3,508 matches
-
aplicații pe sateliți, probleme regionale legate de mediu și sănătate); ● țările partenere mediteraneene: îmbunătățirea capacităților lor CDT prin acțiuni comune și promovarea inovării; cooperarea în domenii de interes reciproc, mai ales aspecte regionale mediteraneene, inclusiv aspecte de mediu, sprijinul dezvoltării socio-economice, inclusiv dimensiunea urbană, tranziția la societatea informațională și conservarea moștenirii culturale, măsuri însoțitoare pentru facilitarea participării la alte programe ale programului-cadru, inclusiv prin rețele de cooperare; ● țările în curs de dezvoltare: se va realiza un dialog politic cu privire la prioritățile și
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
și tehnologice deosebite, obținute din cercetarea europeană desfășurată în colaborare, și acțiuni care cresc conștientizarea publicului și produc informații asupra unor subiecte de importanță științifică, disponibile publicului la nivelul Comunității, inclusiv prin intermediul rețelelor electronice. b) Acțiuni-cheie: îmbunătățirea bazei de cunoștințe socio-economice ... Scopul acestei acțiuni-cheie este să definească fundamentul dezvoltării culturale, economice și sociale, cu crearea de noi locuri de muncă și pentru crearea societății bazate pe cunoaștere în Europa. Ea acoperă un numar de subiecte care corespund obiectivelor generale din programul-cadru
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
Scopul lucrării Evidențierea impactului antropic asupra aspectului peisagistic al depresiunii Câmpulung Moldovenesc impus de dezvoltarea socio-economică a zonei. Obiectivele O1 - Localizarea depresiunii Câmpulung Moldovenesc În cadrul Carpaților Orientali; O2 - Identificarea reliefului zonei CÎmpulung Moldovenesc; O3 - Stabilirea caracteristicilor demografice ale zonei; O4 - Studierea formelor de impact antropic asupra zonei; O5 - Monitorizarea impactului antropic asupra elementelor naturale; O6 − Identificarea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
în Europa anului 1610, număra deja 200 de publicații pe această temă (L. Taylor, 2005, 24) -, istoria a oferit suficiente argumente în favoarea faptului că moda a reprezentat, de-a lungul timpului, un instrument al puterii, al celor cu un status socio-economic ridicat și că procesele de aculturație care însoțesc moda se propagă pe verticală, de sus în jos. Semiotica, o altă tradiție a studiilor modei, preocupată îndeosebi de problemele de semnificare, a arătat că indivizii se raportează la obiectele și practicile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care îmbrăcămintea le satisface, cea "de-a doua epidermă" (the second skin) cu care ne prezentăm în cadrul interacțiunilor sociale adică hainele care le purtăm în fiecare zi, este un indicator pentru valorile individului, speranța de viață, nivelul consumului și statutul socio-economic (M.J. Horn, 1968, 420). Dacă anii '60, '70 și '80 ai secolului XX au fost marcați de nașterea unei sensibilități teoretice față de cotidian, îndeosebi în spațiul academic francez (C. Colhan, 2000/2003, 279), discursul teoretic englez era interesat de diferențele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
branduri recunoscute ca exclusiviste, prezente și pe piața de consum din România, cum ar fi Louis Vuitton, Guggi, Chanel, Prada, Cartier, precum și de unele website-uri care au drept scop crearea unei rețele de consum doar pentru cei cu un statut socio-economic ridicat: Înscrierea persoanelor cu venituri foarte ridicate în rețelele online este în creștere, conform unui sondaj întocmit de Luxury Institute. Daca în 2007 doar 27% dintre cei care încasau mai mult de 150.000 dolari pe an spuneau ca s-
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mijloc optează pentru magazinele renumite de pe piața de haine (P. Bourdieu, 1979/1984, 378). Din aceste procente se pot observa obiectivele diferite ale claselor sociale: economisirea resurselor de timp, bani și efort este o caracteristică a claselor cu un nivel socio-economic redus, în schimb "lupta pentru a adecva și a apropia simbolurile de clasă" (P. Bourdieu, 1979/1984, 249) este un obiectiv al celor care doresc să se poziționeze superior în structura socială. Aceste diferențe sunt explicate de sociologul francez prin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
experimenta comportamente interzise în cultura de origine, cum ar fi consumarea băuturilor alcoolice sau expunerea în public fără haine" (idem, 178). Asemenea comportamente erau considerate normale de majoritatea celor intervievați și, contrar predicțiilor, cei care le experimentau proveneau din categoriile socio-economice superioare. Unele cercetări (E. Katz și R. Meyersohn, 1957, 596; D.L. Miller, 1981, 150) corelează implicarea în teribilisme cu variabile care țin de climatul relațional. Participarea adolescenților la unele isterii ale modei nu se explică doar prin fenomenele de imitație
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cluburi de adolescenți din partea de nord (Hyde Park Club, N = 53) și de sud (South Shore Club, N = 80) a orașului Chicago. Cercetarea a oferit suport experimental ipotezei potrivit căreia preferința către un anumit hit muzical a grupurilor cu statut socio-economic scăzut (South Shore Club) se formează prin conformarea la normele cluburilor cu statut socio-economic ridicat aflate în vecinătate (Hyde Park Club) (ibidem). Deci relația dintre popularitate și conformitate s-a dovedit a fi mai puternică în vecinătate decât în interiorul grupului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
South Shore Club, N = 80) a orașului Chicago. Cercetarea a oferit suport experimental ipotezei potrivit căreia preferința către un anumit hit muzical a grupurilor cu statut socio-economic scăzut (South Shore Club) se formează prin conformarea la normele cluburilor cu statut socio-economic ridicat aflate în vecinătate (Hyde Park Club) (ibidem). Deci relația dintre popularitate și conformitate s-a dovedit a fi mai puternică în vecinătate decât în interiorul grupului de apartenență, și prin aceasta, gusturile reflectă dorința indivizilor de a se poziționa în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în evidență faptul că acest comportament este specific indivizilor care fie nu au încheiat procesul de inserție pe piața muncii sau în sistemul de învățământ, fie provin dintr-un mediu de origine (familia, climatul relațional) conflictual sau cu un statut socio-economic scăzut. Observațiile empirice despre mișcarea punk și despre stilurile vestimentare ale membrilor acestei grupări confirmă aceleași predicții: adeziunea la mișcarea punk este majoritară în rândurile tinerilor care părăsesc familia de origine, care au probleme la școală sau nu au încă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
feminin și 14 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani, aparținând mișcării punk din orașul canadian Victoria. Contrar unor predicții anterioare privind adeziunea la mișcarea punk a unor tineri provenind din rândul familiilor cu statut socio-economic scăzut, cercetarea a pus în evidență diversitatea provenienței sociale a subiecților. Cincisprezece persoane catalogau meseriile părinților ca făcând parte din "gulerele albe" (profesori universitari, directori în administrația publică, manageri ai unor firme cunoscute pe piața canadiană). Dar aproape la fel de semnificativ
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pentru interesul vestimentar al observatorilor și caracteristicile atribuite persoanelor îmbrăcate elegant. În schimb, interesul vestimentar și originea socială a subiecților nu au înregistrat valori statistic semnificative, de unde și concluzia autoarei conform căreia interesul vestimentar al persoanelor provenite din diferite categorii socio-economice nu diferă semnificativ (S.L. Paek, 1986, 15). Studiul a confirmat că un individ îmbrăcat clasic sau lejer este perceput ca mai înțelegător; stilul vestimentar elegant este asociat conformismului și dependenței de alți indivizi, iar cel "îndrăzneț" cu indivizii egocentrici și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
anul 1986, pe un eșantion de 1.033 subiecți de sex feminin. Mai mult de jumătate dintre acestea (59%) afirmau că poartă pantofi cu toc ca simbol al modei, feminității și statusului ocupațional. Femeile cu studii superioare, cu un statut socio-economic ridicat aveau tendința de a purta pantofi cu toc mai mult pentru anumite evenimente sociale decât la birou, în schimb cele cu un nivel educațional și economic mai scăzut adoptau pantofii cu toc aproape zilnic (73%). Acestea din urmă se
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
antiparazitar până la cura chirurgicală a CC. Se anticipează că pericolele ascunse ale aceastei probleme subestimată până recent, dar care afectează milioane de subiecți din clase sociale mai puțin privilegiate vor fi soluționate curând, ameliorând calitatea vieții și conducând la alte progrese socio-economice [9]. LITIAZA INTRAHEPATICĂ Prezența de calculi localizați proximal confluenței canalelor hepatice drept și stâng a fost incriminată ca factor de risc în apariția CC. Din punct de vedere epidemiologic, patologia litiazică intrahepatică este întâlnită frecvent în Sud-Estul Asiei (până la 20
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
11). În schimb, pentru districtele rurale din India și Africa de Sud, ratele de control a HTA sunt alarmante, de 4% (12,13). Interpretarea relației între prevalența, conștientizarea importanței HTA și rata de control a TA, pe de o parte, și nivelul socio-economic, pe de altă parte, este dificil de realizat. Analiza datelor din țările slab și mediu dezvoltate agreează relația directă (8), în timp ce rezultatele SAGE afirmă variații largi, chiar absența unei relații constante. O explicație plauzibilă ar fi calitatea serviciilor medicale oferite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
predicție a non-aderenței, situație explicabilă în contextul unei afecțiuni asimptomatice până la complicații, al polifarmaciei, al modului de administrare a medicației (doze multiple), al efectelor adverse, al costurilor la o categorie de pacienți cu multiple comorbidități și în același timp defavorizați socio-economic (112-114). 3.6.3.2. Hipertensiunea arterială a vârstnicului - Quo Vadis? Problematica HTA a vârstnicului este extrem de complexă și, în același timp, insuficient studiată. La ora actuală nu dispunem de un ghid specific, ci doar de recomandări din ghiduri generale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
efectuate; -pe ce durată de timp se întind îngrijirile; -durata de monitorizare a pacientului; parametrii monitorizați. Intervențiilor de îngrijire cu caracter interdependent. Asistentul medical trebuie să aibă: -bună judecată clinică -bună cunoaștere a pacientului și familiei sale (profil psihologic, posibilități socio-economice, obiceiuri, specific cultural, etnic și religios) -bună informare asupra resurselor comunitare existente și a modului în care pacientul poate avea acces la ele (realizarea obiectivelor educaționale sau de suport comunitar, pe termen lung) Contactarea persoanelor responsabile de programele/resursele comunitare
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
abuzivă a laxativelor. Legat de regimul alimentar ar fi foarte multe de spus. Recomandările nutriționiștilor din SUA și Europa de Vest, care au În vedere obiceiurile alimentare răspândite În populațiile țărilor bogate (unde abuzurile alimentare sunt la ordinea zilei!) trebuiesc adaptate realităților socio-economice de la noi. Am selectat din cartea NO MORE KIDNE- STONES, scrisă de RODMAN, SEIDMAN și JONES, a cărei titlu ar putea fi tradus aproximativ FĂRĂ NOI PIETRE LA RINICHI un set de Întrebări care ar trebui să pună pe gânduri
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
patologia asociată, de timpul de apariție/reapariție al calculilor pe rinichiul unic și nu În ultimul rând de nivelul educațional al pacientului controalele periodice vor fi la 6 luni-1 an, știut fiind faptul că mulți dintre pacienții cu un nivel socio-economic mai precar se adresează medicului În ultima clipă, când situația devine dramatică. Atunci când apare colica nefretică pe rinichi unic și când cantitatea de urină eliminată se reduce semnificativ, pacientul trebuie să știe că situația este foarte urgentă și că internarea
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
Rușanu - Secretar de Stat la Ministerul Finanțelor, Membru al Guvernului 27. Constantin Dudu Ionescu - Secretar de Stat la Ministerul Apărării, Membru al Guvernului 28. Florin Buruiana - Secretar de Stat la Ministerul Industriei și Comerțului, Membru al Guvernului Anexă 2 Program socio-economic pe termen scurt Măsuri prioritare pentru primele șase luni de guvernare Programul de bază de macrostabilizare și de dezvoltare a României până în anul 2000 PROGRAM SOCIO-ECONOMIC PE TERMEN SCURT Măsuri prioritare pentru primele șase luni de guvernare Parte integrantă a
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
Secretar de Stat la Ministerul Industriei și Comerțului, Membru al Guvernului Anexă 2 Program socio-economic pe termen scurt Măsuri prioritare pentru primele șase luni de guvernare Programul de bază de macrostabilizare și de dezvoltare a României până în anul 2000 PROGRAM SOCIO-ECONOMIC PE TERMEN SCURT Măsuri prioritare pentru primele șase luni de guvernare Parte integrantă a programului de guvernare, acest program cuprinde prioritățile de acțiune pentru primele șase luni de guvernare și factorii pregătitori pentru evoluțiile economico-sociale pe termen lung. Programul pe
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
reale. Atât economia cît și societatea românească se află într-o criză profundă, cauzată de proastă administrare a resurselor și a potențialului național. Programul de șase luni are ca obiectiv principal gestionarea situației pentru pregătirea ieșirii din criză, stoparea degradării socio-economice, ameliorarea vieții populației și, în special, a categoriilor sociale defavorizate. Se va urmări realizarea condițiilor minimale necesare creșterii economice durabile. Programul socio-economic de măsuri pentru primele șase luni are, de asemenea, ca obiectiv demararea în regim de urgență a acelor
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
național. Programul de șase luni are ca obiectiv principal gestionarea situației pentru pregătirea ieșirii din criză, stoparea degradării socio-economice, ameliorarea vieții populației și, în special, a categoriilor sociale defavorizate. Se va urmări realizarea condițiilor minimale necesare creșterii economice durabile. Programul socio-economic de măsuri pentru primele șase luni are, de asemenea, ca obiectiv demararea în regim de urgență a acelor reforme care să asigure sprijin din partea organismelor financiare internaționale și crearea mediului economic necesar pregătirii în vederea integrării în Uniunea Europeană și în NATO
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
reforme în agricultură (este urgență conceperea unui nou sistem de finanțare a acesteia). - descentralizarea, dezvoltarea locală și stimularea micilor întreprinderi; - reforme în sistemul asistenței sociale și combaterea sărăciei; - extinderea dialogului social. La toate acestea se adaugă urgente cuprinse în programul socio-economic pe termen scurt. Guvernul consideră că angajamentul său ferm pentru realizarea de reforme constituie un factor de creștere a credibilității pentru obținerea sprijinului comunității internaționale. Guvernul este conștient că unele măsuri din programul de austeritate vor fi nepopulare. Programul de
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]