7,703 matches
-
lecția. Nu știu de ce în clasa a treia nu l-am mai avut învățător. În locul lui a venit domnul Neculai Ailenei, învățător de profesie, văr bun cu mama. Fusese învățător în Basarabia până în 1944, când, așa cum ți-am mai spus, sovieticii ne-au luat din nou această provincie. El s-a întors în țară, fiind căsătorit cu o rusoaică, profesând până la venirea în satul nostru în altă parte. Pe el nu-l pot uita deloc, oricât aș vrea. Era înaintea Paștelui
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
diferențe acolo unde este „evident” că trebuiau să se afle similarități, dacă nu chiar identități : tipul acesta de proiect urban nu a fost inventat de comuniști, ci a existat mult înainte, tipul acesta de construcții nu a fost importat de la sovietici, ci preluat de la Antonescu (după ce o vreme a fost diabolizat), schimbarea asta de macaz în urbanism nu a avut loc odată cu moartea lui Stalin, ci independent de aceasta și pentru cu totul alte motive etc. Pe scurt, doctoranda îmi confirma
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la domnii vechi, înainte de a le fi luat turcii». Împrejurările nu au îngăduit aplicarea acestui tratat. În nici un caz, tratatul nu poate fi interpretat ca o cerere a Moldovei de supușenie față de Moscova, cum au pretins unii istorici ruși sau sovietici. Și domnitorul Ștefan Petriceicu a încercat să recupereze, cu sprijinul Rusiei, teritoriile pierdute de Moldova. Este cunoscută apropierea lui Dimitrie Cantemir de Rusia lui Petru cel Mare și participarea la bătălia de la Stănilești (iulie 1711), soldată cu victoria turcilor. Această
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
face țărănimii dreptatea ce i s-a făgăduit și ce i se cuvine. Numai astfel, rezemate pe un popor înstărit și mulțumit de soarta lui, unitatea națională va putea să dea roadele ei binefăcătoare”. Într-un articol, publicat în 1940, sovieticii au atacat dur actul Sfatului Țării din 27 martie/10 decembrie 1918, prin care adunarea basarabeană a pus capăt propriei existențe. Combătând acest punct de vedere, G. I. Brătianu preciza că actul care a reintegrat Basarabia în hotarele statului român
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
au fost întotdeauna la nivelul așteptărilor, s-au manifestat și abuzuri, stări tensionate inevitabile trecerii la un nou regim politic, dar opera pozitivă însemnată, înfăptuită în perioada 1918-1940, nu poate fi negată, așa cum au încercat și mai încearcă unii autori sovietici sau nostalgici ai regimului comunist, din stânga și din dreapta Nistrului, să înfățișeze lucrurile. Și în epocă, și mai recent, au fost analizate cu multă competență, cu simțul măsurii, rezultatele obținute, raportate la perioada anterioară și la evoluția generală a statului român
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fost evidente, în timp ce știrile venite din stânga Nistrului nu erau deloc îmbucurătoare. Un exemplu edificator în acest sens îl constituie atitudinea populației față de încercarea de destabilizare a statului român prin rebeliunea de la Tatar-Bunar, din sptembrie 1924. A fost o încercare a sovieticilor de a crea o situație încordată și de a interveni în forță pentru „a aplica” teza autonomiei și a despărțirii Basarabiei de România, considerată de Internaționala a III-a Comunistă drept stat imperialist multinațional. Populația din zonă, cu puține excepții
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
istoria relațiilor sovieto-române, marcând „un adevărat paroxism al poftei sovietice de a anexa Basarabia”. Între 24 martie și 2 aprilie, s-au desfășurat la Viena lucrările Conferinței româno-sovietice vizând reglementarea raporturilor dintre cele două state. Această Conferință, care a servit sovieticilor numai pentru a repune în circuit pe plan internațional chestiunea Basarabiei, s-a încheiat fără rezultat. Guvernul român nu putea accepta contestarea drepturilor României asupra Basarabiei și propunerea sovietică de organizare a unui plebiscit în acest teritoriu. După eșecul Conferinței
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prin care se angajau să vegheze cu grijă ca în manifestările lor publice să nu ridice sub nici o formă chestiunea diferendului teritorial dintre cele două state. Potrivit Convenției pentru definirea agresorului, semnată la 3 iulie 1933, violarea frontierei basarabene de către sovietici constituia un act de agresiune. S-a făcut un pas înainte în normalizarea relațiilor dintre cele două state; din partea Uniunii Sovietice, reprezenta o recunoaștere de facto, dar nu și de jure a apartenenței Basarabiei, ca vechi teritoriu românesc, la România
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
23 august 1939, fiind parafat de cei doi miniștri de Externe, J. von Ribbentrop și V. M. Molotov, în zorii zilei următoare. Deși făcea parte integrantă din tratat, protocolul nu a fost menționat și existența sa a fost negată de sovietici peste cinci decenii. Protocolul adițional, considerat de ambele părți ca strict secret, reprezenta delimitarea sferelor de influență în ceea ce se numea „Europa răsăriteană”, mai precis la frontiera de vest a Uniunii Sovietice, pe seama Finlandei, a țărilor baltice, a Poloniei și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prelungi termenul începerii ocupării, precizând că la ora 14, trupele sovietice vor începe înaintarea lor pentru a ocupa cele trei orașe menționate în Notă. Pentru ocuparea restului teritoriului, se va putea admite o prelungire de câteva ore, cu consimțământul delegaților sovietici dintr-o comisie mixtă de creat în acest scop. Trei ore mai târziu, la orele 14, trupele sovietice ale Frontului de Sud au trecut Nistru și au început, într-un ritm rapid, ocuparea teritoriilor precizate în prima Notă. Fără să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
se alipească la familia prietenească a popoarelor sovietice și să făurească o viață nouă, viața unui popor eliberat de sub puterea moșierilor și capitaliștilor români [...]. Noi știm acum cu câtă bucurie populația Basarabiei și Bucovinei de Nord a completat rândurile cetățenilor sovietici”. Molotov nu uita să precizeze, fie și într-o singură frază, semnificația strategică a ocupării Basarabiei: „În legătură cu aceasta, frontiera Uniunii Sovietice s-a deplasat spre apus și a ajuns la Dunăre, care este cel mai puternic fluviu în Europa după
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vechilor obiective. Alături de lucrări ce reprezintă contribuții de referință la cunoașterea evenimentelor din 1939-1941, continuă să apară volume în care sunt reluate și „actualizate” tezele neștiințifice, în contradicție flagrantă cu realitatea, cu evidența, susținute de-a lungul anilor de istorici sovietici, ce exprimau în fond interesele Partidului Comunist și ale statului sovietic. Astfel, se consideră că încheierea Pactului de neagresiune din 23 august 1939 și a Protocolului adițional secret a creat o situație pe care Uniunea Sovietică trebuia să o folosească
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mari dificultăți, cu probleme de o gravitate excepțională pentru destinul națiunii întregi. Generalul Ion Antonescu a venit la conducerea statului român (6 septembrie 1940) în condiții grele, când România complet izolată și în continuare amenințată (incidentele din Delta Dunării cu sovieticii, pretențiile Ungariei asupra întregii Transilvanii, presiunile Germaniei hitleriste asupra lui Carol al II-lea). Numai Germania s-a declarat dispusă și era capabilă să garanteze granițele rămase României. Aceasta l-a determinat pe generalul Ion Antonescu să orienteze politica externă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și nemulțumiți, din pătura foarte subțire de persoane care, sub regimul bolșevic, a trecut la persecutarea și deposedarea de bunuri a celor înstăriți. În noul cadru administrativ, s-au luat măsuri pentru refacerea instalațiilor și clădirilor distruse în retragere de sovietici, pentru normalizarea vieții comerciale și financiare. O atenție specială s-a acordat agriculturii, făcându-se investiții consistente în acest sector. În domeniul învățământului și culturii, s-a urmărit cu bune rezultate refacerea localurilor și dezvoltarea rețelei școlare, promovarea spiritului național
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
inegale în diferite direcții. Prin lovitura de stat de la 23 august 1944, România a ieșit din războiul împotriva Națiunilor Unite, situație care a permis înaintarea într-un ritm rapid a trupelor sovietice spre sud. În ziua de 24 august 1944, sovieticii ocupau Chișinăul, iar câteva zile mai târziu, Uniunea Sovietică ajungea să stăpânească din nou teritoriile românești răpite la 28 iunie 1940, precum și o parte din Moldova din dreapta Prutului. Desprinderea de Axă a creat condiții pentru încheierea armistițiului cu puterile antihitleriste
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
regiunile ocupate de Armata Roșie. După mai multe amânări, deși delegația română a sosit la Moscova în ziua de 30 august, aceasta a fost convocată în prima ședință, prezidată de Molotov, la 10 septembrie 1944, atunci când țara era ocupată de către sovietici. Convenția de armistițiu semnată (în zorii zilei de 13 septembrie, dar datată 12 septembrie 1944) de către reprezentanții României, pe de o parte, și mareșalul R. I. Malinovski, pe de altă parte, în numele Puterilor Aliate, ca reprezentant al „Înaltului Comandament Aliat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pentru aceasta de către guvernele Uniunii Sovietice, Regatului Unit și S.U.A.”), pe de altă parte, au semnat condițiile cuprinse în cele 20 de articole. Era reluată și subliniată poziția adoptată anterior, prin care occidentalii erau de acord cu condițiile dictate de sovietici și le lăsau acestora „mână liberă” în relația cu România. Mai mult, prin art. 18, se înființa o Comisie Aliată de Control, „care va lua asupra sa, până la încheierea păcii, reglementarea și controlul executării prezentelor condițiuni, sub conducerea generală și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
intrau sub conducerea generală a Înaltului Comandament Aliat (Sovietic). Se urmărea, desigur, înfrângerea mai rapidă a Germaniei hitleriste, ceea ce se va realiza și prin contribuția substanțială a României, dar scopul restaurării independenței și suveranității acesteia nu intra deloc în preocupările sovieticilor, care mascau prin asemenea formulări în fața occidentalilor adevăratele intenții, nu numai aici, ci într-o vastă zonă a Europei. Nu analizăm aici celelalte prevederi: despăgubiri acordate Uniunii Sovietice în valoare de 300.000.000 $, la care se adăugau și alte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
restituită României, cu condiția confirmării prin viitorul tratat de pace. Această formulare a oferit Ungariei speranța obținerii la Conferința de pace a Transilvaniei sau a unei părți din aceasta. Pretențiile sovietice depășeau la Dunăre vechiul statut teritorial al Basarabiei. Delegații sovietici au cerut un traseu mai la sud de talvegul brațului Chilia, înglobând Uniunii Sovietice unele ostroave și, în plus, brațul principal de vărsare Stari-Stambul. Nu s-a ajuns deocamdată la un traseu admis de ambele părți; frontiera pe Chilia rămânea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
întregime, sub dominația sovietică. Guvernul dr. Petru Groza, format la 6 martie, nu a mai abordat în documentele oficiale problema frontierei româno-sovietice, fiind considerată „rezolvată” prin art. 4 al Convenției de armistițiu. În fața manifestărilor anticomuniste, organizate de forțe politice democratice, sovieticii au trecut la o numeroase amenințări, inclusiv la adresa integrității teritoriale a României. În atmosfera deosebit de tensionată din toamna anului 1945, cu două zile înainte de demonstrația anticomunistă de la 8 noiembrie, Molotov declara în ședința Sovietului Suprem: „Moldova sovietică înglobează în egală
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la 1 ianuarie 1938, adică - adăugăm noi - cea decisă prin Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920. În ce privește frontiera româno-sovietică, se prevedea revenirea la frontiera existentă la 1 ianuarie 1941, fixată în conformitate cu „Acordul” sovieto-român din 28 iunie 1940. Între timp, sovieticii au făcut, atât la nord, cât și la sud, unele „modificări”, încât frontiera stabilită în 1944-1946 nu mai era aceeași cu cea impusă în 1940. Astfel, în ținutul Herța (jud. Dorohoi), linia de demarcație, stabilită de Uniunea Sovietică în iunie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
45 și prin procesul verbal anexă al Tratatului de la Berlin din 1878. Așa cum s-a menționat, în septembrie 1940-ianuarie 1941 se purtaseră tratative la Moscova în legătură cu fixarea pe teren a frontierei, dar nu s-a ajuns la un acord, deoarece sovieticii au cerut un traseu mai la sud de cel precizat la 1878, Uniunea Sovietică înglobând unele ostroave și brațul de vărsare Stari-Stambul. În vara anului 1944, sovieticii au mutat linia de demarcație în dauna României, fixând-o pe brațul Musura
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe teren a frontierei, dar nu s-a ajuns la un acord, deoarece sovieticii au cerut un traseu mai la sud de cel precizat la 1878, Uniunea Sovietică înglobând unele ostroave și brațul de vărsare Stari-Stambul. În vara anului 1944, sovieticii au mutat linia de demarcație în dauna României, fixând-o pe brațul Musura. Prin aceasta se bloca accesul vaselor românești pe brațul Chilia, iar statul român pierdea și o importantă poziție strategică la granița cu U.R.S.S. Reuniunea de la Paris
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cartografic al frontierelor”; referirea era la ostrovul Corbu, de la sud de Turnu Severin, trecut în componența Iugoslaviei, omițând să le consemneze pe cele privind ținutul Herța și frontiera din Delta Dunării. Comisia nu a luat act oficial de această notă; sovieticii au schimbat harta cu una pe care era corectată numai „nepotrivirea” de la frontiera cu Iugoslavia, hartă aprobată în unanimitate. În ședința plenară din 10 octombrie 1946 s-a hotărât, așa cum era formulat în proiect, ca frontierele României, cu excepția celor cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Convenția de la Belgrad, din 18 august 1948, U.R.S.S. a scos de sub regimul internațional brațul Chilia, încât accesul din Marea Neagră în brațul Chilia, precum și în porțiunea unde frontiera părăsește canalul navigabil, urmând canalele secundare, se putea face doar cu permisiunea sovieticilor. Situată la 21 mile marine de țărm, Insula Șerpilor aparținea României și după semnarea Tratatului de la Paris (10 februarie 1947), care reluase, cel puțin oficial, prevederile Tratatului de la Berlin din 1878 (Art. 46 prevăzuse, între altele, trecerea la România a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]