6,584 matches
-
care se revarsă În exterior, având prin aceasta semnificația unei descărcări catharice a unei dureri sau suferințe. Nuanțele râsului sunt legate de plăcere, bucurie, dar și de dorința de a ironiza, de a ridiculiza. Râsul este contagios, pe când plânsul este singular. El atrage atenția dar nu este contagios. Cel mult trezește compasiune, dorința de a căuta să-l Înțelegem și să-l ajutăm pe cel aflat În impas. Plânsul este Întotdeauna sincer și spontan, fiind mai greu de stăpânit, pe când râsul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de Ileana Mălăncioiu a transpus figura de erou tragic a lui S. într-un simbol al etosului suferinței. Ca mărturie totală asupra gulagului - cel sovietic alături de cel al comunismului românesc, rival în oroare -, Drumul crucii se impune ca o carte singulară în literatura detenției, abundentă mai ales după 1989, de la N. Steinhardt, Paul Goma, Teohar Mihadaș și Ion Ioanid la Marcel Petrișor, Costin Merișca sau Florin Constantin Pavlovici. S. scrie o proză nonfictivă, dar cu formula compozițională și stilistică saturată de
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
În iulie sau august, de către prietenele lor reptilele. Am Întâlnit puțini care voiau să fie mușcați de două ori pe an, și doar unul care dorea să fie mușcat o dată pe lună. Ceea ce am relatat e cu siguranță un fapt singular, extrem de interesant pentru naturaliști. Dar cum se face că această boală e specifică Panjabului? Localnicii sunt de părere că pricina bolii e mușcătura șarpelui tânăr Amphisboena (eronat numit dumuha, șarpele cu două guri), despre care se crede În general că
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care nu mai sunt o aglomerare informă de resturi, ci tocmai niște masive regulate de mari dimensiuni, până În timpul din urmă respectate de mâna omului, după cum o arată succesul cercetărilor lui Honigberger. Pentru aceste monumente a fost aleasă o amplasare singulară, pe un sol aspru și stâncos, brăzdat de numeroase râpe și ale cărui pante, formate din rocă poroasă, sunt perforate de grote asemănătoare, mi se spune, cavernelor săpate În munți de kafiri. Aceste excavații Încă servesc de loc de retragere
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sa, 3½ fiind un număr de o productivitate simbolică impresionantă tocmai În India. Iar Eliade scrie nuvela puțin Înainte de a Împlini 33 de ani. Mai mult, dacă confruntăm sumar aceste date cu cele ale lui Eliade, vom găsi că inițierea singulară și secretă a lui Zerlendi Începe din momentul nașterii naratorului. E una dintre cele mai puternice mitologizări ale biografiei lui Eliade. Contexte presărate cu avertismente și sensul drumului falstc "Contexte presărate cu avertismente și sensul drumului fals" „M-am așezat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
decât al oricăror forme de trecut. Chiar În ultimul citat, incombustibilitatea „verificată” de „știință” e, pentru el, mai prezentă decât momentul istoric, plin de metodologii, În care scrie despre istorie. Toate acestea sunt, În 1939, trimiteri clare la un tip singular de ezoterism camuflat. Atât de camuflat, Încât Înainte de Culianu, descoperitorul acestui Eliade, chiar vajnici și penibili apărători ai unui Eliade „ocult” (sper că am putut arăta cât de mult mai dificil e cazul) nu știu să-și culeagă argumentele, plini
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și contemporane. Din acest punct de vedere, Împreună cu Oltelniceanu (și, firește, fără să se cunoască), Honigberger inaugurează și ocupă un stadiu nou, germinând În imaginarul colectiv al cititorilor de gazete chipul dorit și necunoscut al Asiei, așa cum Oltelniceanu, izolat și singular, adăpostea porțiuni trainice din memoria interceptării ei. Deși Oltelniceanu și Honigberger nu se cunosc, deși diferențele Între interesul lor pentru Asia nu ar putea fi lesne absorbite, ei aparțin unei vârste a imaginii care a reglat traiectoria europeană de la misionarism
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
8-10 (semnează Eugen Simion, Ana Selejan, Nicolae Bârna, Dinu Pătulea, Mihai Fulger, Oana Soare, Andrei Milca, Călin Căliman, Octavian Paler, Mircea Micu, Fănuș Neagu ș.a.); Gabriel Dimisianu, Momentul literar 1945-1948. Primul Marin Preda, RL, 2002, 48; Dan Manolescu, Un destin singular: Marin Preda, Buzău, 2003; Emil Manu, Viața lui Marin Preda, București, 2003; Gelu Negrea, „Cine ești dumneata, domnule Moromete?”, București, 2003; Răzvan Voncu, Despre Preda și alte eseuri neconvenționale, București, 2003. E.S.
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Semn”, la care e redactor-șef adjunct. Colaborează cu versuri, studii, articole și cronici la „Literatura și arta”, „Basarabia”, „Timpul” (Chișinău), „Contrafort”, precum și la „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Poesis” ș.a. De asemenea, figurează în antologii de poezie (Ars amandi, 2002, Singular Destinies, 2003), precum și cu studii în volume colective (Limbaje și comunicare, 1997, Expresie și sens, 1999, Orientări artistice și stilistice în literatura contemporană, 2003). A fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1998, 2002), Premiul Ministerului Culturii din Republica Moldova
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
revista „Minimum”, fiind prezent și în alte periodice în limba română. I se decernează de mai multe ori Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie (1976, 1982, 1986) și Premiul „F. Aderca” al Uniunii Scriitorilor (2002). Până să descopere o formulă romanescă singulară, în care miezul epic este pus în abis prin insertul dramatic, S., natură scriitoricească laborioasă, se impune ca autor de teatru, spațiu în care își definește temele și motivele. În 1955 i se reprezintă Boieri și țărani, piesă dezvoltată în jurul
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
va marca, de altminteri, începutul modernizării totale a Japoniei - fiind analizată pe multe paliere: mitologie, religie, valorile tradiției (datini, morală, legislație, familie), limba vorbită și scrisă, învățământ, precum și specificul literar și artistic (arhitectură, arte decorative, sculptură, pictură, stampă, grădini, artizani). Singular în lexicografia românească este însă dicționarul consacrat de S. literaturii japoneze de la origini până în contemporaneitate. O imensă cantitate de informație referitoare la creatori, opere anonime, perioade istorico-literare, curente, genuri, școli, personaje, termeni și noțiuni (unele din celelalte arte, întregind ideea
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
până la grotesc, melodramatismul până la lacrimă, fantezia până la fabulos și absurd, gingășia, tandrețea”. Principalele atribute ale cărților lui S. sunt, într-adevăr, fantezia bine temperată, dublată de umor și ironie, oralitatea obținută prin alternarea vocilor narative și utilizarea persoanei a doua singular, precum și grija de a schimba tiparele compoziționale și clișeele genului practicat. Astfel, el aduce destule inovații tematice: intenția moralizatoare se derobează într-o proză cu inserții SF (A se feri de umezeală), în animisme umoristice (epistola servietei din Scrisoare pe
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
stare de spirit”, a unei anumite „atitudini”, a unei anumite „atmosfere emoționale” (panică, tensiune, suspiciune, ură colectivă, adeziune lipsită de critică etc.); prin intermediul comunicării sunt activate „mecanismele de inducție sugestivă” cu ajutorul cărora se pot manipula masele, grupele umane izolate, indivizii singulari etc.; în sensul acesta, comunicarea folosește ca „instrumente de manipulare” prin persuasiune minciuna, intriga, calomnia, propaganda, reclama, mass-media, TV, radioul, cinematograful, megafestivalurile, concursurile cu premii etc. 3) Izolarea și însingurarea Este absolut clar, din ideile de mai sus, că orice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adoptarea, așa cum vom arăta în continuare, a unor strategii speciale de acțiune de igienă mintală de factură protectivă, preventivă, protectoare sau de restaurare/recuperare. 4. Strategiile de igienă mintală în raport cu schimbările sociale Acțiunea de igienă mintală nu este o activitate singulară. Ea trebuie să se înscrie în programul complex de măsuri de protecție socială, de păstrare și promovare al stării de sănătate generală a populației, cu valoare de progres și echilibru. Aceasta este cu atât mai necesar cu cât de starea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În același timp Însă, gesturile autoritare ale domnitorului au provocat reacții de nemulțumire, cu deosebire din partea celor care au avut de pierdut ca efect al aplicării acestor reforme. Dacă reacțiile de acest gen, consumate În anii 1859 1861, au fost singulare și chiar inoportune, mai ales că domnitorul declarase public că e dispus să-și Încheie misiunea pentru a urgenta aducerea prințului străin, din 1863, odată cu apariția construcției numită În epocă „monstruoasa coaliție”, lucrurile s-au schimbat <ref id="14"> 14
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
de poeme Cred în tine ca în Dumnezeu, apărută în 1992. Primele două volume de versuri ale lui Ț. - Cred în tine ca în Dumnezeu și Sunt fericit că te iubesc (1996) - aparțin aceleiași etape și expun o experiență lirică singulară, care face dovada unui talent orchestrat în vederea interpretării marilor teme, fără ca poetul să se încadreze în programul confraților săi din „generația în blugi”. Tema centrală este dragostea, „mai puțin epidermică și pronunțat idealizată; nu senzuală, carnală, ci purificată la flacăra
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
în scenă a unei noi generații poetice. Exista precedentul Nicolae Labiș, poet de marcă, dar el avusese o dublă neșansă: să scrie (și să publice) într-o istorie imposibilă (anii ’50) și să moară la o vârstă, iarăși, imposibilă. Apariție singulară și tragică, S. are răbdare sau, mai degrabă, timpul are mai multă răbdare cu el: debutează într-un moment mai favorabil, oricum după ce uriașul val stalinist trecuse și Europa de Est începuse să se miște. Poezia este cea dintâi care încearcă să
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
ipostază a lirismului „nichitian” și ține de la Sensul iubirii până la Dreptul la timp (inclusiv): o poezie de recuperare a subiectivității, încercând să reînnoade relația cu modernitatea (ceea ce nu înseamnă o prelungire automată a stilurilor modernității), o lirică la persoana întâi singular, care recuperează miturile (Orfeu, Amfion, Galateea ș.a.) și inventează altele, legate de tema răsăritului și a luminii, a zborului, a privirii, a timpului suspendat și a aerului, care se populează, sub influența unei imaginații euforice, de fantasme neînchipuite până atunci
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Epifania și ciclul Poeme de dragoste) dezvăluie nu doar o experiență inedită în literatura noastră, dar și o experiență umană, o aventură interioară incandescentă, impresionantă prin autenticitatea ei. Versurile pot fi citite ca document al unei convertiri și iluminări spectaculoase, singular în spațiul cultural românesc prin lipsa oricărei afilieri ideologice, și prin valoarea intrinsec estetică. Acest suprarealism târziu ascunde un caligraf nebun de vocabule, fascinat de legăturile misterioase dintre ele, un spirit alexandrin cu un curios (și autentic) simț al tragicului
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
urmă respinsă de editură, cartea va fi publicată abia în 1991. Ironia și umorul, complementare unei structuri vitale, răzbat din paginile în care lejeritatea părerilor iubitorului de artă este dominată de bucuria întâlnirii cu o Europă surprinsă la persoana întâi singular. Prezente în descrieri și digresiuni, Viena, Veneția, Zürich, Paris, Barcelona, Madrid, Granada, Cordoba, Londra etc. sunt orașele muzeelor, piețelor, străzilor, parcurilor, ale artiștilor ce le reprezintă și cărora peregrinul le dedică rânduri scrise cu tandrețe și cu un sentiment al
URSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
Ca noaptea întuneric vei găsi”), dar ele vorbesc mai ales despre un suflet sensibil, grav lovit de soartă, înclinat să dramatizeze. Strigătul ,,și mă îngrozesc de dânsa [de viață] mai mult decât de numele iadului”, de un patetism intens, este singular în epocă. Semnele unui nou gust literar se întrevăd în prețuirea singurătății, în nuanța sentimentală din „glasul meu cel întristat”. Manierismul clasicizant este depășit și în încercarea poetului de a construi o perifrază lucrată, ,,artificiu” prețios și complicat, incizat cu
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
închiderea retoricii slobode, tumultuoase a anilor ’60. Deși una sau două trăsături apar la el (în special ponderea borgesiană a livrescului, cu baza în lirica germană), poetul e prin excelență contraexemplul de autor care participă la istoricitatea unui moment literar. Singular și egal cu sine, asemenea lui Leonid Dimov sau lui Mircea Ivănescu (fără a avea însă influența acestuia din urmă), Magistrul - cum a fost supranumit - are un vag aer de familie cu poezia unor cerchiști precum I. Negoițescu sau Ștefan
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
cu înțeles opus: zile, plânge, ușurare, necazul. 4. Însoțește substantivele de adjectivele din text: feciori, moșneag. lacrimi, leac. 5. Alcătuiește propoziții cu cuvintele: într una, dintr-însa 6. Desparte în silabe cuvintele: mâhniți, începură, semn, leac. 7. Scrie la numărul singular următoarele grupuri de cuvinte: trei feciori, erau mâhniți, lacrimi amare, începură. 8. Alcătuiți un scurt text cu titlul “Grădina bunicii” TESTUL NR. 3 1. Citește urmatorul text: “Într-o după-amiază, Niculae ieși în grădină. Se întinse la umbră sub un
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
în baltă. Pe picioarele lui lungi, trupul se legăna. Din când în când își udă pliscul. Uneori se oprește și se uită ispititor în fundul apei.” (Emil Gârleanu Mărinimie) s-a sculat = verb, exprimă o acțiune, persoana a III-a, numărul singular, timpul trecut. 7. Verbul “a fi” îl întâlnești și cu formele: sunt, ești, este, suntem, sunteți, sunt (prezent) am fost, ai fost, a fost, am fost, ați fost, au fost (trecut) voi fi, vei fi, va fi, vom fi, veți
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
vesele zboară peste grădina înforită. b) trei substantive și un pronume personal; Zglobii copiii se joacă în parc. Ei au jucării, mingi și corzi. 2. Alcătuiește câte o propoziție în care să folosești : a) un pronume personal, persoana I, numărul singular. b) un substantiv propriu. c) două adjective. d) un verb la persoana a III-a, numărul plural. 3. Scrie o compunere despre o întâmplare deosebită din vacanța mare. Dă-i un titlu potrivit. TESTUL NR. 22 1. Completează cu părți
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]