2,860 matches
-
care timpul se Înfășoară și curge prin venele textului. Acesta e conceptul cu care un text critic, analitic, filosofic are șansa de a se desprinde din timpul credinței, apoi al nădejdii, pentru a ajunge (a-l atinge) la cel al splendorii. E un concept ce fuge dinspre teoretic spre poetic și Înapoi se Întoarce după ce pe ambele le-a unit cu, firește, o vedere ca o aură verzuie. Ierarhia cunoașterii (În parte, În ghicitură, față În față) este, am sugerat, o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
va privi În special trei paliere. Vom regăsi În ea conceptele pauline ale căii care le Întrece pe toate, așezate de mine În forme de temporalitate: pe structura ierarhică a credinței, nădejdii și dragostei, temporalitățile respective ale discursului, vieții și splendorii. Există trei cai esențiali: sfântul de cal, calul propriu-zis și identitatea obținută prin numele său, precum și calul perceput prin urma lăsată de potcoava lui. Deci unde este pricina de laudă? A fost Înlăturată. Prin care Lege? Prin Legea faptelor? Nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din acesta). Eu spun că arta nu e În lege (nici una din cele despre care am vorbit), dar le face posibile. Și astfel e adevărul. Carne dulce, s-ar putea spune. Acea carne ce așază iubirea trupului Între dorință și splendoare, despre care vom vorbi după Încă un periplu prin (ceea ce a devenit) istoria calului ce a trecut, În lumină de lună, prin grădină. Înapoi la cai. Specie și seminție căreia Îi e dată, În aceste pagini, misiunea de a vă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Nu există semn de potcoavă fără orizontul sfântului de cal. Vorbeam de un trecut originar antesau preistoric. Corect doar În măsura În care Înspre acesta se premerge, În Înțelesul heideggerian al situării În autenticitate. Dar iubirea divină trebuie desfăcută În două temporalități (precum și splendoarea): ea e, o dată, orizont În orizontalitatea căruia se desfășoară și devine istorie/discurs iubirea trupească și apoi a trupurilor cerboase; și e, apoi, temporalitate plină, verticală, neorizontică, Înălțare, miracol cu mult mai mare, Împlinire. Ce este himenul? Este orizontul În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Da. Am spus-o În paginile anterioare: himenul este temporalitatea neumplută și totuși existențială, orizont al trăirii autentice În legi pătrunse și mișcate de credință, nădejde și dragoste și, simultan, În același Înțeles (nu În vreo sinonimie ce desparte didactic), splendoare. Conceptul-vedere nu este astfel numai un concept orizontic, ci și unul vertical. E conceptul de care o teorie estetică are nevoie pentru a fi mai mult decât lege, pentru a fi calea ce le Întrece pe toate. Și iarăși la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apare o fisură, unde se instituie o absență, unde „spune Nu doar acela/care-l știe pe Da”, timpul Începe să se miște. Pentru că, În interpretarea mea de aici, cel ce „Începe cu sine și sfârșește/cu sine” este timpul splendorii (sau, ceva mai limitat spus, cel estetic), temporalitatea plină, timpul În care obiectul de artă este perceput și asumat ontologic și nu discursiv și de asemenea timpul iubirii divine ca extaz, ca acces la har. Experiența estetică, precum și cea a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acces la har. Experiența estetică, precum și cea a iubirii, sunt identitare (și, În zonele lor de adâncime, congruente). Pentru a fi comunicabile, Împărtășite În absență e nevoie de text, de semnificație, de lege. Orice discurs estetic tradițional pierde Însă timpul splendorii pentru că mizează pe concepte intradiscursive; jocul Înțelesurilor e predominant unul sistemic (formalist) sau referențial (mimetic). Discursul pe care Îl construiesc În această carte propune și utilizează conceptul-vedere. El nu este departe de cunoașterea poetică stănesciană sau de proiectul unei hemografii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ce pornește de la scrierea cu sine avansând spre o scriere cu lumea și cu celălalt. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturisește spre mântuire. Încă o dată: experiența estetică este cathartică (În Înțelesul lui Jauss) În timpul splendorii; ea devine Însă accesibilă În Înțelesurile ei prin alergarea (mai Întâi ca părăsire) din acest timp. Înțelegem ceea ce am simțit, povestim ceea ce am văzut. Pentru o bună perioadă a discursurilor noastre suntem Într-o istorie nostalgică: privim Înapoi. În Elegiile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Înțelegem ceea ce am simțit, povestim ceea ce am văzut. Pentru o bună perioadă a discursurilor noastre suntem Într-o istorie nostalgică: privim Înapoi. În Elegiile stănesciene acest lucru se Întâmplă până În elegia a șasea. Prima vorbește de o intuiție a timpului splendorii. Vagă, fără cuvinte, fără discurs, fără istorie. Așa că e nevoie de coborârea În forme, de perceperea absențelor, de umplerea lor cu zei, de expansiunea istoriei. De la elegia a doua și până la a șasea se produce căderea, plină de nostalgie, căutând
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
De la elegia a doua și până la a șasea se produce căderea, plină de nostalgie, căutând stabilitatea, căutând regăsirea În istorie, În cuvânt, În discurs a ceea ce e perceput acum ca pierdut. Abia apoi se Înțelege că se poate reveni În timpul splendorii prospectiv și nu retrospectiv, constitutiv și nu mimetic (la fel cum În Phaidros accesul la Idee poate fi atins nu doar dialectic, prin discurs filosofic, ci și prin nebunie poetică, creatoare). Ultimele elegii desfășoară o ascensiune din timpul credinței În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
accesul la Idee poate fi atins nu doar dialectic, prin discurs filosofic, ci și prin nebunie poetică, creatoare). Ultimele elegii desfășoară o ascensiune din timpul credinței În cel al nădejdii (unde sfârșește alergarea către Eu) și apoi În cel al splendorii (unde alergarea mai importantă, către celălalt, s-a Împlinit prin toate temporalitățile și discursurile posibile). Iată Încă o dată mișcarea descendentă: din timpul splendorii În cel al nădejdii, În cel al credinței. Toate Într-o naștere a discursului, mimetică, reprezentare a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din timpul credinței În cel al nădejdii (unde sfârșește alergarea către Eu) și apoi În cel al splendorii (unde alergarea mai importantă, către celălalt, s-a Împlinit prin toate temporalitățile și discursurile posibile). Iată Încă o dată mișcarea descendentă: din timpul splendorii În cel al nădejdii, În cel al credinței. Toate Într-o naștere a discursului, mimetică, reprezentare a ceea ce a fost pierdut. Și apoi, Învățând mișcarea odată cu a șasea elegie, Înapoi, ascendent, constitutiv, din timpul credinței În cel al nădejdii și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a discursului, mimetică, reprezentare a ceea ce a fost pierdut. Și apoi, Învățând mișcarea odată cu a șasea elegie, Înapoi, ascendent, constitutiv, din timpul credinței În cel al nădejdii și apoi, prin textul-evanghelic (care nu mai e nici mimetic, nici constitutiv), În timpul splendorii. Într-un limbaj al cailor: calul a trecut prin grădină. Semnul potcoavei lui Îi susține absența, detașarea, dar și existența. Îl caut Înapoi așa cum În evenimentele mari ale istoriei ne amintim Întotdeauna ce făceam și unde eram. Acea noapte când
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un conținut mai mare decât forma”. Moartea e În timpul istoriei pentru că „moare numai cel ce se știe pe sine”, ce știe, În discurs, că acesta nu e niciodată deplin, niciodată oprit, agățat de un stâlp de pod. Nașterea e În timpul splendorii, care nu are istorie, ci doar față către față: „se naște numai cel care Își este/sieși martor”. Eul, numai el poate alerga. Pentru că are nemișcarea lumii și a istoriei, dar această nemișcare e vedere care se vede: „voi alerga
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
decide. Sunt trei soluții prin care, pe rând, inima se decide. Vederea vederii, În trei mișcări: pătrunderea În sine până nu mai rămâne nimic și totuși himenul; cotropirea de către lume, expansiunea, lumirea de sine și de lume; pieptul străin. În timpul splendorii se dormea; acum acesta doarme În mine: „numai Înconjurându-l cu mine/iau cunoștință de el”. Alerg după inimă. Dragostea, deasupra credinței și a nădejdii, mă dezindividualizează. Dragostea nu e timpul eului. Și apoi a te sprijini, fără a te
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lecturilor un eseu despre antireprezentare. La care se poate adăuga Întrebarea: La ce se gândește oare literatura, se gândește pe sine? Anca Hațiegan: Pasajul acela mi-a plăcut și mie foarte mult, cel În care se vorbește despre trăirea În splendoare, pe care autorul a avut-o la un moment dat În experiența estetică - trăire care de obicei se pierde, criticul rămânând doar cu nostalgia momentului cathartic. Interesant e Însă faptul că Horea preconizează și un alt fel de exegeză, nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Anca Hațiegan: Dilema din care eu una nu pot nicicum ieși privește statutul operei de artă așa cum reiese din cartea ta, Horea. Există o specificitate a operei de artă, sau orice semn, orice cuvânt e capabil să trimită la timpul splendorii? Horea Poenar: Cartea mea pornește de la un moment pe care În ultimii ani l-am Înțeles tot mai deplin prin lecturi (unele absurd-chinuitoare, altele revelatorii), și anume eșecul filosofiei, mai ales În fenomenologia franceză din ultimele decenii, ca să nu mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a identității eului care parcurge mai multe etape. Una este, așa cum s-a observat aici, ego-ul Închis, cealaltă este Dasein-ul, așa cum l-a gândit Heidegger, o alta este alergarea care depășește eul și care se realizează spre alteritate. Pentru că timpul splendorii este, firește, o metaforă, dar o metaforă de depășire a identității eului Înspre astfel de evidențe care devin altceva, care nu mai țin de evidență. Corin Braga: Îmi reiau Întrebarea: Cum ai reacționa În momentul În care, scriind despre generarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
produce asemenea dislocări. Anca Hațiegan: Orice urmă, orice semn, sau doar opera de artă? Tot nu Îmi dau seama. Să zicem că rostesc sau citesc undeva cuvântul „cal” și Îmi proiectez În minte animalul În cauză. Pot accede la timpul splendorii doar pe baza acestui cuvânt? Nu prea cred. Cornel Vâlcu: Și eu m-am Întrebat: trebuia să fie un cal acolo sau putea fi un tablou? Dacă este vorba de experiența estetică care se petrece În fața unei opere de artă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
el nu Înlocuiește calul, ci Înlocuiește urma de copită din grădină. Anca Hațiegan: Da, e un semn a ceva ce tu poți proiecta „dincolo” prin nădejde, credință etc. Asta vă tot Întreb: orice semn e capabil să trimită la timpul splendorii? Horea Poenar: Nu e un semn În sensul tradițional. Trebuie să fie o operă de artă chiar dacă nu avem În nici un dicționar o definiție potrivită pentru ceea ce vreau să spun eu prin operă de artă. Cred că trebuie să fac
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lor sunt congenerii poetului, „generația singaporeană” în primul rând, definită în poemul liminar al volumului ca străjuitoare a valorilor ocultate sau întinate oficial: „Eram convivii acelui naufragiu/ În așteptarea nu știu cărui ceas,/ Când - dincolo de-al anilor ravagiu -/ Să mai salvăm splendori câte-au rămas./[...] A fost un timp baudelairian, pesemne,/ Și-un timp rimbaldian cu varii sori,/ Prin care noi - adepți plăcerii demne / Vocalizam și-ngurgitam culori”; un timp când „bahica lozincă” este contrapusă lozincilor oficiale mincinoase. Reprezentativă în grad suprem pentru
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
de gheață/ adică un obiect totuși solid/ (deși până la urmă incert)/ care dă fiori pe șira spinării// cu înnăscută știință o pescuiesc ei/ din paharul tulbure - exact ca un cleștișor - / apoi o așază simplă și unică/ pe farfurie în toată splendoarea// eu însă pentru ca s-o întâlnesc/ trebuie să umblu cu mâinile oarbe/ în cămara nădușită a sângelui/ neștiind dacă nu cumva o sugrum pe întuneric// zi de zi mă uit ca un fotograf/ prin mâneca hainei tatălui meu mort/ unde
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
din copilărie (1925), Amintiri din prima tinerețe (1927), pagini socotite partea cea mai valoroasă a literaturii lui R. Cu toate că negase, cu argumente istorice, legitimitatea clasei căreia îi aparținea, el nu își poate învinge nostalgia pentru acea epocă a bogăției și splendorii din copilăria și prima lui tinerețe. Evocând figuri ilustre și traiul plin de strălucire al marii boierimi, rememorările reprezintă, dincolo de orice impuls critic, un gest recuperator: odată dispăruți boierii luminați, marile latifundii, traiul fastuos ce îmbina simplitatea cu rafinamentul occidental
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
făcută de un nou-venit: Linia aparent interminabilă de copaci dinaintea noastră, intinderile salbatice care ne Înconjoară, adâncimile misterioase ale frunzișului bogat, unde nu a călcat picior de om, luminate de razele soarelui la prânz cu o strălucire magică și schimbătoare, splendoarea minunată și noutatea florilor, liniștea, netulburată decât de chemarea unei păsări sau de zumzetul unei insecte sau de orăcăitul unei broaște-bou și singuratatea În care avansam, fără să vedem oameni sau locuințe 35. Chiar de la Început, tânăra republică a repartizat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Remarcabil prin ardența ideilor este schimbul de scrisori cu Ion Negoițescu, din care s-a născut volumul Un roman epistolar (1978). Prin opera lui, S. rămâne, cum afirma Ștefan Aug. Doinaș, „una din acele personalități fascinante care însumează în ele splendoarea și tragicul logosului creator; înzestrat deopotrivă pentru poezie, eseistică și teatru (dramaturg, actor și regizor), volubil și însetat de tot ceea ce poate să ofere clipa unui om care trăiește din plin și, totodată, o domină prin luciditatea sa, el s-
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]