1,987 matches
-
literatura, și nu-și colorează nepotrivit discursul critic cu referiri la politic. Astfel, el poate comenta favorabil opera literară a unui adversar de idei ori desființa (fără „răutate”, dar fără milă) cartea unui scriitor a cărui poziție în chestiuni, bunăoară, social-politice ori de politică culturală etc. o poate împărtăși. A putut „nimici” fără ezitare cărți proaste ale unor autori față de care, pe plan uman, nutrea sentimente de prietenie, recunoștință ori prețuire cu temeiuri exterioare literaturii. Inflexibilitatea în materie de probitate critică
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
V. Tufescu, I. Conea în direcția edificării geografiei sociale, ecologiei umane, organizării teritoriului. Nu mai puțin incitante au fost experiențele interdisciplinare pentru economiști ca N. Cornățeanu, V. Madgearu, R. Moldovan și alții, care au lărgit orientarea disciplinelor economice spre contextul social-politic și cultural al societății românești din acea vreme (Caraioan, 1971, 123). Conceptualizarea sociologică a beneficiat, la rândul său, de pe urma cooperării cu specialiștii din diferite discipline în mai multe direcții: formularea de scheme de clasificare, construcția de tipologii, ipoteze, idei generale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
însușească noua variantă (Largo et al., 1986Ă. Afirmația face trimitere la doctrinele psihosociale occidentale, care postulează continuitatea ontogenezei personalității, în antiteză cu cele orientale, care o descriu ca pe un proces discontinuu, cu reveniri și întreruperi. Ele pot reflecta instabilitatea social-politică dar și convingeri de factură mistică, precum cele privitoare la reîncarnare. Din acest model derivă trei teorii evolutive personogenetice. Prima poate fi numită teoria cantitativă, a achizițiilor progresive, dar inegale, care pornesc de la structuri și funcții preexistente. Personogeneza este deci
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Universității „Al. I. Cuza” din Iași, se transferă din anul al doilea la Universitatea din București (secția limba și literatura română, secundar - limba și literatura engleză). După absolvire (1974), este repartizată la Secția de relații externe a Academiei de Științe Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. A fost căsătorită cu poetul Ion Crânguleanu. Debutul se produce în „Cronica” (1966), urmat de un „al doilea debut”, mai semnificativ, în „Amfiteatru” (1971). Cea dintâi carte, Primejdii lirice, îi apare în 1973. Colaborează la „România literară”, „Viața
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
versuri uneori solemne, chiar patetice, alteori proaspete, impresionând prin autenticitatea rostirii, C. reia, într-o prozodie „clasică”, tradițională (ferită însă de monotonie prin diversitatea structurilor ritmice și a formulelor de rimă), uneori prin recursul la versul liber, temele predilecte. Conformismul social-politic e mult atenuat. Convingătoare sunt, și aici, tentele de prospețime, viziunea contemplativ-baladescă, crochiurile elementelor de faună și floră, peisajele animate de foșnetul sălbăticiunilor sau vibrând de fiorul legendei. Condiție emoțională a feminității, iubirea - senină sau umbrită de vagi angoase - oferă
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
Pandrea, D. Tomescu, C.S. Nicolăescu-Plopșor - sunt contribuții notabile la cunoașterea și actualizarea unor reprezentanți ai culturii oltenești. Asemănător ca preocupare și atitudine cu Arbori din țara promisă, volumul Ultima invazie (1996) este un amestec de autobiografie și considerații despre situația social-politică din anii de la începutul războiului, cu scurte amintiri despre scriitorii cunoscuți, accentul căzând pe reconstituirea împrejurărilor întemeierii grupului Albatros și a revistei cu același nume. Titlul volumului Înainte de proverbe (1978) sugerează principalul filon al poeziei lui C.-R.: celebrarea tradiției
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
și compozitoare liber profesionistă, petrecându-și lungi perioade la Sinaia și la Mangalia sau, mai ales, la 2 Mai, localitățile în care și-a conceput aproape întreaga operă. Din 1949 până în 1954, în ritm de câteva volume pe an (poezie social-politică și poezie pentru copii), C. devine una dintre cele mai obediente exponente ale proletcultismului. Contribuiseră la aceasta critica publicată în „Scânteia” din 1947 de ultradogmaticul Traian Șelmaru, intitulată Să smulgem din noi înșine pozițiile de autoapărare ale capitalismului, articol în
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
București, 1966; Scriitori străini, îngr. V. Nicolescu și Adrian Marino, București, 1967; Ulysse, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 1967; Scrieri despre artă, îngr. George Muntean, I-II, București, 1968; Universul poeziei, îngr. și postfață Al. Piru, București, 1971; Texte social-politice. 1944-1965, pref. Gh. Matei și Gh. Țuțui, București, 1971; Literatura nouă, îngr. și pref. Al. Piru, Craiova, 1972; Însemnări de călătorie, îngr. și pref. George Muntean, București, 1973; Gâlceava înțeleptului cu lumea, I-II, îngr. Geo Șerban, București, 1973-1974; Corespondența
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
încercat eu să descriu (Anexa 1, Tabelele 1, 2, 3) au fost consecințele sociale ale acestor „oscilații” demografice între generații asupra generațiilor însele și asupra populației în ansamblu. Generația „instaurării comunismului” (născută între 1945 și 1966), în ciuda problemelor și schimbărilor social-politice majore ale perioadei, a beneficiat (cu unele excepții în cazul copiilor celor persecutati politic) de oportunități majore în educație, angajare, obținerea de locuințe. Procesele de industrializare și urbanizare, investițiile în educație, în construcția de locuințe publice, au făcut ca perioada
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vârf în lumea academică autohtonă și internațională. Cele două teme aprofundate în Istoria sociologiei românești sunt pline de idei și sugestii de interpretări. Prima se referă la devalorizarea antreprenorilor privați, odată cu instituirea socialismului de stat, a doua dezbate instituționalizarea capitalului social-politic și contraselecția clasei de mijloc. Aș reține din aceste două teme teza despre inventarea de către ideologia comunistă a conceptului de omogenizare socială, ca o directivă pentru orice demers de analiză a societății socialiste. După 1990, sociologia românească se redefinește din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ALMANAHUL „ÎNFRĂȚIREA”, publicație apărută la Cluj în 1921. Prima secțiune prezintă, la „Cronica anului”, pe luni și pe zile, filmul evenimentelor social-politice, economice și culturale petrecute în 1921. Partea a doua a publicației e intitulată „Ardealul cultural”. Cel dintâi material cuprinde raportul lui Sextil Pușcariu, în calitate de rector al Universității clujene, citit cu prilejul deschiderii cursurilor din anul 1921. După un scurt medalion
ALMANAHUL „INFRAŢIREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285276_a_286605]
-
în scenă domnul Aurel, personaj recurent, și el posibil alter ego al lui A. Inițial, în Moartea unei republici roșii, caporal fiind în armata română trimisă în misiune de pacificare a Budapestei, Aurel oscila între „solara zădărnicie” a războiului, utopiile social-politice și libertina frenezie erotică. În Femeia cu carnea albă, domnul Aurel, negustor de legume, peregrinează prin „grădinăriile” de pe malul Dunării, în încercarea de a-și potoli mai ales foamea erotică. E un joc ce se vrea inițiatic, regresiune spre „duhul
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
aux Romains (2000), traducere de Judith Revel, Payot & Rivages, Paris, 2009. Agamben, Giorgio, Profanations (2005), traducere de Martin Rueff, Payot & Rivages, Paris, 2006 (ediție românească: Profanări, traducere de Alex Cistelecan, Tact, Cluj-Napoca, 2010). Antohi, Sorin, "Cuvintele și lumea. Constituirea limbajului social-politic modern în cultura română", în Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (1994), Polirom, Iași, 1999, pp. 153-196. Alain Badiou et alii, Qu'est-ce qu'un peuple, Paris, La Fabrique éditions, 2013. Anghelescu, Mircea, Echilibrul între antiteze. Heliade - o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Negri, Antonio, Michael Hardt, Multitude, War and Democracy in the Age of Empire, The Penguin Press, New-York, 2004. Negrici, Eugen, Iluziile literaturii române, Cartea Românească, București, 2008. Neumann, Victor, Armin Heinen (eds.), Istoria României prin concepte: perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Polirom, Iași, 2010. Nietzsche, Jane Chance, The Genius Figure in Antiquity and the Middle Ages, Columbia University Press, New York, 1975. Papadima, Ovidiu, Cezar Bolliac, Editura Academiei, București, 1966. Pavel, Eugen, " Prima bucoavnă tipărită în limba română și posteritatea ei", Dacoromania
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
conceptului de geniu", Revista fundațiilor regale, vol. VI (1939), nr. 1, pp. 132-143; Personalități și tendințe în perioada pașoptistă, Minerva, București, 1976, pp. 285-296; Revista de filosofie, vol. XXV (1978), nr. 2, pp. 231-238. Tomoiagă, Radu, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, Editura Științifică, București, 1971. Trabant, Jürgen, Traditions de Humboldt (1990), Editions de la Maison des sciences de l'homme, Paris, 1999. Vianu, Tudor, "Istoria ideii de geniu", în Postume, București, Editura Pentru Literatură, 1967. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Evgheniți, ciocoi, mojici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
formula particulară a fiecăruia dintre membrii ei. 54 Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze, pp. 631-632. 55 Ibidem, p. 687. 56 O expunere a contextelor în care apar ideile lui Heliade Rădulescu despre boierie, la Radu Tomoiagă, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, Editura Științifică, București, 1971, pp. 241-253 și 273-276. Ceea ce mă interesează aici e raportul cu ideea de geniu și tentativa de a construi în material local o reprezentare a capacității colective; în acest sens, rețin comentariul "boieribilității" ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acestui subiect. Despre contactul cu doctrina saint-simoniană în cursul anilor '30, la Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, pp. 81-82. Despre rezistența ideilor saint-simoniene de-a lungul întregii cariere a lui Heliade Rădulescu vorbește Tomoiagă, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, pp. 95-117 (și în mod precis la pp. 100-101: În cursul întregii perioade 1832-1852 se poate observa la Eliade o creștere continuă a influenței fourieriste, dar faptul acesta nu are ca urmare o resorbție a influenței saint-simoniene, ci
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1983, p. 239. 31 Alecsandri, "Românii și poezia lor", p. 423. 32 Russo, "Poezia poporală", p. 237. 33 Balász Trencsényi, "Conceptualizarea caracterului național în tradiția intelectuală românească", în Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte: perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Polirom, Iași, 2010, pp. 339-379. Despre situația conceptualizării caracterului național din prima jumătate a secolului al XIX-lea, la pp. 344-346 (cu referire directă la problema folclorului în raport cu domeniul caracterologiei naționale). 34 Ibidem, p. 242. 35 Ibidem. 36 Alecsandri, "Românii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
românească; nici presa maghiară sau a altor etnii nu reprezintă ținta cercetării noastre directe, decât tot prin prisma analizei comparative) dintr-o perspectivă concretă de cercetare nemijlocită a surselor primare. Printre obiectivele cercetării noastre, se află identificarea și definirea coordonatelor social-politice ale perioadei, evidențierea evenimentelor și măsurilor determinante pentru înființarea și evoluția presei catolice, deficiențele de consolidare ale acesteia în România înainte și după Marea Unire, depistarea eșalonului de utilizatori ai presei catolice românești (publicul căruia i se adresa) și stabilirea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
problemei; în al doilea rând, urmărim individualizarea presei catolice și surprinderea modului de abordare a acestui gen de presă. În al doilea capitol am vizat într-o manieră mai descriptivă redarea tabloului general al presei catolice din România (în contextul social-politic din statul român), insistând pe prezentarea publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași. Ultimul capitol al lucrării este dedicat identificării ideii centrale a dezvoltării presei catolice românești și anume surprinderea modalităților și a încercărilor de unificare a publicațiilor din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în viața publică, prezentăm și analizăm rolul avut de centrele create de către unii intelectuali catolici laici în jurul unor publicații catolice din Occident. Acestea au influențat structura și evoluția concepției Bisericii asupra mijloacelor de comunicare (vom arăta cum a afectat situația social-politică din aceste state poziția Bisericii vizavi de mass-media și în ce măsură a fost interesat Vaticanul de crearea unei mișcări catolice în sfera social-politică, prin intermediul presei). Foarte important pentru cercetarea noastră a fost studiul Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic din care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Acestea au influențat structura și evoluția concepției Bisericii asupra mijloacelor de comunicare (vom arăta cum a afectat situația social-politică din aceste state poziția Bisericii vizavi de mass-media și în ce măsură a fost interesat Vaticanul de crearea unei mișcări catolice în sfera social-politică, prin intermediul presei). Foarte important pentru cercetarea noastră a fost studiul Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic din care am identificat normele și condițiile înființării și dezvoltării unei publicații catolice, dar și rolul și locul acesteia în cadrul Bisericii și a societății
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
el în trei secvențe dedicate presei din cele trei sate catolice menționate) cuprinde informații despre mijloacele de comunicare și modul în care s-a dezvoltat presa în aceste țări, dar și felul în care aceasta a fost influențată de evoluția social-politică. Această prezentare (foarte succintă, dar necesară) a fost realizată pentru a se putea face o comparație cu situația presei catolice din România, ținând cont în primul rând de diferențele majore existente (mai ales din punctul de vedere al statutului confesiunii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al XX-lea ce este împărțit în trei subcapitole, cu mai multe secvențe. În primul subcapitol Biserica Catolică din România realizăm o scurtă prezentare a situației Bisericii Catolice din țară, modul de organizare a acesteia, raportul cu statul și schimbările social-politice din prima jumătate a secolului al XX-lea. Ulterior în Presa catolică din România. Prezentare generală, facem un inventar și o radiografie a publicațiilor catolice din perioada supusă cercetării (pornind de la geneza presei catolice din teritoriile românești), focalizându-ne atenția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unor state vecine precum Ungaria sau Polonia. Proiectele unui cotidian catolic în România surprinde multiplele încercări de înființare a unui ziar catolic în capitala țării, care să fie reprezentativ pentru toți catolicii din România și care să trateze și teme social-politice, depășind astfel granițele confesionale (prezentăm ca un studiu de caz un proiect al AGR-ului). Nici intervenția sau susținerea directă a Vaticanului nu a reușit să unifice diversele forțe catolice din România, să le facă să conlucreze și să realizeze
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]