fixării, retragerii sau preluării, pe când alții dezvoltă strategii de „inventare a sinelui”, adică de prospectare a oportunităților și riscurilor și de dezvoltare creatoare a unor traiectorii biografice de succes. Între unii și ceilalți apar inegalități subiective care, prin efectele lor, sunt similare și poate chiar mai dramatice decât inegalitățile clasice de tip
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dramatice decât inegalitățile clasice de tip material. Deocamdată suntem abia la începutul studierii și evaluării inegalităților recente și a consecințelor lor. Pe măsură ce vizibilitatea lor individuală și socială va crește, necesitatea aprofundării analizei va deveni mai pregnantă, angajarea individuală pentru inventarea sinelui se va accentua, responsabilitatea pentru afirmarea propriei libertăți va fi asumată. 3.6. Reflexivitatea ca mod de a fi Eliberați de structuri, prinși în jocurile inegalităților, ale individualizării tot mai accentuate și ale revoluției identitare, indivizii devin și sunt forțați
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vorbind despre un cotidian subțiat până la simbolic și vis (Exercițiu, Sub un copac). Proza poetei este una parabolică (și de conotații politice), barocă, debordând de fantezie și de simboluri: soarele, lumina și întunericul, apa, focul (incendiul). Iubirea și moartea, căutarea sinelui și a jumătății mistice, mari teme și aici, sunt de fapt căutări ale unei libertăți interioare, mod al ieșirii din spațiul închis al propriei vieți și lumi. Regina străzii (1988), cel mai reușit dintre romanele sale, alcătuit din povestiri plasate
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
orizonturi nu poate avea loc decât într-o conștiință individualizată. Pentru a sesiza orizontul apariției unei voci, interpretul trebuie să facă efortul localizării rădăcinilor noastre istorice. Tradiția funcționează ca un participiu prezent. Hermeneutica lui Gadamer devine o fenomenologie a întâlnirii sinelui prin celălalt. Universalitatea dimensiunii hermeneutice a tradiției se datorează elementului lingvistic (Sprachlichkeit) specific oricărei comunicări între oameni. Suntem întotdeauna susținuți de o memorie comunitară, iar elementul lingvistic reprezintă factorul de unitate și de autoritate al tradiției. În cuvintele lui Heidegger
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mediul unei dezbateri de interes comun. Printr-o mulțime de trucuri literare, scriitorii au ajuns să transforme eseul într-un vas de acumulare a propriilor idiosincrazii. Apariția psihanalizei și secularizarea mărturisirii, cândva un act sacramental, au produs retorica degradată a sinelui nelărgit, așa cum apariția oglinzii în epoca lui Van Eyck sau Dürer a stimulat autoportretul și semnătura. Speculația devine un mod de a te privi în oglindă. Îndoiala programatică a eseistului este consecința speculației rebarbative, în fața oglinzii (speculum). În raport cu problematica centrului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o îndelungată absență. Refuzând noțiunea burgheză de emancipare (adesea îndatorată unei mentalități colonialiste), tinerii excentrici ai deceniului șapte căutau rădăcinile universale ale unei centralități de fapt ontologice. Pasiunea pentru ostentație evocă dezgustul față de repetiția comercială a unei anumite imagini a „sinelui” - vid și vrednic de compătimire - în cultura occidentală. Excentricii de acum patru decenii se numeau în anii ’20-’30 „avangardiști”. Ei atacau dictatura modelor artistice, stabilite prin relații economice de putere și trafic de influență politică. Dar revoluția democratică a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se numeau în anii ’20-’30 „avangardiști”. Ei atacau dictatura modelor artistice, stabilite prin relații economice de putere și trafic de influență politică. Dar revoluția democratică a gustului instituie valoarea estetică printr-un simplu act de voință. Aserțiunea culturală a sinelui e separată de orice proiect paideic. Bildung nu mai emană grija anticilor și a medievalilor europeni pentru suflet (Jan Patodka), care aspirau la reîntregirea spirituală a chipului (das Bild) divin în matricea umanului. „Arta pentru artă” pronunță verdictul crizei și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu metaforele organice centrate pe experiența luminii pe care atât Evangheliile sinoptice, cât mai ales relatarea ioaneică le preferă. Departe de a trăda prezența unui cripto-platonism rezidual, aceste imagini redau trăsăturile unui eveniment inalterabil care presupune o radicală transformare a sinelui. Condensând atâtea provocări aduse identității de tip aristotelic, evenimentul revelației lasă totuși loc comentariului sau exegezei, fiindcă este saturată cu un conținut. Ireductibilă la un simplu mesaj, revelația consemnată de apostoli vorbește de la sine și accede, prin discurs (lógos), la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
inimii cu incertitudinile corporalității. Ținta finală a omului - unirea cu Dumnezeu - presupune stabilirea unor reguli de apropiere față de Cel „în jurul” Căruia, doar, se poate sta. Dacă unirea presupune comuniunea, aceasta din urmă se realizează printr-o discretă recunoaștere, în tăcerea sinelui regăsit cu sine, a Icoanei Tatălui (Coloseni 1, 15; Evrei 1, 3). Treptat, inima va auzi ecoul ancestral al pașilor lui Adam în grădina Cuvântului. Când apropierea a trecut barierele narcisismului, mintea se poate pregăti pentru torentul calm de lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]