1,695 matches
-
Domeniile Sâmburești și Acqua Carpatica, Aurel Vîrlan Photography și Kitarodia. Hollywoodprogressive: Roxana Constantinescu, cel mai bun produs românesc de export de la Nadia Comăneci Roxana CONSTANTINESCU - A cântat de copil. Și, de la 6 ani, în Corul de Copii Radio: a cărui solistă a fost timp de 10 ani. A început să studieze Muzica la Liceul „George Enescu” din București (percuție și pian). Iar Canto, la Universitatea de Muzică bucureșteană, clasa marii soprane Maria Slătinaru Nistor. După absolvență, perfecționându-se - în anul 2003
Întâlnirile muzicale OPERA FANtastica: Luminița Arvunescu în dialog cu Roxana Constantinescu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105917_a_107209]
-
schimbe, să devină din ce în ce mai musculos, cu forme generoase, un fizic greu acceptat printre dansatoarele filiforme. Face eforturi să slăbească, deoarece criticii scriau despre ea că este prea planturoasă... Un adevărat coșmar. Treptat, în ciuda siluetei, s-a impus și a devenit solistă în 2007. Dar, din nou, fracturile la gambe o opresc din dans. Revine în 2013 și ocupă rolurile-far din Lacul lebedelor și Coppelia. De aici, toate drumurile îi sunt deschise. Înainte de a deveni stea, Misty Copeland era una dintre balerinele
Misty Copeland, prima étoile de culoare de la American Ballet Theatre, de la sărăcie la faimă mondială by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105918_a_107210]
-
prezent o apreciată actriță), doamna Antoaneta Piloș, a organizat în acel an la Palatul național al copiilor un amplu concurs destinat tinerelor talente, cu frumoase premii. Una din distincțiile importante a revenit atunci formației în care Paula era pianistă și solistă vocală. Era începutul unei cariere prodigioase, care i-a adus Trofee la „Cerbul de aur”, Mamaia, „Aurelian Andreescu”, reușite încercări componistice, succese peste hotare, culminând cu clasarea remarcabilă de la Eurovision, scenă pe care va reveni în luna mai. Îi urăm
După 20 de ani... by Tania PELMUȘ () [Corola-website/Journalistic/83473_a_84798]
-
și cântăreței Iolanda Mărculescu, dar stimulată și de insistențele prof. G. Stoleriu, discipola regretatei interprete de odinioară a Operei Române, a dus la bun sfârșit o muncă titanică de explorare a unui fond documentar uriaș, pus la dispoziție de soțul solistei, supraviețuitor până în 1998, ambii “eroi” ai aventurii cărții necunoscând - din păcate - bucuria finalizării proiectului muzicologic. Autoarea monografiei, Ileana Ursu, a alternat pagini de memorialistică și literatură autobiografică a Iolandei Mărculescu de remarcabilă ținută stilistică, cu texte inedite personale de analiză
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
din „Egri János Jr. Group”, Budapesta, Ungaria). Onorific au fost înmânate Premiul special al juriului pentru solistul instrumentist ROBERT COZMA - trombon (Iași, România); Premiul special al juriului pentru solistul vocal ȘTEFAN ALEXANDRU CONSTANTIN (București, România); Premiul special al juriului pentru solista vocală BOLYKI SÁRA (Budapesta, Ungaria); Premiul special al juriului pentru cel mai tânăr participant, contrabasistul JÓNÁS GÉZA (15 ani, din „Egri János Jr. Group”, Ungaria); Premiul special al juriului pentru cel mai original grup, NEMȚI (Budapesta, Ungaria); Premiul special al
Tg. Mureș - din nou în topul concursurilor studențești by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83759_a_85084]
-
Khuntia. Susține recitaluri de muzică indiană dar și de muzică de cameră în România și în străinătate. Mihai Sturza a încercat în aventura sa muzicală mai multe instrumente indiene, printre care și bansuri (flaut indian) la care a acompaniat interpretarea solistei în cadrul recitalului de la Namaste India. Mihai Lupoaie (oboist în orchestra Operei Naționale din București) a acompaniat la armoniu, instrument importat de indieni la începutul secolului al XX-lea și care este folosit în special de muzicienii sufi (musulmani). Despre
În stilul Hindustani by Cleopatra DAVID () [Corola-website/Journalistic/83855_a_85180]
-
frazele de asemenea improvizate ale lui Mukherjee au creat o polifonie complexă, un adevărat dans acrobatic al sunetelor. Merită menționate de asemenea intervențiile instrumentiștilor români. Mai experimentată în acest stil, Anne Marie Ene și-a pliat lejer intervențiile pe improvizația solistei, folosind inclusiv scordatura. Am putut admira în câteva momente timbrul dulce al flautului indian (Mihai Sturza), în timp ce armoniul lui Mihai Lupoaie susținea construcția melodică asemenea swaramandal-ului solistei. Deși sonorizarea nu era cea mai fericită, concertul a fost o încântare. Autenticul
În stilul Hindustani by Cleopatra DAVID () [Corola-website/Journalistic/83855_a_85180]
-
în acest stil, Anne Marie Ene și-a pliat lejer intervențiile pe improvizația solistei, folosind inclusiv scordatura. Am putut admira în câteva momente timbrul dulce al flautului indian (Mihai Sturza), în timp ce armoniul lui Mihai Lupoaie susținea construcția melodică asemenea swaramandal-ului solistei. Deși sonorizarea nu era cea mai fericită, concertul a fost o încântare. Autenticul a biruit comercialul, muzica având drept canale de exprimare oameni care au credința artei lor. Publicul nu poate reacționa decât pozitiv, dovada fiind faptul că în locul bătăilor
În stilul Hindustani by Cleopatra DAVID () [Corola-website/Journalistic/83855_a_85180]
-
puternic ce s-a luptat cu viața, o biografie deloc romantică, plină de adevăr și de lumină sufletească - așa s-ar putea defini succint, volumul Fascinația ca destin al operetei de Ion Moldovan, dedicat sopranei, primadonei, artistei, Mioara Manea-Arvunescu. Chiar dacă solista refuză statutul de “vedetă” a teatrului liric bucureștean de operetă, totuși, noi spectatorii, admiratori din totdeauna, îi acordăm acest calificativ, fiindcă “sora” cea mică a operei, trăiește - în peisajul sonor universal - de peste două secole prin ... vedete, iar teatrul nostru a
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascinația - ca destin al operetei) by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83901_a_85226]
-
la cerințele stilistice, ca emisie și frazare, optând pentru o dramatizare pregnanta a discursului, tratat mai curând că o secvență decupata dintr-o « dramă per musica », având astfel o încărcătură expresiva ce reliefa trăirile personajului întrupat. Interesant este faptul ca solista, a cărei voce nu prea amplă pare specializată în cantul muzicii baroc, abordează frecvent și roluri din opere mozartiene, ba chiar a interpretat, în spectacol, eroina principala din Carmen de Bizeț, fără a ocoli partituri de Britten sau Stravinski, repere
Farmecul barocului by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83557_a_84882]
-
în Malcolm, s-a impus pregnant, iar în duetul cu Teodor Ilincăi nu a fost cu nimic mai prejos, ba chiar cred că are mai multă suplețe și căldură în glas. În Dama de companie a apărut soprana Crina Zancu, solistă căreia cineva ar fi trebuit să-i explice faptul că, în scena petrecerii, nu poate sta alături de cuplul regal, venind în prim plan într-o manieră chiar mai impunătoare decât Lady Macbeth, cântând astfel încât să se audă peste întreg ansamblul
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
Piesa a fost produsă și compusă de INNA, împreună cu băieții de la The Farmers (Andrei Prodan și Claudiu Ursache). Spre sfârșitul anului 2012, INNA și-a surprins din nou fanii cu un concept de concerte live - “Rock The Roof”. Astfel că solista, alături de formația sa, a cântat live pe acoperișurile unor clădiri din mari orașe ale lumii - Paris, Mexico City, Londra și Istanbul. Cel mai recent album al Innei - “Party Never Ends” - este bine primit de fani. “More Than Friends”, un featuring
La zi by Gabi MATEI () [Corola-other/Journalistic/83700_a_85025]
-
Rodica Mitrica Badârcea Se va împlini curând un an de la plecarea de pe această lume a mezzosopranei Rodica Mitrica Badârcea, solista a Operei Române din București din anul 1975 până în 1990 când s-a stabilit în străinătate continuând pentru mai mulți ani carieră artistică. Născută la Craiova în anul 1945, Rodica Mitrica Badârcea și-a desăvârșit studiile muzicale și artistice
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
Sandanski din Bulgaria s-a desfășurat un festival tradițional la care au luat parte 5 țări. Jolt Kerestely a fost invitatul special, sărbătorit într- un cadru festiv, cu un film de 25 de minute despre activitatea sa componistică. În concurs, solista Adelina Neacșu Crețu din Ploiești s-a clasat pe locul 3 cu binecunoscuta melodie a lui Kerestely, “Dragoste de corturar”. Să ne reamintim de asemenea că la ultima ediție a concursului “Mamaia copiilor” lui Jolt Kerestely i-a fost conferit
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
Un ultim bun rămas” (1994), urmat de “Noapte de vară” -1998 (colaborare fructuoasă, de peste un deceniu, cu compozitorul Adrian Ordean), “Ascultă-mi inima” (2001) și amintitul “O pisică îndrăgostită” (2003). Și iată-ne ajunși la cel mai recent album al solistei, “E voia ta”, lansat public de casa Ovo Music la un centru comercial din Capitală pe 22 decembrie 2012. Ideea unei colaborări cu Ian Raiburg (cunoscut la noi mai puțin în ipostaza de cantautor cât de autor al unor mari
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
lume, în cadrul Galei Premiilor VIP. “Sunt onorată de această recunoaștere, e un premiu care mă obligă să promovez în continuare România! Fac acest lucru de când mă știu și nu mă voi opri aici, sunt mândră că sunt româncă”, a spus solista. Loredana a primit încă o distincție: premiul pentru “Cel mai bun show live din România” la Celebrity Awards al revistei “Story”. Loredana și-a lansat și un nou clip, pentru piesa “Viva Mamaia!”, cântată împreună cu Radu Mazăre, primarul orașului Constanța
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
student la Arhitectură. Acesta se ocupa de organizarea spectacolelor Luminiței, semnând de asemenea pentru ea câteva reușite versiuni românești ale unor hit-uri internaționale: “Yesterday”, “Sunny”, “Il s’en va, mon garçon”. Detaliu de “istorie muzicală”, naș de căsătorie al solistei nu fusese altul decât Paul Urmuzescu! Nașul Urmuzescu “De Paul Urmuzescu și de familia sa mă leagă o prietenie specială. Eram vecini, eu locuiam pe Știrbei Vodă, vis-à-vis de Conservatorul de muzică “Ciprian Porumbescu”, unde eram și studentă, el - la
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
a susținut cu fervoare Concertul al II-lea în do minor de Rachmaninov. A dat o tentă aparte de sensibilitate feminină acestui monument de solemnitate și de apoteoză a spațiilor nesfârșite, așa cum ne-am obișnuit să-l ascultăm prin tradiție. Solista s-a confruntat cu masa orchestrală, a dat o luptă grea, câștigată în final, în ciuda unor desincronizări și a câtorva pierderi de pasaje ivite pe parcurs. Juriul a hotărât că palmaresul arată astfel: Premiul I - Amir Tebenikhin, Premiul II - Violeta
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
alți 24 din 21 de țări (s-au mai împuținat pe parcurs, dar atât s-a preconizat), ne-au reprezentat Jasmine (nu dansatoarea din buric!), Nadine (nu cea de la „Școala vedetelor”!) și grupul The Marker - puști talentați. Pentru cele două soliste chiar nu se putea evita confuzia, mai ales că ele nu sunt cunoscute? Festival italian Cu un S. Vai de origine italiană, cu T. Ferro, dar și cu trei (!) concurenți de origine peninsulară (pe lângă italian, cei din Letonia și Belgia
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
era să fie tratate la fel toate țările, distribuindu-se drapelele respective. Reprezentanta României, Nadine, care este de fapt din... Rep. Moldova (măi, să fie, ni s-au terminat cântăreții?!) a cântat o piesă străină și ne-a amintit remarca solistei Alexa, tot de la Chișinu, căreia i s-a acordat cu generozitate Trofeul la festivalul național de la Mamaia, deși nu merita: „Îmi place și țara voastră!”... Ca să iasă la număr, din marea țară cu imensă tradiție muzicală, dar și turistică, Malta
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]