2,695 matches
-
a susținut, încă de la începutul secolului al XX-lea, un principiu metodologic fundamental pentru cercetarea culturii, conform căruia, înainte să ne pronunțăm despre cultură în general, e nevoie să fi studiat o cultură anume, în particular. El se opunea abordării speculative și respingea orice teorie care pretindea că poate explica totul. Cu alte cuvinte, cei care ajung în situația de a teoretiza despre cultură, trebuie să fie în măsură să descrie și să explice particularitățile limbii, normelor, sancțiunilor și valorilor culturii
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sine.” dedicarea absolută și necondiționată a oamenilor cu suflete mărețe, care, din altruism, ajung până la sacrificiul de sine. 11 Către MIHAI EMINESCU p. 192, r. 7 8 : „Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol el face doi” ironizarea spiritului speculativ și oportunist al munteanului; r. 11 13 : „o prietinie care ne-a legat așa de strâns nu poate să fie ruptă fără de ciudă din partea aceluia care rămâne singur.” tristețea și regretul despărțirii de cel mai bun prieten se pot transforma
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cele opt teze izvorâte din dubla presupunere făcută asupra Unului, exercițiul lui Platon dă o demonstrație tipic filosofică. De ce tipic filosofică? Prima impresie este: pentru că dă o mare lecție de scepticism bun, unul deschis căutării ulterioare, în ce privește problemele-limită ale gândirii speculative. Al doilea răspuns este: pentru că, fără a duce la un rezultat, reliefează raporturile dintre Unu și Multiplu, interdependența lor necesară, nu fără a reliefa totodată, în stil antic, grec, un primat indiscutabil al Unului, în lipsa căruia n-ar exista nimic
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la titulatura de Teologul, deși împăratul Teodosie, după cum am văzut, l-a numit comisar pentru dioceza civilă a Pontului, pentru a supraveghea implementarea decretelor de la Constantinopol. În mod evident, învățătura sa origenistă asupra apokatastasis-ului nu ridicase încă suspiciuni. Îndrăzneala sa speculativă și așa-zisa îndatorare a sa mai puternică față de tradiția platoniciană l-au transformat în subiectul fascinației multora. Îndatorarea sa formală indubitabilă, în Despre facerea omului și Despre suflet și înviere, față de Platon, cu ale sale Timaeus și Phaedo, și
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
acestui studiu: „Mai puțin strălucitor și fecund ca maestrul său Origen, mai puțin cultivat decât prietenul său Grigorie de Nazianz, mai puțin practic decât fratele său, Vasile, el îi depășește însă pe toți aceștia prin profunzimea gândirii sale”. Cel mai speculativ Părinte bisericesc din veacul al IV-lea, Sfântul Grigorie de Nyssa este un teolog cu o gândire profundă și o mare putere de sistematizare și expunere a ideilor. Și nu numai atât, ci el este remarcabil pentru originalitatea sa, ideile
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
ce l-a transformat pe Sfântul Maxim într-un teolog de seamă au fost mai degrabă devoțiunea și experiența sa monahală decât considerații de ordin politico-eclesiastic. Mai presus de toate, el era un gânditor ce căuta adevărul într-un mod speculativ. În timpul primei sale perioade de viață monahală (o perioadă lungă) a avut acces la tradiția monahală de înțelepciune practică, ascetică și contemplativă, pe care a asimilat-o. Câteva sinoade, ținute în Africa de Nord și în insule, au condamnat monotelismul. În 646
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
înainte ca realități opuse, cu statut propriu. În logica paradoxului, opoziția nu exclude asociere pe un plan mai înalt, de complementaritate și universalizare, așa cum în matematici, plus și minus infinit intră în coerența aceluiași dialog al numerelor; cum în gîndirea speculativă afirmația se asociază cu negația, adesea una substituind-o pe cealaltă, cum în fonetică vocalele nu au înțeles deplin fără consoane, la fel și „celălalt tărîm” începe să capete chip prin raportare inversă la lumea „văzută”. Cele două tărîmuri se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
creatoare. Dar cine are lectura și a unuia și a celuilalt dintre autorii citați, deopotrivă, înțelege cît de mult și benefic se unesc în spiritul cunoașterii științifice. Ce „lipsește” la S. Fl. Marian: valorizarea teoretică a materialului de viață, vocația speculativă, etc. se intuiește, măcar, în freamătul proaspăt al ideilor. Amîndoi, situați la capete diferite de serie, cultivă, în mod paradoxal, același limbaj științific: existența omului este reglementată prin rituri, „de cînd naște pînă moare”; fapt cu ecou pînă și în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sunt adoptate ca bază a activității medicale teoretice și/sau practice, cu condiția de a fi temeinic cunoscute și consecvent aplicate. Pe câtă vreme clasificarea medicală tipologică s a transformat sub influența tehnologiilor medicale de vârf într-o funcție mai mult teoretico speculativă, lipsită de aproape orice valoare practică, medicina alopatică actuală a devenit o producătoare de diagnostice, fără o acoperire reală în terapii eficiente focalizate. În medicina alternativă dimpotrivă, aceasta constituie însăși osatura doctrinară și clinică. Posibilitatea de clasificare tipologică a indivizilor
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
din punctul de vedere al imaginii de sine ca cetățeni. Asemeni lui J. Rawls, Rorty crede că politica se poate detașa de esența si sensul umanului, are mai degrabă nevoie de descrieri istorico sociologice pentru a funcționa, decăt de prețiozități speculative. Democrația nu are nevoie de fundamentare extrapolitică, libertatea omului (eul politic) are întăietate în raport cu perfecțiunea individuală (eul moral - filosofic sau religios). Se înțelege că, dezbaterile privind politicile sociale trebuie separate de dezbaterile privind sfera privată. Această optică trage serioase consecințe
Filosofeme deconcertante. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2274]
-
se experimentează trecerea de la analogia efectelor la analogia cauzelor. În ceea ce-l privește pe Newton, el a manifestat explicit o intenție de a lua distanță față de fizica lui Descartes. În primul rând, principiile filosofiei newtoniene au caracter matematic și nu speculativ. Deși creator al calculului infinitezimal, el nu l-a folosit în Principia, dar din spatele construcției sale, bazate pe geometria euclidiană, transpar structuri de gândire caracteristice calculului infinitezimal. Totodată, lumea lui Newton nu este alcătuită din două elemente ca la Descartes
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
păstrează pînă în zilele noastre, sub o formă reziduală, modurile de observație și reflecție care au fost (și probabil rămîn) adaptate cu exactitate unor descoperiri de un anumit tip: cele pe care le autoriza natura, plecînd de la organizarea și exploatarea speculativă a lumii sensibile în termenii sensibilului [...]. Specifică gîndirii mitice este exprimarea cu ajutorul unui repertoriu a cărui compoziție este heteroclită și care, deși extins, rămîne totuși limitat; totuși ea trebuie să se servească de el, oricare ar fi sarcina pe care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
activității mentale 3.1.1. Proiectul behavioriștilor La începutul secolului [sec. XX], conduși de o credință fără limite în științe și progresul lor, anumiți cercetători în psihologie, dorind să se îndepărteze de procedurile de analiză introspectivă a conștiinței, considerate prea speculative, operează prin reducție epistemologică și ideologică. Domeniile mentalităților și psihismului primesc astfel un statut de "dimensiune imposibil de cunoscut", așezată într-o "cutie neagră" ce simbolizează tot ceea ce ar ține de metafizică și filosofie. Cercetările și grilele lor de analiză
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
postmodernă" este "neîncrederea în metapovestiri" (Lyotard, 1979/1993, p. 15) care, prin delegitimarea cunoașterii în societatea și cultura contemporane, conduce la următorul rezultat: "marea povestire și-a pierdut credibilitatea, oricare ar fi modul de unificare ce-i este destinat: povestire speculativă, povestire despre emancipare" (id., p. 68). Acest fenomen este legat în primul rand, de avântul tehnicilor și tehnologiilor după al doilea război mondial, dar este determinat și de avântul capitalismului liberal prin care a fost eliminată posibila impunere a alternativei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Încerca să aflu câte ceva despre Gazda mea? De ce nu! Gazda Mea, tu continui să mă fascinezi. Probabil că ai o viață mult mai interesantă decât mine, un organism primitiv mărginindu-se la un ritual plicticos și deloc stimulant. Numai gândirea speculativă Îmi stârnește curiozitatea care adaugă o nouă calitate vieții mele limitate, așa că voi examina În detaliu mâncarea pe care o Înghite Gazda, voi supune la teste celulele pielii de care sunt atât de atașat, voi Vechea poveasimila toate informațiile meseriașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
izvor de informație este, în primul rând, "o magie contemplativă"7, "o filosofie", "o căutare a gândirii de sine" și o "știință supranaturală". În esență, orice definire a divinației (fie că este pusă sub semnul religiosului sau al superstițiosului, al speculativului sau al cunoașterii înalte) nu face decât să sublinieze eterna căutare umană a divinității și a cunoașterii ultime, totale. Dicționarele și lucrările de specialitate folosesc o întreagă terminologie pentru a desemna actul divinatoriu. Acești termeni, folosiți adesea excesiv și fără
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
amplă și mai complexă decât în cazul divinației. Îndeplinirea actului magic este mult mai riscantă decât în cealaltă situație. Este știut faptul că nestăpânirea spiritelor sau a forțelor supranaturale putea avea efecte nocive asupra magicianului. Dincolo de nesfârșitele analize de ordin speculativ care ar putea pune în evidență amploarea și nu superioritatea uneia sau alteia dintre cele două practici subscrise fenomenului religios, clare rămân complementaritatea și distincțiile dintre cele două. Alte diferențe se pot manifesta și la nivelul instrumentarului folosit. Prezicătorul folosește
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
știință derivă din observarea minuțioasă și răbdătoare a fenomenelor înseși"165. Totuși, obiectul de studiu al științelor renascentiste, la fel ca și cel al științelor moderne, privește întreaga existență umană, de la aspectele sale cele mai concrete până cele de ordin speculativ și filosofic. Bronislaw Malinowski, în lucrarea Magie, știință și religie, vede chiar o "înrudire" a magiei "cu știința, în aceea că are întotdeauna un scop clar asociat intim cu instinctele, nevoile și scopurile umane"166. Nu credem că este vorba
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
consecvenți cu noi înșine, am putea spune că acest gest simbolizează aerul ca element cu virtuți magice și taumaturgice. Astfel, alături de celelalte primordii (apă, foc, pământ), aerul întregește și desăvârșește tabloul ritualic. Este posibil ca, măcar din punct de vedere speculativ, readucerea împreună a celor patru elemente primordiale și folosirea lor ritualică să genereze, cel puțin la nivelul mental și al reprezentărilor, un anume echilibru . Secvența nr. 16 11.26-11.51 "Hi, hi... Valentin Mihai, matali vrei sî pleci undeva diparti
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
bănești. Mai trebuie să recunoaștem că în spatele acestor exerciții de manipulare și "seducție" se pot distinge și unele informații (credințe, ritualuri etc.) care se regăsesc și în culegerile de etnografie și folclor. Totuși, din cauza faptului că predomină elementul comercial și speculativ, este foarte greu de disociat între "comerțul cu iluzii" și tradițiile culturale și etnice prezente aici. 320 Florence Derouault, în Croyance et voyance à Paris et en region parisienne de nos jours, prezintă o listă a unor instituții care oferă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
capacitățile de evaluare a conținutului media, abilitatea de a renunța la consum și de a recurge la crearea conținutului. Daniel Miller și Don Slater au intenționat să atragă atenția asupra semnificației etnografice a Internetului folosit în Trinidad pentru mutarea teoretizării speculative asupra utilizării Internetului de către o cultură empirica în cea din viața de zi cu zi, de cultură a comunicării mediatizate 106. Studiile lui Miller și Slater reprezintă mutarea textuala a studiilor new media către new empirics 107, care analizează noțiuni
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Unii autori, cum este John Markoff de la The New York Times, încă din 2006, folosesc termenul de "Web 3.0.", iar pe Wikipedia îi sunt descrise caracteristicile "mobile Internet access and mobile devices", după ce înainte a definit Web 3.0. ca fiind "highly speculative"133. Motoarele de căutare sunt programe disponibile pe Internet cu ajutorul cărora se pot caută diferite pagini cu informații referitoare la un anumit subiect. Motoarele de căutare cele mai importante sunt Google și Yahoo!, Google și Yahoo reprezintă sistemul nervos al
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
aparținînd prin forța lucrurilor creaturii care își propune doar să gîndească, nu sînt altceva decît simple speculații, încărcate de toate posibilele slăbiciuni ale judecății umane. * Unei ultime și recapitulative întrebări s-ar cuveni, totuși, să-i mai răspundă exercițiul nostru speculativ: oare abstracta polaritate dintre pozitivitate și negativitate, exprimată într-o multitudine de forme concrete (perfecțiune-imperfecțiune, interioritate-exterioritate, infinitate-finitudine, unitate-diversitate, bunătate-răutate, adevăr-minciună etc.) se manifestă ca un "dat virtual" absolut la nivelul existenței lui Dumnezeu însuși? Sau, în termenii lui Hegel spus
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cele 31 de funcții (constante) ale "structurii profunde" care, potrivit lui Vladimir Propp, s-ar regăsi în orice variantă de basm popular pentru a releva uimitoarea lor corespondență cu momentele scenariului biblic. Pentru a nu fi acuzați de afirmații "înșelătoare", pur speculative sau fără de suport empiric, să le luăm consemnăm în manieră comparativă pe primele nouă [Propp, 1970:30-42]: 1) absența (plecarea de acasă a eroului, înstrăinarea, moartea etc.) poate fi simbolic echivalată cu creația însăși (cu exterioritatea, cu alteritatea lui Dumnezeu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fi instinctul de putere, de cooperare, de ierarhizare socială etc. sînt determinate (favorizate, am spune mai degrabă) de factori genetici. Să cuprindă cu adevărat structura noastră biologică și o "genă a minciunii"? Greu de argumentat cu alte mijloace decît cele speculative ale hermeneuticii. În termenii acesteia, să recunoaștem că nici unul din "instinctele" mai sus amintite nu se desfășoară în plan social fără de adjuvantul minciunii. Potrivit dogmaticii ortodoxe, vorbind despre o adamică "genă a minciunii" nu ar trebui să gîndim în termeni
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]