2,599 matches
-
taie calea oricărei explicații «de ce» este bună“ Tot așa explicația unei opere de artă, de exemplu, a unei sonate de Beethoven, trebuie să fie respinsă, nu fiindcă nu este adecvată, ci fiindcă este o explicație. „Etica nu poate 232 GÂNDITORUL SINGURATIC fi propovăduită. Dacă i aș putea explica altuia, printr-o teorie, esența eticului, atunci eticul nu ar avea nici o valoare.“ Modificând o sentință a lui Schopenhauer, Wittgenstein spunea: „A predica morala este greu, a o întemeia este imposibil.“65 Toate
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sale filozofice, și în discuțiile cu Schlick și Waismann Wittgenstein formulează în lecțiile sale din această perioadă întrebări ca „Ce este propoziția?“, „Ce este limbajul?“, „Care este deosebirea dintre propoziții care descriu experiențe nemijlocite și ipoteze?“, „În ce 234 GÂNDITORUL SINGURATIC constă semnificația unei propoziții?“. Iar în cele mai multe cazuri răspunsurile sunt foarte apropiate de cele pe care le întâlnim în Observațiile filozofice sau în notele lui Waismann.73 Acestea sunt genul de răspunsuri pe care Wittgenstein le va numi mai târziu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vrem să aplicăm limbajul nostru obișnuit - limbajul fizicalist - în domeniul a ceea ce este dat în mod nemijlocit.“76 Este o abordare care contrastează cu abordarea Tractatus-ului, potrivit căruia nonsensurile pot fi recunoscute și înlăturate considerând, pur și simplu, 236 GÂNDITORUL SINGURATIC forma logică a propoziției. Ceea ce este mai bine pus în evidență dacă acest pasaj va fi corelat cu unul care îl precedă: „De ce este filozofia așa de complicată? Căci ea ar trebui să fie cu totul simplă. - Filozofia desface nodurile
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
univocă. Acum dacă cineva îmi arată cum este folosit un cuvânt și diferitele lui semnificații, acesta este tocmai genul de răspuns pe care îl doresc.“80 Wittgenstein obișnuia să-și caracterizeze propriul demers filozofic ca fiind opus celui 238 GÂNDITORUL SINGURATIC al lui Socrate, care își îndeamnă insistent interlocutorii să caute generalul, principiile. Tot ce a scris și a spus Wittgenstein de acum înainte constituie o sforțare necontenită de a se desprinde pe sine și pe cei capabili să-l urmeze
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
este lipsită de importanță și ușor de dobândit. Cercetarea filozofică, așa cum o practică el, are în comun trei lucruri cu ceea ce a fost numit în mod tradițional filozofie: (1) temele ei sunt foarte generale; (2) cercetarea este fundamentală, 240 GÂNDITORUL SINGURATIC atât pentru viața comună, cât și pentru știință; (3) ea este independentă de rezultatele speciale ale științei.85 După ce acest stil de gândire care distinge filozofia lui târzie a căpătat contururi clare, Wittgenstein nu a mai formulat considerații de acest
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
R. Rhees, „The Philosophy of Wittgenstein“, în Discussions on Wittgenstein, Routledge & Kegan Paul, London, 1970, p. 47. 8 G. H. von Wright, op. cit., p. 73. 9 Vezi, N. Malcolm, Ludwig Wittgenstein. Ein Erinnerungsbuch, Oldenburg Verlag, München, p. 89. 242 GÂNDITORUL SINGURATIC 9a Kenny argumentează, în ultimul capitol al cărții sale, în favoarea „unității filozofiei lui Wittgenstein“. El scrie că „acordul“ pozițiilor Tractatus-ului și ale Cercetărilor are o greutate tot atât de mare ca și „deosebirile“ dintre ele. Kenny susține această concluzie cu referire îndeosebi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ceva la altceva sau de a explica ceva. Filozofia este într-adevăr «pur descriptivă».“ (Caietul albastru, p. 59.) 26 D. Pears, op. cit., p. 200. 27 P. Engelmann, Ludwig Wittgenstein. Briefe und Begenungen, Oldenburg Verlag, München, 1970, p. 94. 244 GÂNDITORUL SINGURATIC 28 Vezi A. Ambrose, „Ludwig Wittgenstein. A Portrait“, în Portraits of Wittgenstein, vol. II, p. 209. 29 St. Toulmin răspunzând întrebărilor lui Mersh, în (Hg.) D. Mersh, Gespräche über Wittgenstein, p. 75. 30 J. Schulte, Wittgenstein. Eine Einführung, Reclam, Stuttgart
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
p. 46. Distanțarea de supoziția că semnificația tuturor cuvintelor ar fi dată de obiecte sau însușiri pentru care stau ele, tot așa cum în Tractatus semnificația numelor este dată de obiecte, devine aici vizibilă. Un interpret al filozofiei lui 246 GÂNDITORUL SINGURATIC Wittgenstein afirma că una din deosebirile dintre perspectiva asupra limbajului a Tractatus ului și cea a Cercetărilor este aceea că autorul lucrării din urmă respinge în mod categoric ideea că expresiile limbajului considerate în sine, izolate, au sensuri și semnificații
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
spune sunt lucruri pe care le știe toată lumea. La capătul unei lungi suite de asemenea descrieri ei se vor aștepta să întâlnească considerații sistematice, adică ceva «cu adevărat filozofic». Așteptări care vor fi însă dezamăgite.“ (M. Flonta, „Dincolo 248 GÂNDITORUL SINGURATIC de idealul științei. De la «Tractatus» la «Cercetări filozofice»“, în Analele Universității București. Filozofie, 2003, p. 6.) 63 Vezi Wittgenstein und der Wiener Kreis, pp. 67-69. 64 Ibidem, p. 48. 65 Ibidem, pp. 115-118. 66 L. Wittgenstein, Philosophische Bemerkungen, în Werkausgabe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Lee, „Wittgenstein 1929-1931“, în Portraits of Wittgenstein, vol. II, p. 195. 85 Vezi G. E. Moore, „Wittgenstein’s Lectures in l930-l933“, în Portraits of Wittgenstein, vol. II, p. 203. 86 Vezi M. O’C. Drury, op. cit., p. 220. 250 GÂNDITORUL SINGURATIC ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ Cei care au participat la lecțiile pe care le-a ținut Wittgenstein la Cambridge, după 1930, au citit texte pe care le-a dictat studenților sau au avut acces la unele din însemnările sale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
contribuit sau puteau să contribuie la temperarea încrederii euforice a filozofilor în mijloacele pe care le foloseau pentru a ridica atât de ambițioasele lor construcții. Va trebui însă, totodată, să recunoaștem că ultimul cuvânt al scepticismului pare să 252 GÂNDITORUL SINGURATIC fi fost acela că utilizarea rațiunii se cere limitată la cea pe care ea o primește în viața curentă, în epoci mai recente, în cercetări științifice și tehnologice. Scepticismul poate, prin urmare, încuraja dezinteresul pentru filozofie al unor minți cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
-l urmărească pe Wittgenstein în acei ani era că ceea ce oferea el reprezenta relatări disparate despre fapte comune. Din multe motive, miza filozofică a descrierilor sale nu era transparentă. Mai întâi, este important să se sublinieze că atunci 254 GÂNDITORUL SINGURATIC când preda sau punea pe hârtie însemnări filozofice, Wittgenstein urmărea, înainte de toate, să obțină anumite clarificări pentru el însuși. El nu a fost un profesor și un autor blând și prevenitor cu ascultătorii și cititorii săi, pe care s-a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ele, îi va nedumeri pe cei care-l ascultă sau citesc. Producerea acestei stări de nedumerire, ca și transmiterea imboldului de a o depăși printr-un efort propriu de gândire, făceau însă parte din pedagogia lui. Filozoful adevărat, 256 GÂNDITORUL SINGURATIC pare să fi crezut Wittgenstein, nu este cel preocupat să ofere altora o învățătură gata făcută, să dezvăluie „adevărul“, ci să-i asiste în strădania de a gândi cu propria lor minte, de „a căuta adevărul“. În „Cuvântul înainte“ scris
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
necesare multe descrieri pentru a face posibilă o schimbare de acest gen a „ochelarilor gândirii“. Odată ce ea a avut însă loc totul ni se înfățișează ca fiind clar și simplu și nu încetăm să ne mirăm că am 258 GÂNDITORUL SINGURATIC avut nevoie de timp și de eforturi pentru a vedea ceea ce ne apare acum atât de evident. Prin diferite comparații, Wittgenstein încerca să sugereze de ce schimbarea este atât de greu de realizat și de ce noul mod de a vedea lucrurile
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
declarație care merită o atenție deosebită deoarece ea le relevă ceva esențial cu privire la resorturile și intențiile care susțin o practică filozofică cu totul singulară. Explorând posibilități, prin imaginarea folosirilor pe care le-ar putea primi expresii ale limbajului 260 GÂNDITORUL SINGURATIC cotidian într-o mare varietate de situații și circumstanțe, Wittgenstein urmărește să pună în evidență tendința noastră spontană de a considera aceste folosiri doar drept instanțe particulare în care este aplicată una și aceeași noțiune generală. Această tendință este favorizată
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
formulând definiții sau alte stipulări. În lecțiile și însemnările lui, Wittgenstein atrăgea în mod insistent atenția asupra acestei tendințe. Astfel, referindu-se la o problemă socotită importantă, atât de juriști cât și de moraliști, cea a esenței pedepsei, 262 GÂNDITORUL SINGURATIC Wittgenstein amintește câteva puncte de vedere: pedeapsa este un act de răzbunare, rolul pedepsei este intimidarea pentru sporirea siguranței comunității, izolarea infractorilor sau corectarea comportării lor. Toate aceste puncte de vedere sunt justificate în măsura în care atrag atenția asupra unor utilizări ale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
s-a plecat în elaborarea unei teorii a adevărului, teoria coerenței. Atenția unor filozofi s-a concentrat asupra unei folosiri diferite a cuvântului adevărat în viața de fiecare zi, aceea în care adevărate sunt calificate toate ideile care 264 GÂNDITORUL SINGURATIC funcționează bine, care ne orientează cu succes, care asigură eficiența acțiunilor noastre. Acești filozofi au formulat teoria pragmatistă a adevărului. Oamenii, în mod deosebit filozofii, pot fi fascinați de o anumită folosire a unei expresii și înclinați să formuleze definiții
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
însemnările mele. Căci și dacă nu mi am atins ținta decât rareori, el tot ar recunoaște ce scopuri am urmărit eu fără încetare.“18 Atrage atenția și cum identifică Wittgenstein aici acel personaj pe care îl numește „filozof“. 266 GÂNDITORUL SINGURATIC Vom înțelege poate mai bine de ce Wittgenstein a amânat tot timpul publicarea manuscriselor sale sperând că le-ar putea îmbunătăți dacă realizăm cât de bune motive avea el să creadă că ceea ce izbutea să pună pe hârtie era departe de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ne ajută în această privință. Suntem de asemenea înclinați să credem că orientarea spre cunoașterea părților unui întreg și a interacțiunilor ar reprezenta un imperativ universal al cunoașterii. Wittgenstein ne amintește o varietate de situații în care întrebările 268 GÂNDITORUL SINGURATIC cu privire la constituția lucrurilor, la părțile lor componente, sunt lipsite de sens.21 „Vedem“ astfel mai bine că distincția dintre ceea ce este simplu și complex, precum și interesul pentru cunoașterea părților componente sunt legitime și importante doar în anumite circumstanțe. În diferite
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
prin cercetări logice și de știință exactă, ni se înfățișează drept cerințe ale gândirii în genere. „În gândurile noastre, idealul stă ferm, de neclintit. Nu poți să treci dincolo de el; trebuie tot timpul să revii la el. Nu 270 GÂNDITORUL SINGURATIC există un «în afară»; afară nu se poate respira. - De unde vine acest lucru? Ideea stă, oarecum, ca ochelarii pe nasul nostru și lucrurile la care ne uităm le vedem prin ei. Nu ne trece prin minte să-i scoatem.“ (Cercetări
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de către logicieni. În știință analiza este folosită de obicei pentru a descoperi noi fapte, de exemplu că apa este constituită din hidrogen și oxigen, în timp ce în filozofie noi cunoaștem de la început toate faptele de care avem nevoie.26 272 GÂNDITORUL SINGURATIC 2. În ce constă semnificația unei expresii a limbajului? Tema ocupă un loc central în Caietul albastru, în Caietul brun, în multe paragrafe de la începutul Cercetărilor. Termenul de referință al discuției este intuiția că semnificația unui cuvânt este ceva care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
obicei, acea expresie. Dacă și în ce măsură o anumită exprimare din limbajul unei comunități exotice va fi redată bine, bunăoară în limba română, va depinde de capacitatea traducătorilor de a găsi o expresie care are în această limbă o 274 GÂNDITORUL SINGURATIC poziție asemănătoare cu cea pe care o are în limbajul acelei comunități.28 Descrierea unor situații în care aceleași expresii ale limbajului primesc folosiri din cele mai diferite ne ajută „să vedem mai bine“ că abia un context lingvistic și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pentru vorbirea omului care reflectează la ceea ce spune s-ar reduce la aceea că a doua expresie se raportează la un proces mintal care lipsește atunci când folosim prima expresie. Sunt pierdute astfel din vedere multe elemente ale acelei 276 GÂNDITORUL SINGURATIC ambianțe în care noi folosim asemenea expresii. „Tot așa acțiunea intenționată sau neintenționată este, în multe cazuri, caracterizată mai degrabă printr-o multitudine de împrejurări în care are loc acțiunea decât printr-o experiență subiectivă pe care o desemnăm drept
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ne permit să vedem mai bine deosebirile dintre situațiile în care o expresie a limbajului funcționează sau, dimpotrivă, „este scoasă din circulație“. Ne devine mai clar că înțelegerea unei expresii constă în abilitatea de a folosi semnele unui 278 GÂNDITORUL SINGURATIC limbaj în acord cu anumite reguli, adică în folosirea ei în același fel în care este folosită de către ceilalți membri ai comunității, că acordul în folosirea expresiilor limbajului este consecința integrării indivizilor în aceleași forme de viață. Pornind de la observația
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Poți să ridici această greutate?» Răspund «Da». Atunci el spune: «Fă-o!» - și eu nu pot s-o ridic. În ce fel de împrejurări va fi valabilă justificarea: «Când am răspuns „da“, atunci puteam, numai acum nu pot.» 280 GÂNDITORUL SINGURATIC Criteriile pe care le considerăm valabile pentru «potrivire», «putință», «înțelegere» sunt mult mai complicate decât ar putea să pară la prima vedere. Adică jocul cu aceste cuvinte, folosirea lor în comunicarea verbală, ale căror mijloace sunt, este mai întortocheat - rolul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]