5,409 matches
-
sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în „presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în „presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
nefericirea mea. Dânsul rămâne nedumerit pentru o clipă iar apoi, închizând cântecul de coșmar, murmură: - Era de la fata mea... Un fior de vinovăție îmi înțepenește în gât orice silabă ar urma și nu pot decât să observ cum veninul celor spuse de mine își face efectul treptat. Apropierea pe care am reușit să o închegăm în urmă cu câteva ore, printr-un simplu „Bună seara”, s-a dizolvat în câteva clipe. Picioarele se strâng într-o despărțire tandem, fiecare pereche revenind
„I wanna wish you a Merry Christmas". Frânturi de viață în trenul de Moldova () [Corola-blog/BlogPost/339071_a_340400]
-
profitând de scurta evacuare a capătului de vagon, mă aplec către victima durității mele verbale și îmi cer scuze. Îmi cer scuze pentru alegerea nepotrivită a cuvintelor și, sub scuza unei probabile oboseli, îmi exprim încă o dată regretul pentru cele spuse. Sunt iertat. Între timp, misteriosul vânzător în pulover gri străbate pentru a patra oară culoarul, parcă de fiecare dată din aceeași direcție, sfidând linearitatea fierătaniei în care sălășluim. De această dată oferta conține „ceai sau cafea”, elixirul de prim ajutor
„I wanna wish you a Merry Christmas". Frânturi de viață în trenul de Moldova () [Corola-blog/BlogPost/339071_a_340400]
-
cap, se-nfuria, bătea cu piciorul în pământ și-i fugărea fără să-i prindă și când veneau din nou și-i arătau cu mâna capul, se apleca cătânt ceva de azvârlit spre ei. Sărmanul om nu le-nțelegea râsul, spusele nici joaca că n-avusese parte de niciuna și-nchipuirea lui spunea că-i ceva rău și de rușine... Apoi pleca cu capu-n jos cercând s-ascundă supărare în trist și ne-ajutor... Iar eu veneam să-i fiu
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
de corupere a tineretului atenian.În fața celor 500 de jurați Socrate a ținut o cuvântare amplă care nu i-au convins pe jurați de nevinovăția sa,așa cum nici, mai târziu, Iisus nu a convins pe romani și israeliți de adevărul spuselor sale. Condamnarea lui Socrate s-a bazat pe o majoritate foarte mică.Astfel, 280 de jurați s-au declarat pentru condamnare, iar 220 pentru achitare.După cum se observă, încă 30 de voturi în favoarea achitării ar fi creat egalitatea de voturi
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
având ca scop propriul interes. Lipsit de demnitate și de coloană vertebrală, se pune bine și cu Nae Cațavencu în eventualitatea că acestuia i-ar izbuti șantajul; îl „perie” de câte ori are ocazie. Se pretează la mici furtișaguri, ghidându-se după spusele nevestei: „Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă-i tot...”. Comicul situației este ilustrat în scena numărării steagurilor pe care ar fi trebuit să le cumpere pentru a pavoaza orașul, în cinstea apropiatelor alegeri. Pristanda primește bani pentru
ÎNCURCAŢI ÎN SOCOTELI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340863_a_342192]
-
o portiță de din dos [...] un fel de a pretinde a deveni celebru pe spinarea unor celebrități autentice” (v.Isabela Vasiliu-Scraba, „Contextualizări”. Elemente pentru o topografie a prezentului, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2002, p.56). Aceași părere se întrevede în spusele lui C. Noica (înregistrate pe ascuns de Securitate în 31 martie 1984) după care gestul lui Liiceanu de a publica în 1983 „Jurnalul de la Păltiniș” este discutabil, atât „din unghi psihologic” cât și „conjunctural” („C-tin Noica în arhiva Securității
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
Neamului Românesc pe cel care a fost denumit Geniul poporului român! Mai mult budist decât ortodox Mihai Eminescu a afirmat că în România totul trebuie să fie dacizat! Deștepți, și din cale afară de patrioți, actualii conducători ai României au răstălmăcit spusele lui Eminescu zicându-și că în România totul trebuie să fie vândut ! și au vândut și ne-au vândut! “De la Nistru pan' la Tisa Tot românul plânsu-mi-sa” ... Voi ce-ați îndrăgit străinii Mânca-v-ar inima câinii “ ... versuri de suflet
ÎN AMINTIREA LUCEAFĂRULUI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340930_a_342259]
-
Ceee? Bă Damblagiule, tu vorbești serios? Bietu' Pepsi! spuse Tutoi, și-atunci, ce ne facem cu el? Voi vă dați seama cum va fi sufletul lui, când va afla? - Da ce fu în mintea și în sufletul meu, când îmi spusă și când îl văzui așa de fericit? - Mda, eu pot să-mi închipui, că te observai eu, dar nu știu cum va fi el când va afla. - Lăsați, nu vă mai faceți probleme atât din cauza lui, va fi bine, vă spun eu
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
ei, ce carieră ai vrea să urmeze?Poți fi în același timp soție și mama, dar și un bun fotograf profesionist? -Aș putea spune că și fiica mea, Larisa, care are opt ani îmi calcă pe urme. Ea este, după spusele profesoarei sale, artista clasei pasionată de pictură, de desen. De obicei, Larisa termină repede tot ce are de făcut în clasă, pentru că apoi, să poată desena liniștită. Nu intenționez să îmi influențez în nici un fel copiii în alegerea carierei. Larisa
CLIPE TRANSFORMATE ÎN AMINTIRI DE NEUITAT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341239_a_342568]
-
a împrejurimilor, gândul mi se duce la mulțimea nevoitorilor, “eremiților”, care s-au nevoit aici, la cei din adâncuri de istorie, sau mai încoace, la Sfântul Ghelasie, și până în zilele noastre la părintele Dometie Manolache. Ei s-au lăsat, după spusa Sfântului Maxim Mărturisitorul, scriși cu condeiul Duhului. Necontenit s-au depășit pe ei înșiși, lăsându-se deasupra graniței lor omenești și trăind în contact cu transcendența divină. In lupta cu răul se cere bărbăție. Ei au avut-o; fiind bărbați
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
i-a răsucit-o către inima ei și, apăsând pe trăgaci, i-a strigat cu ură: „Mori, scorpia dracului, că mi-ai mâncat zilele!...” Ca să lămurim cititorul pentru a ști cum au stat în realitate faptele, reconstituind întregul film după spusele boierului Pandelică, a vioristului și a țambalagiului care, de fapt nu văzuseră nimic, ei cântau în foișor, iar „porumbeii” se aflau într-un separeu, și a bietului „sergent” căruțașul care i-a adus de la Craiova, depozițuia „maiorului” Bușoiu (care nu
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
maximum. Pe hlamida Poetului poposesc tot felul de hultani, mai aproape de ciori decât de vulturi, și ciugulesc parcă din colivă. Iar, când e nevoie să ia atitudine împotriva detractorilor, se fac a nu fi acasă și a nu auzi cele spuse de chiar colegii lor de cumetrii literare. Asta e o tehnică foarte cunoscută de a jupui fonduri de la Guvern sau de la Uniune. Dacă nu ești cu noi, nu ești scriitor - este deviza după care se jupoaie cu maximă rapacitate tot
CARTEA CU PRIETENI- EMILIAN MARCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341424_a_342753]
-
fetiță și mai rău. Cand a intrat bunul Florin în camera nu se mai oprea din povestit cum a venit mosul și ea s-a speriat, dar acum i-ar plăcea să mai vină odată. Bunul Florin se minuna de spusele ei și a zis că o să mai vină de Crăciun, o să-i aducă daruri, iar ea să mai repete poezia. Știa poezia, o spunea foarte tare și frumos, dar în fața Moșului, de emoții nu putea vorbi. Bine măcar că acum a
MOŞ CRĂCIUN de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341504_a_342833]
-
explorat intelectual în limba română. Prin urmare beneficiază în același timp de avantajele și neajunsurile muncii de pionierat, la care, de bună seamă că cel mai bine se potrivește abordarea eseistică. Avantajele vin din faptul că foarte multe lucruri nefiind spuse, libertatea de mișcare este enormă, dar există mereu riscul ca această mișcare, potențial foarte amplă, să se transforme într-una haotică, browniană. Să creezi ceva sistematic într-un câmp neumblat și, prin urmare, lipsit de repere, necesită foarte multă concentrare
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
le-am dus cu autoritățile comunei Berești Bistrița”. Cu această viziune, venerabilul Vasile Ciubotaru a început mersul pe povârnișul, pe cât de greu de urcat datorită demersurilor birocratice, pe atât de îngreunat de fosta primăriță Maria Amarghioalei Juncu, cea care, după spusele venerabilului. a înstrăinat terenul satului, ce cuprinde depozitul militar dezafectat și tot ea ar fi boicotat și oprit un referendum pentru reînființarea comunei. Pierzând alegerile, în 2005, în favoarea candidatului Mihai Dăscălescu, Maria Amarghioalei Juncu și-a pierdut totodată puterea și
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
proaspeți și alții, autodepășiți în puterea talentului propriei repetări la o nouă treaptă de valoare. Istoria teatrului ar fi fără structură, dacă acești actori nu ar exista, dar ei, actorii, nu sunt niciodată istorie! Întotdeauna sunt contemporani! Aducând aminte de spusele actorului Nae Lăzărescu la lansarea cărții scrise de Maria Capelos, „Alexandru Arșinel, de la Dolhasca, pe... Calea Victoriei”, azi, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” are „cel mai bun director”, pe actorul Alexandru Arșinel. Publicul îl cunoaște în dintr-o multitudine de roluri
TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE . CASTEL AL ARTEI SPECTACOLULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342083_a_343412]
-
în mâinile altui copil, o jucărie asemănătoare cu a lui. Surpriza se naște de o mie de ori, pentru că el credea că a lui este unică. Asta-ți creează un soi de complicitate cu celălalt, te regăsești în faptele și spusele lui, chiar dacă puțin diferite. Și într-aceasta constă farmecul nunic al lecturii. Universul mic al casei, grădinii, curții copilăriei este intersectat de evenimente la scară majoră, cum e moartea lui Stalin, zăpezile din iarna lui ’53, amintirile retrăite de autor
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
lumină însă, necazuri mari s-au abătut asupra ținutului nostru stelar și de aceea v-am chemat cu trebuință la sfat împărătesc. Curtenii, murmurară cu neînțeles și teamă, iar împăratul slăbi puțin din strălucirea Luminăției Sale pentru a întări gravitatea spuselor sale. -Gândurile Universului au luat-o razna, s-au împrăștiat în tot Infinitul. Au luat cu ele visele și speranțele. Timpul, Dumnezeul nostru, ne-a dăruit cu Veșnicia împreună, toate gândurile, gânduri inocente, gânduri de drag și dor...le știm
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
când vine vorba de popor și-a sale vise zdrențuite, ei se arată generoși în vorbe și promisiuni, ba și-n pomeni electorale cu izul greu de stricăciuni. După ce-aleșii s-au văzut cu sacii-n carul guvernării, din spusa lor rămâne-n urmă doar semnul tipic al mirării: “Cum, Doamne”, -și spun alegătorii, “de ne-am lăsat din nou prostiți, când știm prea bine că-s totuna și-n furtișaguri sunt uniți?! Decât cu-asemeni democrați ce promovează lichelismul
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
scris și nu e numai opinia mea ci și a unor personalități de referință, că această amprentă a efemerității a generat o superficialitate în toate domeniile sociale și particulare ale oamenilor. Relații de fațadă, vorbe frumoase sau mai puțin frumoase spuse de formă, ambiții mai mult sau mai puțin eșuate. Preocupări cu totul nedrepte ale minții ne înrobesc și ne frământă și ne obosesc până la epuizare și nu ne oprim să facem liniște în interiorul nostru pentru a auzi glasul lui Dumnezeu
TIMP, EFEMERITATE, VEŞNICIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342204_a_343533]
-
mai an?), impostură și trădare, pe scurt printr-un neîntrerupt proces de degradare morală, vasăzică o societate în care grosul membrilor ei - dezorientați, înșelați, înstrăinați și nedoriți în propria lor casă (țară) - simt pe propria piele tristul adevăr cuprins în spusa Homo homini lupus (Omul este lup pentru om)... Ce-i de făcut, acuma când tot mai mulți oameni sunt încredințați de rănile supărătoare ale planetei că actuala civilizație (o civilizație a veritabilei sinucideri prin risipa la care se dedă și
TOŢI OAMENII TRĂIESC, DAR NUMAI UNII DINTRE EI EXISTĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342203_a_343532]
-
Mitică, neobosit în dezvăluirea celor mai strașnice momente din viața lui din exil, nu-și revărsase nici pe departe sacul plin cu amintiri. Mă avertizase încă de la prima noastră întâlnire că viața lui este un adevărat roman și iată că spusele lui îmi dovedeau că avea dreptate! Neîntrecut artizan al detaliilor, fascinant și jovial, știa într-un mod aparte să îți stârnească curiozitatea, să te transpună în momentele despre care vorbea și să-i descrețească fruntea, presărând cu abilitate câte-o
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]