2,631 matches
-
tânără citește dintr-o carte așezată pe hol sprijinindu-se de perete. Este cazul să mă retrag în pat, mulțumit de drumul parcurs, de lecția de sete și oboseală trăită, și îngândurat în același timp de tot ce a spus spaniolul la masa din bucătărie. La liturghia la care am participat în seara aceasta la o biserică - din apropiere, cele câteva persoane în vârstă prezente par să confirme indirect spusele spaniolului pensionar. Curtea interioară a hanului din Mansilla de las Mulas
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și îngândurat în același timp de tot ce a spus spaniolul la masa din bucătărie. La liturghia la care am participat în seara aceasta la o biserică - din apropiere, cele câteva persoane în vârstă prezente par să confirme indirect spusele spaniolului pensionar. Curtea interioară a hanului din Mansilla de las Mulas León, 5 august Aseară, pelerinii din curtea interioară s-au simțit bine până târziu, glumind și râzând. în stradă, chiar sub fereastra dormitorului alți oameni se distrau vorbind cu voce
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
pasarelă ce traversează autostrada și apoi încet-încet ajungem în oraș. Asemeni tuturor orașelor de până acum, și acesta are trotuare bine lucrate și îngrijite și mai ales foarte largi, mult mai largi decât cele din România. Explicația o știam deja: spaniolii se simt bine, în largul lor în mulțimea de pe stradă, vorbind și gesticulând, plimbându-se puțin grăbiți și cu un aer demn, specific lor. Este o anumită noblețe în mersul lor drept, mai ales al bărbaților, amintind în mod inconștient
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
sau moderne iar pelerinii aplaudă după fiecare piesă interpretată. Frumoasă și plăcută această atmosferă de seară. Stau și scriu la o măsuță nu departe de pelerini, admir oleandrii albi și roșii, și în sunetul muzicii mă întreb de ce oare acel spaniol de lângă treptele de la intrare trebuie să vorbească atât de tare la telefonul mobil, deranjând reprezentația muzicală. Ar cam fi cazul să merg la culcare. Mâine în zori voi părăsi acest - frumos oraș, din care am văzut ceva, puțin, foarte
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mai multe opțiuni ale celor întâlniți pe camino sunt destul de „laicizate” în raport cu sensul strict al pelerinajului religios. Dar, în felul lor, ei sunt pe camino, și tot ceea ce fac, ca efort fizic, socializare, renunțări, toate au valoarea lor. Cei mai mulți sunt spanioli urmați apoi de italieni cu temperamentul și expresivitatea lor solară, senină și expansivă. Lângă mine, la o masă, un grup de spanioli au jucat cărți câteva ore golind și o sticlă cu vin și râzând zgomotos. - Am fost la responsabila
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
sunt pe camino, și tot ceea ce fac, ca efort fizic, socializare, renunțări, toate au valoarea lor. Cei mai mulți sunt spanioli urmați apoi de italieni cu temperamentul și expresivitatea lor solară, senină și expansivă. Lângă mine, la o masă, un grup de spanioli au jucat cărți câteva ore golind și o sticlă cu vin și râzând zgomotos. - Am fost la responsabila hanului să o întreb dacă în localitate se celebrează astăzi Sf. Liturghie și mi-a răspuns că nu, dar biserica este deschisă
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
loc un fel de sărbătoare a mâncării lor tradiționale, tortillas. Păcat că nu mănânc seara. Aș fi mers cu plăcere. Din nou s-a lăsat seara. Astăzi după amiază a plouat iar acum aerul este destul de răcoros, chiar rece, iar spaniolul de lângă mine, un tânăr frumos, deschide o sticlă cu vin în prezența a două tinere și frumoase spanioloaice. Dacă aici, seara clima este atât de răcoroasă, se înțelege mai ușor de ce Spania are aceste întinderi nesfârșite de culturi ale
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
frumoase spanioloaice. Dacă aici, seara clima este atât de răcoroasă, se înțelege mai ușor de ce Spania are aceste întinderi nesfârșite de culturi ale viței de vie. Un pahar cu vin însoțit de obișnuitul jambon încălzește inima și hrănește trupul spaniolului, contribuind la acea vitalitate aproape - sangvinică dar nu violentă a acestui popor nobil și atât de deschis spre ceilalți. Cunoscându-le însă prea puțin din interior istoria lor recentă îmi este greu să înțeleg de ce au ajuns atât de dezinteresați
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
daca te apropii te întâmpină câini răi deciși să apere proprietatea stăpânilor cu colții lor fioroși. Aici este un alt mod de a trăi. Trotuarele mari și late, adesea mai late decât carosabilul mașinilor îți dau de înțeles faptul că spaniolii se simt foarte bine în spațiile publice. Și nu-i vezi triști sau nervoși, nu se înjură unul pe altul. Toți sunt senini, volubili, amabili între ei și mai mult cu pelerinii, cărora le urează din inimă „buen camino”. - Stradă
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
-l revedea după aproape un an. Lângă mine sunt și câțiva tineri italieni și spanioli, așteptând - și ei la rând, dar omorându- și timpul așteptării cu tot felul de fotografii deocheate din telefoanele lor mobile. Revăd și fețe cunoscute, italieni, spanioli, din Canada, iar spre seară o voi revedea și pe frumoasa nemțoaică, Cristina, cu care intrase în vorbă românul de la Foncebadón. Sunt tot felul de persoane, cei mai mulți tineri, dar și adulți. Mă uit în jur cu atenție și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
de reflecții sau sfaturi date pelerinilor. După calapodul meu și normele liturgice cred că exagerează cu vorbitul și improvizatul. Dar sunt mulțumit pentru că am putut participa alături de alți vreo 30 de pelerini. Erau și din Extremul Orient dar cei mai mulți sunt spanioli și italieni. Mă uit pe strada principală a localității și nu mai văd atât de multe flori la ferestre cum deja mă obișnuisem. Am remarcat că pe aici oamenii sunt ocupați cu creșterea vacilor pentru carne și cu propriul petec
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
o doamnă îi explică vecinei de pat istoria medaliei miraculoase a Sf. Fecioare Maria. îmi place discursul ei, dar nu pot deveni prea curios, așa că mă retrag cu discreție. Tot așa m-am retras și ieri din vecinătatea a doi spanioli ce criticau vehement risipa de fonduri ce se face cu ocazia vizitei papei la Madrid. Spuneau că mai bine s-ar folosi acești bani pentru combaterea șomajului. Iar biserica ar face bine să fie mai mult în serviciul real al
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și Atahualpa, a declanșat un război civil, care a distrus principiul dominant al imperiului Tahuantisuyo, conform căruia "Inca guverna din ordin divin". Luptele fraterne pentru putere au distrus, ca peste tot, treptat, toată măreția imperiului, astfel că, în 1532, când spaniolii, conduși de Francisco Pizzaro, îl înving pe împăratul inca Atahualpa în orașul Cajamarca, în partea de nord a munților peruani, după o luptă violentă și scurtă, împăratul a fost capturat, iar "regatul Divinilor fii ai Soarelui" este distrus, Cuzco ocupat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
comercial al coloniilor spaniole, întrucât Peru era viceregatul cel mai bogat și mai valoros, care trimitea Spaniei valori inestimabile. America Spaniolă era organizată după sistemul feudal: regele Spaniei era suveranul. El era reprezentat pe noul continent de viceregii săi. Odraslele spaniolilor născute în America se bucurau, de asemenea, de multe privilegii, deveneau autorități locale de necontestat. Acest sistem s-a perpetuat peste trei sute de ani. În 1570, viceregele Francisco de Toledo a reorganizat teritoriul și a inițiat exploatarea zăcămintelor de argint
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
deși în oraș nu se depusese zăpada. Convenisem să plecăm în jurul orelor 8,00, pentru a putea vizita în liniște cele două obiective turistice de cel mai mare interes pentru mine. Aveam emoții, nu știam cât de pregătiți puteau fi spaniolii să înfrunte zăpada, dar am ținut emoțiile pentru mine, ca să nu fiu ridicol. Am plecat la ora convenită, am parcurs o parte din oraș, în condițiile unui trafic redus, ceea ce dădea alte valori ambianței citadine, și am ieșit în autostrada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
disputa, în limba spaniolă, a celor trei persoane care solicitau să intre în avion să se convingă că persoana "bolnavă" nu era cu cătușele la mâini. În timpul discuțiilor, taromistul, sub motiv că deranjau pasagerii, a reușit să-i convingă pe spanioli să continue convorbirile lângă avion. Imediat ce scara a fost liberă, ușa și scara au fost aduse în poziția de plecare a navei. Am crezut că incidentul era închis și nava va pleca. Nu a fost așa. Probabil, turnul de control
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
că dovedeam lașitate neintervenind în favoarea celui ce fusese cu cătușele la mâini, dar rațiunea îmi spunea că, neștiind toate datele problemei, o intervenție a mea putea să fie în favoarea unui infractor real, și nu a unui dizident corect. Până la urmă, spaniolii au cedat, avionul a primit dreptul de decolare, dar istoria nu se terminase. După mai bine de o oră, căpitanul anunță aterizarea pe aeroportul din Zürich, precizând că pasagerii vor rămâne la bord până la îmbarcarea călătorilor cu bilete pe ruta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cel puțin trei ori, când au fost nominalizați Rebreanu, Blaga și Nichita Stănescu. Cel mai aproape de reușită a fost Blaga, în 1956 când, sub pretextul că nu era tradus în limbile de circulație, a fost în ultima clipă înlocuit cu spaniolul Jimenez care avea și prestigiul exilului. Și Blaga, de fapt, trăia într-un fel de exil, interior, care a devenit normă de viață a scriitorului român nealiniat politic din perioada comunistă. În realitate, autoritățile române nu numai că n-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de tiranizantă pe axa Washington-Marea Moartă. Cât privește imagina României peste hotare, dusă în cîrcă de reprezentanții săi, astuția sugerată de patafizician pentru îmbunătățirea ei, iat-o: să se aleagă ca președinte, premier, ministru de externe, ambasadori doar Americani, Nemți, Spanioli, Englezi și Francezi! Aceștia, vorovind impecabil limbi streine, s-ar descurca admirabil peste fruntarii și ar da o înaltă idee despre capacitățile comunicaționale din baștinalul nostru. Eu, dac-aș hi dictator luminos, având de partea mea și armata, și popolul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ferească-ne zeii s-ajungem ca în Hexagonerie, unde toate categoriile socio-profesionale nu gavaresc la crâșmă, la masă, la slujbă decât în jurul potolului brânzial. Vorbim politichie, punem țara la cale, sem bun iaște: suntem vii, pulsionali, dârdâitori cât Grecii, Talienii, Spaniolii, Portughezii; arheii încă nu ne-au părăsit, nici femeile, ce încă nu și-o trag cu Magrebini slabi la carte, însă tari în vârtute. Damezele autohtone mai pariază pe capacitățile argumentative ale sculelor noastre. Noi ne uităm la politicieni ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în special a masacrului din 1391, s-ar fi refugiat la Genova! Să mai adăugăm la generosul "arbore genealogic" al Amiralului o variantă emisă chiar de acesta descendența din Julius Colonus, consul roman, învingătorul lui Mitridate, regele Pontului! Columb italianul, spaniolul, portughezul, grecul, norvegianul, evreul... a acumulat până la data primei călătorii în "Indiile occidentale" o vastă experiență de marinar, în călătoriile sale din anii 1470-76 prin Mediterana. La 1476 ajunge pe țărmurile Angliei și la 1477 pe cele ale Islandei. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
supunere și creștinare a "indienilor", obiectiv realizat prin clasica metodă "foc și sabie". "Pacificarea băștinașilor a început în insula Española azi Haiti și Republica Dominicană unde, în prima călătorie, Columb întemeiase o așezare, "Navidad", și lăsase o "colonie" de 38 de spanioli. Coborând pe țărm, la 28 noiembrie, a găsit fortăreața arsă și nici urmă de cei 38 de spanioli. Din relatările localnicilor a reieșit că o parte din spanioli s-au omorât între ei și o parte au fost omorâți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
insula Española azi Haiti și Republica Dominicană unde, în prima călătorie, Columb întemeiase o așezare, "Navidad", și lăsase o "colonie" de 38 de spanioli. Coborând pe țărm, la 28 noiembrie, a găsit fortăreața arsă și nici urmă de cei 38 de spanioli. Din relatările localnicilor a reieșit că o parte din spanioli s-au omorât între ei și o parte au fost omorâți de băștinași, deoarece "începuseră să ia soțiile de la soții lor și fiecare pornise să caute aur singur și numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Columb întemeiase o așezare, "Navidad", și lăsase o "colonie" de 38 de spanioli. Coborând pe țărm, la 28 noiembrie, a găsit fortăreața arsă și nici urmă de cei 38 de spanioli. Din relatările localnicilor a reieșit că o parte din spanioli s-au omorât între ei și o parte au fost omorâți de băștinași, deoarece "începuseră să ia soțiile de la soții lor și fiecare pornise să caute aur singur și numai pe seama lui"! Cu trecerea timpului, noii veniți aveau să semene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
1542, la solicitarea urmașilor, rămășițele Amiralului au fost transferate la Santo Domingo (azi capitala Republicii Dominicane, fosta Española), împreună cu cele ale fratelui Bartolomé și fiului Diego. De aici, la 20 decembrie 1795, ca urmare a împărțirii insulei între francezi și spanioli, a fost din nou mutat, plecând cu vasul spaniol San Lorenzo la Havana, unde și-a aflat odihna în catedrală. În 1898, la încheierea războiului de Independență, purtat împotriva Spaniei de cubanezi, sprijiniți de americani, Amiralul avea să traverseze din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]