1,822 matches
-
-49[] []54-Mobilitate []56-Conjunc- -57[] timpanică []50-Corpi -51[] globi oculari tivite []46-Căi auditive străini []55-Pupile []58-Midriaza -59[] externe []52-Hemotimpan-53[] []60-Mioza -61[] []47-Pavilionul Alte: []62-Nistagmus-63[] urechii []64-Deviere -65[] Alte: globi oculari APARAT CARDIOVASCULAR []73-Puls neregulat []78-Jugulare turgesc []83-Suflu NORMAL []74-Puls perif. []79-Suflu sistolic carotidian []70-Ritm cardiac filiform []80-Suflu diastolic stg. []71-Puls periferic []75-Deficit de puls []81-Suflu aortic []84-Suflu []72-Auscultația []76-Zgomote aritmice []82-Puls absent carotidian cordului []77-Zgomote asurzite la art. ──── dr []85-Frecatură Observatii: []86-Galop ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TORACE/APARAT RESPIRATOR NORMAL Stg. Dr Stg []90-Aspectul toracelui []94-Murmur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192045_a_193374]
-
înjumătăŃire este de 2-4 ore în timpul zilei și poate ajunge la 8 ore în timpul nopŃii. Efectele acute ale monoxidului de carbon provenit din fumul de Ńigară determină creșteri ale carboxihemoglobinei în sânge, precum și creșterea frecvenŃei cardiace și a tensiunii arteriale sistolice și diastolice în repaus și scăderi ale frecvenŃei cardiace și tensiunii arteriale sistolice în criza anginoasă. Monoxidul de carbon poate determina, în cazul expunerii cronice la fumatul pasiv, scăderea disponibilităŃii oxigenului și hipoxie tisulară. Aceasta explică creșterea 2,3difosfogliceratului în
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în timpul nopŃii. Efectele acute ale monoxidului de carbon provenit din fumul de Ńigară determină creșteri ale carboxihemoglobinei în sânge, precum și creșterea frecvenŃei cardiace și a tensiunii arteriale sistolice și diastolice în repaus și scăderi ale frecvenŃei cardiace și tensiunii arteriale sistolice în criza anginoasă. Monoxidul de carbon poate determina, în cazul expunerii cronice la fumatul pasiv, scăderea disponibilităŃii oxigenului și hipoxie tisulară. Aceasta explică creșterea 2,3difosfogliceratului în globulele roșii la copiii expuși la fumatul pasiv. S-a demonstrat efectul ischemic
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
este creșterea rigidităŃii arteriale. Fumatul pasiv la subiecŃii sănătoși determină o creștere semnificativă a rigidităŃii aortice, după aproximativ 15 minute de expunere la tutun și atingând maximul la 30 minute, în această perioadă înregistrându-se și o creștere a presiunii sistolice aortice și brahiale. Studiile au evaluat și efectele expunerii cronice la fumul de Ńigară asupra rigidităŃii peretelui arterial. S-a constatat că rigiditatea arterială crește proporŃional cu expunerea la fumul de Ńigară la subiecŃii cu un indice de masă corporală
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
stenozei se cuantifică prin estimarea ecocardiografică a velocității jetului aortic, gradientului mediu transvalvular și ariei valvei aortice. Pe măsură ce stenoza aortică devine semnificativă hemodinamic, apare obstrucția ejecției VS. Procesul stenotic este progresiv și conduce la modificări adaptative ale ventriculului stâng. Presiunea sistolică mare din ventricul conduce la hipertrofie concentrică. Debitul cardiac și volumul VS telediastolic sunt menținute mult timp normale, în ciuda unui gradient presional sistolic între ventriculul stâng și sistemul arterial periferic. Totuși, pe măsură ce severitatea stenozei și hipertrofia ventriculului stâng (HVS) progresează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
apare obstrucția ejecției VS. Procesul stenotic este progresiv și conduce la modificări adaptative ale ventriculului stâng. Presiunea sistolică mare din ventricul conduce la hipertrofie concentrică. Debitul cardiac și volumul VS telediastolic sunt menținute mult timp normale, în ciuda unui gradient presional sistolic între ventriculul stâng și sistemul arterial periferic. Totuși, pe măsură ce severitatea stenozei și hipertrofia ventriculului stâng (HVS) progresează, VS devine mai puțin compliant și presiunea telediastolică crește, chiar dacă dimensiunea ventriculului rămâne normală. Funcția diastolică anormală contribuie la apariția simptomelor, care pot
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
pot persista chiar i după rezolvarea terapeutică a stenozei, datorită persistenței fibrozei interstițiale. Alți factori care contribuie la reducerea funcției ventriculare sunt anomaliile de kinetică parietală, fibroza și ischemia subendocardică. În general, simptomele la pacienții cu stenoză aortică și funcție sistolică normală a VS apar când aria valvei ajunge < 1,0 cm2, velocitatea fluxului aortic > 4,0 m/s și/sau gradientul mediu transvalvular depășește 40 mmHg. Totuși, mulți pacienți nu dezvoltă simptome decât la o obstrucție mult mai severă, pe când
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
Totuși, mulți pacienți nu dezvoltă simptome decât la o obstrucție mult mai severă, pe când alții devin simptomatici când stenoza este mai puțin strânsă, în special dacă există și regurgitare aortică. Majoritatea pacienților cu stenoză aortică devin simptomatici înainte de debutul disfuncției sistolice ventriculare stângi. Totuși, la unii pacienți se produce o reducere a funcției sistolice miocardice și o scădere a capacității VS de a dezvolta presiune și de a se contracta înainte de debutul simptomelor. Când funcția sistolică a VS scade, debitul cardiac
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
pe când alții devin simptomatici când stenoza este mai puțin strânsă, în special dacă există și regurgitare aortică. Majoritatea pacienților cu stenoză aortică devin simptomatici înainte de debutul disfuncției sistolice ventriculare stângi. Totuși, la unii pacienți se produce o reducere a funcției sistolice miocardice și o scădere a capacității VS de a dezvolta presiune și de a se contracta înainte de debutul simptomelor. Când funcția sistolică a VS scade, debitul cardiac se reduce și apare insuficiența cardiacă. În plus, creșterea marcată a presiunii intraventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
devin simptomatici înainte de debutul disfuncției sistolice ventriculare stângi. Totuși, la unii pacienți se produce o reducere a funcției sistolice miocardice și o scădere a capacității VS de a dezvolta presiune și de a se contracta înainte de debutul simptomelor. Când funcția sistolică a VS scade, debitul cardiac se reduce și apare insuficiența cardiacă. În plus, creșterea marcată a presiunii intraventriculare stângi poate produce sau exacerba regurgitarea mitrală. 22.1.4. Evaluarea pacientului cu stenoză aortică Simptomele clasice datorate stenozei aortice sunt dispneea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
bolnavii vârstnici, adesea diagnosticul nu este clar datorită bolii cerebrovasculare concomitente, a tulburărilor de conducere și ischemiei. Ca urmare a perioadei lungi asimptomatice a bolii, diagnosticul este adesea întâmplător, în urma unui examen obiectiv. Cel mai frecvent element obiectiv este suflul sistolic aortic. Totuși, suflurile sistolice pot apărea la 30-40% dintre bolnavii vârstnici, iar la majoritatea suflurile nu reflectă o stenoză aortică semnificativă hemodinamic (27). Deși în bicuspidia aortică un suflu ejecțional este frecvent întâlnit, acesta este rar întâlnit în stenoza aortică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
nu este clar datorită bolii cerebrovasculare concomitente, a tulburărilor de conducere și ischemiei. Ca urmare a perioadei lungi asimptomatice a bolii, diagnosticul este adesea întâmplător, în urma unui examen obiectiv. Cel mai frecvent element obiectiv este suflul sistolic aortic. Totuși, suflurile sistolice pot apărea la 30-40% dintre bolnavii vârstnici, iar la majoritatea suflurile nu reflectă o stenoză aortică semnificativă hemodinamic (27). Deși în bicuspidia aortică un suflu ejecțional este frecvent întâlnit, acesta este rar întâlnit în stenoza aortică senilă. Intensitatea zgomotului 2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
AVC), care să fie determinate de testarea de efort. Au existat un episod de fibrilațe ventriculară și un episod de tahicardie ventriculară susținută în relație cu testarea de efort. Concluzia studiului a fost că la pacienții cu insuficiență ventriculară stângă sistolică, clasele II -IV NYHA, frecvența decesului și a evenimentelor cardiovasculare majore apărute pe parcursul testării de efort cardio-pulmonare este sub 0,5 la 1.000 de teste. Chiar dacă frecvența complicațiilor majore la testarea de efort este scăzută, laboratoarele unde se realizează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
normale sau aproape normale, riscul de mortalitate cardiacă este redus și se recomandă managementul farmacologic (23). 12.3.4.2. Alți parametri cu rol prognostic în testarea de efort la vârstnici Răspunsul cronotrop, revenirea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale sistolice la testul de efort sunt considerate factori prognostici importanți în evaluarea pacientului vârstnic. Studiul efectuat de Dresing și colaboratorii săi a evaluat valoarea prognostică a afectării răspunsului cronotrop la testul de efort la covorul rulant. Răspunsul cronotrop anormal a fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
dovedit că atât scăderea capacității de efort, cât și afectarea recuperării frecvenței cardiace după testul de efort reprezintă predictori independenți ai mortalității la pacienții vârstnici (27). McHam și colaboratorii săi au studiat valoarea prognostică a întârzierii scăderii tensiunii arteriale (TA) sistolice după testarea de efort. Întârzierea declinului valorii sistolice a fost definită ca valoare peste 1 a raportului TA sistolice la 3 minute, respectiv la 1 minut în perioada de recuperare post efort. Rezultatele au arătat valoarea predictivă a întârzierii declinului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
și afectarea recuperării frecvenței cardiace după testul de efort reprezintă predictori independenți ai mortalității la pacienții vârstnici (27). McHam și colaboratorii săi au studiat valoarea prognostică a întârzierii scăderii tensiunii arteriale (TA) sistolice după testarea de efort. Întârzierea declinului valorii sistolice a fost definită ca valoare peste 1 a raportului TA sistolice la 3 minute, respectiv la 1 minut în perioada de recuperare post efort. Rezultatele au arătat valoarea predictivă a întârzierii declinului valorii sistolice a TA post efort pentru boala
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
independenți ai mortalității la pacienții vârstnici (27). McHam și colaboratorii săi au studiat valoarea prognostică a întârzierii scăderii tensiunii arteriale (TA) sistolice după testarea de efort. Întârzierea declinului valorii sistolice a fost definită ca valoare peste 1 a raportului TA sistolice la 3 minute, respectiv la 1 minut în perioada de recuperare post efort. Rezultatele au arătat valoarea predictivă a întârzierii declinului valorii sistolice a TA post efort pentru boala coronariană severă la evaluarea angiografică (28). Un studiu care a inclus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
testarea de efort. Întârzierea declinului valorii sistolice a fost definită ca valoare peste 1 a raportului TA sistolice la 3 minute, respectiv la 1 minut în perioada de recuperare post efort. Rezultatele au arătat valoarea predictivă a întârzierii declinului valorii sistolice a TA post efort pentru boala coronariană severă la evaluarea angiografică (28). Un studiu care a inclus 2.546 de pacienți de sex masculin, adresați pentru testarea de efort, a creat un scor prognostic pentru mortalitatea de cauză cardiacă incluzând
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
de efort, a creat un scor prognostic pentru mortalitatea de cauză cardiacă incluzând ca variabile independente: prezența antecedentelor de insuficiență cardiacă congestivă sau de utilizare a tratamentului cu digoxin, subdenivelarea segmentului ST indusă de exercițiul fizic, modi - ficarea presiunii arteriale sistolice în cadrul testului și capacitatea de efort (29). 12.3.4.3. Valoarea prognostică a testării de efort postinfarct miocardic Testul de efort reprezintă un instrument util în evaluarea prognosticului pacienților după infarct miocardic la populația vârstnică. Incapacitatea de a susține
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
4% la cei la care testul de efort a fost eligibil (30) . La subiecții vârstnici capabili să desfășoare testul de efort postinfarct miocardic, cel mai bun predictor al mortalității la un an s a dovedit a fi amplitudinea variației TA sistolice în timpul exercițiului fizic. Studiul care a evidențiat acest factor cu valoare prognostică a arătat o mortalitate de 15% la subiecții cu o variație a TA sub 30 mmHg față de mortalitatea de doar 1,8% la subiecții cu o variație a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
exercițiului fizic. Studiul care a evidențiat acest factor cu valoare prognostică a arătat o mortalitate de 15% la subiecții cu o variație a TA sub 30 mmHg față de mortalitatea de doar 1,8% la subiecții cu o variație a TA sistolice de peste 30 mmHg la testarea de efort (31). Studiul efectuat de Ciaroni și colaboratorii săi a confirmat valoarea predictivă postinfarct miocardic a variației TA la testarea de efort, oferind în plus și alți factori predictivi pentru mortalitatea de cauză cardiacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
glandelor salivare. Aparatul cardiovascular poate prezenta semne de insuficiență ventriculară stângă sau globală, modificări ale TA (ex. HTA în policitemia vera), tulburări de ritm și de conducere, inclusiv blocuri atrio-ventriculare prin infiltrarea țesutului de conducere (ex. în leucemii, limfoame), sufluri sistolice funcționale în anemii. Ca manifestări vasculare sunt trombozele arteriale și venoase determinate de hipervâscozitatea sanguină (mielom multiplu, policitemia vera) și sindromul de venă cavă superioară prin compresiune (limfoame mediastinale). Aparatul respirator prezintă semnele clinice ale infecțiilor respiratorii, semne de pleurezie
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
pliurilor palmare. Necesită diferențierea de paloarea pseudoanemică prin pigmentație redusă a persoanelor cu ten alb, vasoconstricția periferică din stările de șoc, infiltrația edematoasă din mixedem, sindrom nefrotic. - mecanismele de adaptare a organismului: dispnee de diferite grade cu polipnee, tahicardie, sufluri sistolice, edeme, subfebrilitate etcagravarea afecțiunilor preexistente, predominant bolile cardiovasculare și ale rinichiului (insuficiență cardiacă acută, angină pectorală sau sindrom coronarian acut, tulburări de ritm, agravarea bolii arteriale periferice sau a statusului cerebrovascular, precipitarea unei IRA). Manifestări clinice sugestive pentru substratul etiopatogenic
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cardiacă, ce demonstrează reducerea fracției de ejecție și dilatarea ambilor ventriculi. Monitorizarea tahicardiei este importantă, căci normalizarea ei rapidă (în 24 ore) indică un prognostic favorabil, în timp de persistența sa crește șansele de deces. Apariția unei reduceri tensionale (TA sistolică < 90 mmHg sau reducerea cu peste 40 mmHg în raport cu valoarea de bază), ce nu poate fi corijată prin 168 normalizare volemică și asociată cu semne de hipoperfuzie periferică, semnalează existența unei stări de șoc septic. b. Insuficiența renală este un
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
sunt indurate, sclerozate și retractate, uneori fiind prezente și calcificări. Aparatul valvular al inimii drepte este mai puțin afectat. Septul interventricular poate lua aspectul literei „S” cu efect protruziv în tractul de ejecție al VS. Aceste modificări explică apariția suflurilor sistolice ejecționale de la baza cordului. Arterele coronare prezintă adesea un traiect sinuos, ostiile putând avea aspect normal sau modificări stenozante. Vasodilatația coronariană dependentă de endoteliu se reduce ușor odată cu înaintarea în vârstă, dar rezerva vasodilatatorie coronariană maximală este nemo - dificată la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]