33,499 matches
-
conducerii, dar mica relaxare (mai degrabă de ochii lumii) nu are efecte de fond la nivelul societății. Elita interbelică rămâne în închisori, unde este supusă unui regim de exterminare fizică, literatura trebuie să se modeleze după regulile draconice ale "realismului socialist", incompetența cu accente triumfaliste oripilează, pe bună dreptate, orice spirit format în rigorile învățământului interbelic. În ceea ce o privește pe Monica Lovinescu, ea a reușit să părăsească la timp țara, trăiește la Paris, atentă la tot ce se întâmplă acasă
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]
-
drept un alibi moral pentru dictatul comunist. Naționaliștii noștri de ieri sau (și) de azi nu acceptă cu nici un preț că naționalismul ceaușist n-a fost altceva decît o uriașă manevră propagandistică și că (citat din Raport) "îndărătul ideologiei națiunii socialiste unitare și omogene se aflau obsesiile monolitismului leninist combinate cu cele ale unei extreme drepte recidivate." Uluitor este să constați că adevărul istoric nu e capabil să închidă gura unor național-comuniști ca Bădescu și Ungheanu nici după aproape două decenii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
legume și fructe. Toate unitățile care organizează consumuri colective - restaurante, cantine, unități sanitare și altele - se vor aprovizionă cu produse horticole numai de la unitățile comerciale. Articolul 6 Ministerul Agriculturii, direcțiile generale pentru agricultură și organele de conducere ale unităților agricole socialiste, de stat și cooperatiste poartă întreaga răspundere pentru producerea, recoltarea, contractarea și livrarea întregii cantități de produse horticole, la termenele și în condițiile stabilite de lege. Consiliile populare răspund de întreaga activitate de productie agricolă, de bună gospodărire și desfășurare
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
în condițiile stabilite de lege. Consiliile populare răspund de întreaga activitate de productie agricolă, de bună gospodărire și desfășurare a lucrărilor agricole, de folosirea rațională și eficiența a fondului funciar, de realizarea planurilor de cultură și de productie ale unităților socialiste, precum și de îndeplinirea, de către acestea și celelalte categorii de producători, a obligațiilor de predare a produselor agricole, potrivit planului și contractelor încheiate. Consiliile populare organizează și conduc evidență precisă a obligațiilor de contractare și predare, de către membrii cooperative agricole de
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
gospodării ale populației, a produselor agricole destinate fondului centralizat al statului. Articolul 7 Centrală pentru legume și fructe funcționează pe baza autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-financiare, are personalitate juridică și se organizează potrivit normelor legale cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste. Articolul 8 Centrală pentru legume și fructe se încadrează în gradul special de organizare și grupa IV de ramuri. Articolul 9 Centrală pentru legume și fructe are structura organizatorică prevăzută în anexa nr. 1* și are în subordine unitățile prevăzute
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
la art. 21 din Decretul Consiliului de Stat nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice. Articolul 12 Prevederile Decretului Consiliului de Stat nr. 367/1980 privind unele măsuri pentru utilizarea rațională a personalului din unitățile socialiste, a căror aplicabilitate a fost prelungită prin Decretul Consiliului de Stat nr. 329/1987, nu se aplică posturilor din unitățile la care și de la care se transferă personalul ca urmare a prevederilor prezentului decret. Articolul 13 Centrală pentru legume și
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
Iorgulescu - amintiri inedite despre tînărul Panait Istrati, sindicalist la Brăila - Rămîne un mister de ce, odată ajuns vedetă literară în Franța, în anii '20 ai secolului trecut, Panait Istrati și-a minimalizat în chip aproape sistematic tinerețea de militant sindical și socialist din România anterioară primului Război Mondial. Nu e singura enigmă a unei biografii cu încă multe necunoscute, biografie a cărei realitate documentară este oricum foarte departe de caracterul rapsodic pe care în bună parte i l-a confecționat Istrati însuși
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
explica. Se poate explica și de ce și-a estompat bogata, totuși, activitate de jurnalist din România și întinderea în timp a acesteia. Mai puțin însă și de ce a ținut de asemenea să-și dilueze rolul de sindicalist și de lider socialist. Un sprijin neașteptat i-a fost adus însă lui Istrati de ceea ce s-a petrecut ulterior. Istoria mișcării sindicale și social-democrate românești de pînă la 1916 a fost deopotrivă îngropată și desfigurată de consecințele revoluției bolșevice din Rusia și ale
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
echipele Școlii lui Gusti în anii ’30 ai secolului trecut în zona Vrancei . Aceste noi date, coroborate cu altele disponibile, permit crearea unei imagini a evoluției aranjamentelor instituționale tradiționale din acea zonă, în prima parte a secolului XX, în perioada socialistă, precum și până în anii recenți. Fie că încercăm să reinterpretăm vechile date într-un cadru conceptual nou, fie că facem apel la noi informații, situația în care ne găsim este extrem de provocatoare. În esență, întrebarea e următoarea: dacă ne așezăm în cadrul
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
diferită - în societatea românească. Voi da aici un exemplu. L-am ales tocmai pentru a indica faptul că asumpții de genul celor menționate mai devreme caracterizează aranjamente instituționale de natură foarte diferită. Mă refer la cele care au definit întreprinderile socialiste, precum și continuatoarele acestora - întreprinderile de stat, așa cum au funcționat ele în întreaga perioadă de tranziție postsocialistă. Într-un sens deloc metaforic se poate spune că instituția întreprinderii socialiste a fost construită pe premisa abundenței potențial infinite. J. Kornai (1992) a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de natură foarte diferită. Mă refer la cele care au definit întreprinderile socialiste, precum și continuatoarele acestora - întreprinderile de stat, așa cum au funcționat ele în întreaga perioadă de tranziție postsocialistă. Într-un sens deloc metaforic se poate spune că instituția întreprinderii socialiste a fost construită pe premisa abundenței potențial infinite. J. Kornai (1992) a introdus distincția, apoi foarte mult utilizată, între constrângerile bugetare rigide (hard) și cele maleabile (soft) (vezi, de exemplu, Kornai, 1992). Distincția este ușor de intuit (Kornai et al
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
multe organizații (stat, bănci, organizații caritabile etc.) sunt gata să acopere deficitul în totalitate sau în parte, atunci apar „constrângerile bugetare maleabile”: în cazul întreprinderii de stat, dar și al urmașelor lor, acest rol a fost asumat de către stat (statul socialist sau cel de tranziție). Formal, întreprinderile socialiste aveau interesul de a-și maximiza profiturile; dar chiar dacă intrau în deficit, nu le era permis să falimenteze. Faptul că întotdeauna ele erau cauționate cu ajutorul unor instrumente financiare sau de altă natură a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
sunt gata să acopere deficitul în totalitate sau în parte, atunci apar „constrângerile bugetare maleabile”: în cazul întreprinderii de stat, dar și al urmașelor lor, acest rol a fost asumat de către stat (statul socialist sau cel de tranziție). Formal, întreprinderile socialiste aveau interesul de a-și maximiza profiturile; dar chiar dacă intrau în deficit, nu le era permis să falimenteze. Faptul că întotdeauna ele erau cauționate cu ajutorul unor instrumente financiare sau de altă natură a reprezentat o caracteristică definitorie a economiei socialiste
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
socialiste aveau interesul de a-și maximiza profiturile; dar chiar dacă intrau în deficit, nu le era permis să falimenteze. Faptul că întotdeauna ele erau cauționate cu ajutorul unor instrumente financiare sau de altă natură a reprezentat o caracteristică definitorie a economiei socialiste (Kornai, 1992, cap. 8.4). Ele se puteau aștepta să supraviețuiască deși aveau pierderi cronice. În perioada de tranziție, acest tip de sprijin s-a menținut o lungă perioadă de timp; pentru multe firme pur și simplu nu era admisă
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
bugetului maleabil induce comportamente care asumă existența securității, siguranța că întreprinderea sau firma nu este în pericol să dispară. Oricâte resurse ar fi necesare, ele pot să fie furnizate. Abundența sprijinului financiar sau de alt tip este temelia activității întreprinderii socialiste. Ea nu este construită pe principiul că va trăi într-un mediu al rarității; chiar dacă intră în deficit, chiar dacă nu face față concurenței, întreprinderea e sigură că va avea la dispoziție oricâte resurse va dori. Toate acestea privesc nu pur
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
principiul că va trăi într-un mediu al rarității; chiar dacă intră în deficit, chiar dacă nu face față concurenței, întreprinderea e sigură că va avea la dispoziție oricâte resurse va dori. Toate acestea privesc nu pur și simplu faptul că întreprinderea socialistă nu era eficientă, ci un aspect mai important - anume că ea nu era construită pentru a face față concurenței. Aranjamentele instituționale în care funcționa întreprinderea socialistă asumau abundența, și nu raritatea. Consecințele stimulentelor asupra acestor întreprinderi au devenit evidente nu
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
oricâte resurse va dori. Toate acestea privesc nu pur și simplu faptul că întreprinderea socialistă nu era eficientă, ci un aspect mai important - anume că ea nu era construită pentru a face față concurenței. Aranjamentele instituționale în care funcționa întreprinderea socialistă asumau abundența, și nu raritatea. Consecințele stimulentelor asupra acestor întreprinderi au devenit evidente nu după mult timp. Iată două dintre ele. În primul caz, deși aranjamentul instituțional presupunea abundența, aceasta nu a putut fi asigurată pe termen lung la nivelul
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
se mențină încă o perioadă, uneori destul de îndelungată). Specifică însă este soluția asigurării artificiale a abundenței. Bunăoară, se relaxează condițiile de utilizare a sistemului de resurse, a pădurii, de pildă (până la distrugerea fără milă a acesteia); sau, în cazul întreprinderii socialiste și al urmașei ei în tranziția postsocialistă, se face apel la mecanismul constrângerilor bugetare maleabile. Sau raritatea este ocolită prin crearea de nișe în care resursele sunt menținute la un nivel ridicat . Chiar dacă uneori au durat foarte mult - Stahl discută
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Sau raritatea este ocolită prin crearea de nișe în care resursele sunt menținute la un nivel ridicat . Chiar dacă uneori au durat foarte mult - Stahl discută pe larg evoluția satului devălmaș de-a lungul a mai bine de un secol; întreprinderea socialistă, alături de urmașa ei (firma de stat din tranziție), a funcționat peste o jumătate de secol -, aranjamentele instituționale precum cele discutate aici nu au reușit; s-au prăbușit sub forța factorilor externi, îndeosebi a celor care au creat circumstanțe în care
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
tipărită o culegere de documente, referitoare la modul cum am reușit să antrenez orașul Iași în viața frământată a comunităților locale din întreaga lume. La reuniunile Congresului Puterilor Locale și Regionale (CPLR) soseau și delegații din toate țările fostului lagăr socialist. Mulți dintre trimișii unor țări își încasau diurna de dimineață, semnau prezența și țâșneau la cumpărături. Nu-i interesau deloc dezbaterile din plen. Pe atunci nu erau traduceri simultane în toate limbile participanților. Nu toți delegații cunoșteau o limbă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
vehiculau și se propuneau unele soluții globale. Aceste soluții plecau de la autoritățile locale către factorii superiori de decizie și acest drum a devenit aproape obligatoriu pentru toate țările cu o democrație consolidată. Evident că noi, autoritățile locale din fostul lagăr socialist, luam în serios declarațiile guvernelor noastre care afirmau, mai mult declarativ, că vom folosi experiența țărilor din Vestul Europei. Guvernele României se dovedeau însă incapabile să priceapă că prin acțiunile lor de concentrare a deciziei încercau, în realitate, nu un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
este cifrul - nu al poeziei, ci al impactului ei? Pentru a da un răspuns acestor interogații, trebuie să vizualizăm parcursul creatorului. Arcul de cerc pe care se mișcă poezia lui Nichita Stănescu este unul impresionant. Poetul debutează în plin realism socialist (primele versuri le publică în 1957, întâiul volum, Sensul iubirii, în 1960) și încheie, cu Noduri și semne (1982), în emergența postmodernismului. Există, firește, mulți autori mai longevivi decât el - dar aici nu este vorba despre vârsta efectivă, a omului
Aventuri lirice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9422_a_10747]
-
de către persoanele fizice, publicat în Buletinul Oficial nr. 65 din 28 iulie 1979; - ART. 1 alin. 2 și 3, art. 2 și art. 6 - 9 din Decretul Consiliului de Stat nr. 395/1976 privind Tariful vamal de import al Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial nr. 109 - 110 din 9 decembrie 1976; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2145/1956 privind reglementarea primirii de obiecte din străinătate prin colete poștale; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 986/1958 privind unele măsuri în legătură cu
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
2 din 18 februarie 1962; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1944/1968 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul vamal aplicabil misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, membrilor acestora, precum și altor persoane cu misiuni oficiale, care vin sau sînt în trecere prin Republică Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 123 din 16 septembrie 1968; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 202/1973 privind aducerea sau primirea din străinătate a unor bunuri de folosință îndelungată de către cetățenii români, precum și cumpărarea de către aceștia a unor produse
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
Miniștri nr. 1680/1973 și Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 222/1974 , precum și orice alte dispoziții contrare. REGULAMENT VAMAL În conformitate cu principiile și prevederile Codului vamal, prezentul regulament cuprinde normele de procedură și alte norme privind realizarea activității vamale în Republică Socialistă România. Capitolul 1 Vămuirea mărfurilor la export și import Secțiunea 1 Dispoziții generale Articolul 1 Mărfurile destinate exportului sau importului și mijloacele de transport care trec frontieră de stat a Republicii Socialiste România sînt supuse vămuirii. Articolul 2 Vămuirea mărfurilor
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]