2,094 matches
-
mult cînd autorul oferă el însuși mărturii operei, despre ferestrele și capcanele ei, ba chiar despre eventualele neîmpliniri. ,,<<Dăinuirile...>> nu este o carte cum sînt cărțile de obicei “ ne avertizează de la început autorul. ,,<< Dăinuirile...>> sînt un muzeu ce vorbește cu slove întinse pe carte și cine cutează a înlătura un cuvînt scapă drum destrămărilor împletiturii întregi, iar grăirea dintrînsele nu vrea să fie citită oricum, că se toarce ea singură într-o zvonire ușor tărăgănată, cu două silabe mai slabe și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
poate că această remușcare ne va ajuta să revenim. Cum să-i mulțumesc altfel omului care a făcut în tăcere acest muzeu admirând în tăcere. Octavian Paler ,,România Liberă “ 28.07.1981 La Dăneștii Vasluiului Un muzeu ce vorbește cu slove Românul e ctitor de așezăminte. Avem azi, spre mândrie și bucurie, ansamblul de la Curtea de Argeș, Ctitoria din Iași a lui Vasile Lupu, zestrea de la Brâncoveanu, avem monumentele din nordul Moldovei. Sînt pline satele românești de troițe și fîntîni lucrate cu meșteșug
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
farmec și Editura ,,Junimea“ le-a tipărito. Se numește ,,Dăinuiri dăneștene“. Este romanul unui obicei, acela de a da, de a da de pomană. E o carte polemică. Carte document. Autorii înșiși spun: ,,Dăinuirile... sînt un muzeu ce vorbește cu slove “ Au scris această carte, iarăși cum singuri spun, cu trudnică viață de cercetători îngemănată cu jertfă de sine. Eugenia și Costache Buraga, din Dăneștii Vasluiului, doi dascăli de țară, autori de carte, ctitori de muzeu. Costache Buraga are 73 de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mod neschimbat, câte le avem și noi, precum și cele ale ființei dumnezeiești fără de început”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a II-a, Scrieri, 13, în PSB, vol. 81, p. 282) „Cel ce este atât de mare, Cel ce este strălucirea slovei, Cel ce este chipul ipostasului Lui, Cel ce a făcut veacurile, Cel ce șade de-a dreapta Tatălui, Acela a voit și S-a silit, de a fi fratele nostru în toate și de aceea a lăsat pe îngeri și puterile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Duh, și osebiri slujbelor sunt, dar același Domn, și osebiri lucrărilor sunt, dar același Dumnezeu, Care lucrează toate întru toți (1 Cor. 12, 4-6)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XX, p. 204-205) „Slova omoară, iar Duhul face viu, și iarăși scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul lui Dumnezeu celui viu, oare le spunea pentru Dumnezeu, sau pentru Duhul? Învederat este că pentru Duhul, căci către Duhul îi chema el de la slovă. Apoi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
204-205) „Slova omoară, iar Duhul face viu, și iarăși scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul lui Dumnezeu celui viu, oare le spunea pentru Dumnezeu, sau pentru Duhul? Învederat este că pentru Duhul, căci către Duhul îi chema el de la slovă. Apoi ca nu cumva, auzind cineva cuvântul Duhul, să se gândească că dacă Moise s-a întors către Domnul, iar el (Apostolul Pavel - n.n.) către Duhul, prin aceasta să-și închipuie că Duhul este mai mic decât Fiul, iată că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
trimite sonde dincolo de orizont, sfârșește prin a da inefabilului dacă nu un corp și o carnație, cel puțin o vibrație de neuitat. Tehnicile argheziene sunt, în fapt, interferente, împletite, complementare, făcând ca incandescența vizionară (sau în accepție demiurgică logosul) și slova făurită, adică travaliul artistic, să acționeze convergent, amplificând la maximum forța de reprezentare. Înainte de a ne referi pe scurt la I. Barbu, să ne întoarcem o clipă la Paul Valéry, care descoperea în Mallarmé un precursor excepțional: unul care "a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
undeva, de veacuri, doarme, uitat, Zugravul Anonim. Istoria miroase a vopsele, zugravii au lăsat de mult pictatul, dar până astăzi universul încă de la aceștia-nvață anonimatul (...) Eu, prin acele vremi, l-aud sosind trasă i-i fața, mută-i este slova, c-un coviltir de bivoli legănat, ca să văpsească cerul pe Moldova... Pe ideea de asceză, de renunțare deci, se organizează alte două poeme, Sufleurul (nepărtaș la gloria celor aclamați pe scenă) și Restauratorul de tablouri, text-parabolă, acatist disimulat pentru cei
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
datorie de memorie, dimpotrivă, există datoria de a face ceva din memoria ta, un proiect"9. Desigur, nu se poate ignora comanda lansată de Primo Levi, deportat el însuși: "Gândiți-vă că toate acestea au fost aievea: Vă-ncredințez aceste slove. Săpați-le în inimile voastre Când stați acasă sau mergeți pe stradă, Când vă culcați, când vă sculați; Repetați-le copiilor voștri"10. Cumplită exortație, care ni se impune ca o datorie religioasă până și celor mai secularizați dintre noi
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din niște țărani simpli. Și-au făcut cu toții cruce și s-au apucat a zice rugăciunea, așa cum se cuvenea înainte de începerea fiecărei zile de școală. Copiii s-au reașezat cuminți în bănci. Smaranda a fost chemată să învețe a buchisi slovele. Apăsa cu arătătorul fiecare literă din ceaslov, citind-o cu putere. Cuvintele s-au pus a se lega și apoi rosti în propoziții. Din gura ei a început a curge o limbă dulce ca mierea care umplu biserica și se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pentru toată viața, iar apoi a trecut la fiicele sale, maici la mănăstirea Agafton, încă rămîne o enigmă. Iconomul stavrofor Alex. H. Simionescu, protoiereul județului Botoșani, cu prilejul întocmirii unei monografii a mănăstirii Agafton, a dat peste cartea aceea, cu slove chirilice, căreia, din cauză că-i lipsea începutul, i-a pus titlul Mărgăritarul lui Zlataust și a zis că ea a fost tipărită de Mitrofan episcop Husinschi, în anul 7199, adică 1691. Judecînd superficial, după însemnările marginale, autorul a tras concluzia greșită
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
doi dascăli, la biserică. Folosind cărți din casă și de la biserică, el a putut învăța ușor, mai ales că și-a dat și interesul. Un coleg de-al său, de la Cernăuți, Tudor Ștefanelli, a observat că "el știa cu înlesnire slova veche, chirilică și mai cu seama cărți vechi vedeam în mina lui. El îmi zise că acasă a deprins această slovă"13. Prin urmare, putem crede că examenul de verificare, la materia cerută de programa școla ra din primele doua
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dat și interesul. Un coleg de-al său, de la Cernăuți, Tudor Ștefanelli, a observat că "el știa cu înlesnire slova veche, chirilică și mai cu seama cărți vechi vedeam în mina lui. El îmi zise că acasă a deprins această slovă"13. Prin urmare, putem crede că examenul de verificare, la materia cerută de programa școla ra din primele doua clase primare, a constituit, pentru el, o simplă formalitate. Radu Sbiera ne precizează 8 că în acel an școlar (1857/58
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
luptei eliberatoare pe care și-au asumat-o cei din munți. Acest discurs acoperă o varietate de autodefiniri și percepții, de la cele impregnate de sacralitate, centrate pe jertfă și martiraj, ale celor care „au lăsat un Testament scris nu cu slove, ci cu propriul sânge”, „martiri ce se sacrifică pe sine pentru alții”42, până la cele ce se regăsesc În formulări comune, ca „partizani”, „luptători”, „frați”. Relevante rămân autodefinirile colective ale grupurilor de partizani sau luptători din munți. Aceste denumiri transmit
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
violent; cu zimți (1); 779/ 133/51/82/0 cuvînt: vorbă (133); litere (41); propoziție (35); literă (20); carte (17); dulce (14); grai (12); comunicare (11); dicționar (11); exprimare (11); frază (10); vorbe (10); înainte (9); poezie (9); putere (9); slovă (9); zicală (9); silabă (8); gînd (7); limbă (7); sunet (7); bun (6); dragoste (6); frumos (6); mama (6); onoare (6); vorbire (6); lexic (5); sfînt (5); spus (5); text (4); vocabular (4); caiet (3); cheie (3); dialog (3); glas
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a mulțumi; mulțumiri; muri; nevoie; noroc; obedient; ofta; oftat; om; omagia; omagiu; pace; în pană; păharul; pălincă; părinți; pleca; podea; pomană; popă; potir; preaslăvi; prezenta; proslăvi; a proslăvi; prostie; pune; Rai; rău; regelui; repede; repetă; rugăciuni; sărbători; senin; a servi; slovă; slujește; sluji; smerenie; spiritual; stima; stimă; sufletește; sugerare; sultani; supune; a supune; susține; șuviță; termină; tihnă; tîrziu; trufie; umil; unghii; urît; venera; a venera; venerație; veselie; viața; la zei (1); 768/216/71/145/0 îndrăzni: curaj (221); tupeu (94
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
penița; peniță; picta; pictează; plăcere; plictisitor; nu poate; poemul; povestește; pricepere; prieten; privată; proces; procesa; profesor; proscris; rapid; rău; reda; a redacta; redă; relaxare; a reprezenta; rescrie; română; saturație; sărman; scribd; a scrie; scrie; scriere; o scrisoare; semna; sentiment; silă; slove; somnolență; stenografiază; stîngaci; strofe; student; sus; șir; ștafetă; a șterge; a ști; știe; tablă; tastează; tema pentru acasă; temele; text; timp; tipar; tipărește; transcrie; transpune; uita; urmărește; verișori; votează; nu vreau; zgîrie (1); 797/292/96/196/0 scump: ieftin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
spusă (6); sunet (6); caldă (5); conversație (5); gălăgie (5); sărăcie (5); socializare (5); goală (4); grea (4); înțeleaptă (4); pălăvrăgeală (4); rea (4); șoaptă (4); voce (4); cunoaștere (3); discuții (3); gînd (3); înțelegere (3); înțelepciune (3); proverb (3); slovă (3); spuse (3); știre (3); veste (3); zvon (3); (2); ajutor (2); corectă (2); cuvîntare (2); discurs (2); exprimare (2); gîndire (2); guraliv (2); informație (2); mama (2); om (2); plăcere (2); povață (2); prieteni (2); scumpă (2); scurtă (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Duhul Sfânt, / Oasele din piatră, / Sângele din Marea Roșie, / Frumusețea din soare, / Ochii din stele, mintea din cer, / Graiul de la Iisus, / Inima din mijlocul pământului, / Gândul din iuțimea fulgerului. / Și a suflat peste el cu duhul / Și l-a-nviat / Și-a alcătuit slove de carte / Din patru părți ale lumii / Și i-a pus numele Adam."137 Omul Cosmos reprezintă liantul mitic dintre lumile originare, lumea cerească și lumea pământească: "Dumnezeu că s-a gândit / Cerul și pământul o zidit (...) / Iar după-aceea-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apoi" rostește osânda celor care au săvârșit masacrul din 1907. Poemul "1907" este un model de căutare a unei autenticități lirice, de investigație și cizelare superioară, în contrast cu rudimentaritatea estetică proliferantă în anii 1955 1960. Arghezi dă din nou exemplul fuzionării "slovei de foc" și a "slovei făurite", chiar dacă astăzi avem rezerve față de unele tablouri panoramice, scene dialogate și evocări din cadrul poemului. Volumul a rămas deschis unui teren de forme ce se vor întruchipa în alte și alte valori, în creația de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
au săvârșit masacrul din 1907. Poemul "1907" este un model de căutare a unei autenticități lirice, de investigație și cizelare superioară, în contrast cu rudimentaritatea estetică proliferantă în anii 1955 1960. Arghezi dă din nou exemplul fuzionării "slovei de foc" și a "slovei făurite", chiar dacă astăzi avem rezerve față de unele tablouri panoramice, scene dialogate și evocări din cadrul poemului. Volumul a rămas deschis unui teren de forme ce se vor întruchipa în alte și alte valori, în creația de mai târziu a poeților contemporani
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe marginea temelor. "Domnul Cuza" este un poem în care Traian Iancu declară fără nici un fel de transfigurare: "Mireasma-i trandafir de la Moldova/ Iar cornu-nsuflețit, măreț, e Cuza/ Ce spre-nviere ți-a fost călăuza/ Iubirii ce-a aprins-o slova." George Dan surprinde, în "Mater nostra", prin sensibilitățile sale contemplative, descriind ochiul și lumina rotundă a "Daciei libere": "Pavăza lui Decebal, rotundă/ pe după brațu-i încordat/ Asemeni brațului Carpaților/ cu celălalt braț săltându-și încovoiata sabie a Istrului/ Să-și apere
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
artistului: "Cuvântul meu să fie plug/ Ce fața solului o schimbă", dar, adevărata artă poetică este reprezentată de Testament. Cartea este primul hrisov al robilor care și-au revărsat osemintele în poet. În viziunea artistului, arta în care se împerechează "slova de foc și slova făurită" a rezultat din scânteia geniului și din talentul de meșteșugar al poetului. Mitologia argheziană face trimiteri la: foc, zare, cântec, dar și la cămin, ore (Melancolie), iubirea ca un cântec magic (Morgenstimmung, Psalmul de taină
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fie plug/ Ce fața solului o schimbă", dar, adevărata artă poetică este reprezentată de Testament. Cartea este primul hrisov al robilor care și-au revărsat osemintele în poet. În viziunea artistului, arta în care se împerechează "slova de foc și slova făurită" a rezultat din scânteia geniului și din talentul de meșteșugar al poetului. Mitologia argheziană face trimiteri la: foc, zare, cântec, dar și la cămin, ore (Melancolie), iubirea ca un cântec magic (Morgenstimmung, Psalmul de taină). Exegeții au remarcat, în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
morților din vatră/ Și am făcut-o Dumnezeu de piatră", autorul Testamentului a ilustrat estetica urâtului cu grupuri de cuvinte expresive: comparația "ca un ciorchin de negi", enumerația "bube, mucigaiuri și noroi", din care să rezulte "frumuseți și prețuri noi", "slova de foc" și "slova făurită". Această artă poetică apare ca o nouă estetică, făcută din "veninuri", "înjurături"; veninul s-a preschimbat în miere, iar poezia a devenit un cântec pur. Așadar, poetul lasă posterității prin testament, o carte, lucru de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]