1,760 matches
-
fac. Adesea, aceștia vor doar să facă din poziția lor ceva inatacabil, atașând-o de un principiu la care toată lumea trebuie să subscrie. Deturnarea este o manevră a protagonistului care nu mai are argumente. Se îndepărtează de subiectul care îl stânjenește, pentru a găsi altul cu care se simte confortabil. Dacă diferendul tratează despre pornografia la televizată, un partizan al libertății totale de expresie va încerca să direcționeze discuția spre violența pe micul ecran, care este mult mai periculoasă. Dacă se
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de acțiune, el desconsideră necesitatea, aceasta se răzbună asupra rezultatelor acțiunilor sale, care nu vor concorda cu cele scontate. remarca, pe drept cuvânt Friederich Hegel . Pentru a acționa cu adevărat liber, putând să-și realizeze proiectele sale fără a fi stânjenit de necesitate, omul nu are decât o singură cale : să nu o nesocotească, să o cunoască și să o interiorizeze la nivelul mobilurilor, care prezidează opțiunea pentru o variantă posibilă de acțiune. Doctrina liberului arbitru închide însă calea de acces
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
strângă mâna sau să-și adreseze reciproc cuvinte. Modul de dispunere spațială într-un grup relevă adeseori tipul de comunicare pe care persoanele doresc să îl stabilească. Dispunerea oamenilor în spațiu, clădiri și încăperi, precum și în posturi diferite, favorizează sau stânjenește schimbul de informații. În acest sens, traseul canalelor de comunicare într-o organizație ce cuprinde diferite posturi de muncă constituie rețeaua de comunicare. Modul real în care se distribuie mesajele pe diferitele canale ale rețelei alcătuiește structura comunicărilor. Problema circuitului
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de multe ori la asemenea călătorii spre nicăieri. Oricum, realizarea cu rigoare logică a discursului scris sau rostit rămâne mereu un deziderat de atins. Distorsiuni perceptive Circulația informației în cadrul organizației între transmițător și receptor, înțelegerea corectă a mesajelor nu sunt stânjenite numai de filtrele comunicaționale prezentate până aici, ci și de așa numitele "distorsiuni perceptive" despre care vom vorbi în continuare. Efectul halo Prima impresie asupra unei persoane duce la evaluări pozitive sau negative care influențează percepția și spusele ei și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
șefului decât într-un mediu "neutru". Deci folosim avantajul "terenului propriu", invităm auditoriul să vină pe terenul nostru de joc, în special dacă ne așteptăm la o dispută. Ne vom simți mai în largul nostru, iar ei vor fi puțin stânjeniți din punct de vedere psihologic. De asemenea, să ținem minte că s-ar putea să fim influențați atunci când ne aflăm în biroul șefului și, în cunoștință de cauză, să acționăm în consecință. Timpul Dacă dorim un auditoriu receptiv, îl convocăm
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
într-un mod inadecvat energiile oamenilor de la participarea activă la cunoașterea pasivă. * Restructurează credințele. Adâncește conflictul dintre generații. * Mărește numărul cititorilor de ziare și reviste duminicale care au un pronunțat caracter de divertisment, în detrimentul publicațiilor cu nivel intelectual mai ridicat. * Stânjenește dezvoltarea intelectuală și creativitatea. * Produce "gânditori" de duzină care sunt rezultatul omogenității sociale a consumului de televiziune. * Promovează egocentrismul adolescentin. * Provoacă o supraîncărcare informațională. Efecte afective * Afectează timpul liber al femeilor casnice. * Servește ca un mecanism de evadare; ușurează depășirea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
că mă onorează cu prietenia sa de mai bine de trei decenii. Aș putea spune, prin urmare, că măcar jumătate din viața sa publică, activă, întemeietoare și rodnică îmi este cunoscută, dar, cu decența și discreția sa, ar fi probabil stânjenit de laudele pe care nu aș ezita să i le aduc. Așa că voi pune deocamdată în discuție doar cele câteva paradoxuri pe care le provoacă și sub semnul cărora îmi scriu textul de acum. În primul rând, desigur, numele. E
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fenomene prin intermediul cărora putem acumula și păstra în stocul memoriei cunoștințe noi, sau le putem evoca, retrăi și reutiliza pe cele anterioare, nu este o activitate ușoară, ci mai curând una plină de dificultăți, cu factori de risc ce pot stânjeni normala funcționare a acestui proces. Învățarea se dovedește a fi în strânsă legătură cu memorarea, îndeplinind concomitent și funcția de informare și pe cea de formare. Neurofiziologia și psihofiziologia arată că învățarea este un proces care are loc în sistemul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pe care a produs-o omenirea. Rolul logopediei în prevenirea și rezolvarea eșecului școlar Locul logopediei în cadrul disciplinelor actuale, este bine determinat având în vedere complexitatea fenomenului de limbaj și acțiune, începând de la implicațiile sale clinice și terminând cu relațiile stânjenite de mici defecțiuni ale limbajului. Se poate surprinde atât de vast sistemul de referințe teoretice și practice ale disciplinei de care ne ocupăm. Toate cercetările întreprinse în acest sens au arătat ă limbajul, atât în latura lui normală cât și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
căci limbajul, ca adjuvant al gândirii, o ajută să se precizeze și cristalizeze în forme concrete. În consecință, dacă modalitatea de exprimare a limbajului limba ca sistem verbal de semne, foneme, cuvinte, fraze, este tulburată, întreaga personalitate a logopatului este stânjenită în dezvoltarea sa. Vârsta în care are loc cristalizarea masivă a personalității este pubertatea. Vom înfățișa în lucrarea de față unele aspecte ale manifestărilor psihice și a relațiilor intersociale pe care le prezintă puberii logonevrotici. Studiul a avut loc pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de la copilărie la tinerețeeste etapa dezvoltării fizice și psihice, a maturizării glandelor sexuale, cunoscută adesea prin apariția unor puternice crize puberale, care în condițiile unul mediu social nefavorabil și a unei educații nejuste, zguduie psihicul, comportamentul și organismul. Aceasta va stânjeni adevărata maturizare fizică și psihică completă, ce va avea loc peste trei, patru ani. La puberul logonevrotic apar mai mulți factori nocivi în determinarea unor crize puberale, factori implicați prin natura tulburării, ceea ce ne face să optăm pentru un tratament
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de la această vârstă. Toate acestea, pot duce la apariția unor puternice crize care să zguduie întregul organism și psihicul, în condițiile unui mediu social și educativ nefavorabil. La cei logopați, pe fundalul acestei vârste, apar mai mulți factori nocivi care stânjenesc dezvoltarea personalității lor, factori implicați prin natura handicapului lor verbal. Acești factori au fost indicați și desprinși din răspunsurile lor date la un chestionar aplicat clasei din care făcea parte logopatul, având astfel prilejul de a privi cum acționează handicapul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
existat destul pământ pentru nevoile tuturor membrilor comunității. * Devălmășia egalitară este rezultatul creșterii populației, ceea ce duce la un control mai strict din partea obștei asupra modului de utilizare a diferitelor categorii economice de pământ. Ea presupune o "stapânire pe sumă de stânjeni" fiecare familie are o întindere de teren egală. * Devălmășia inegalitară apare în satul devălmaș umblător pe bătrâni, este un sat cu o obște în care s-au produs diferențieri de avere, alcătuit din cete multiple de neam și care au
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care o au în față, dar în anxietatea dezadaptativă, frica resimțită este disproporțională, exagerată în raport cu răul care poate fi cauzat. De exemplu, o persoană cu fobie socială poate deveni absolut panicată la gândul că poate spune ceva ce o poate stânjeni dacă este chemată în clasă și astfel va refuza să meargă complet la clasă. În cazul unei frici adaptative, intensitatea acesteia scade odată cu finalitatea pericolului, dar în anxietatea dezadaptativă, neliniștea pacientului persistă chiar dacă amenințarea a trecut și poate avea o
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ceilalți se uită la el, comentând în gând felul cum e îmbrăcat sau gesturile pe care le făcea. El simțea deja respingerea de a intra în lift, fiindu-i frică că poate spune sau face ceva ce l-ar putea stânjeni. Deseori, el prefera să urce pe scări decât să își asume riscul că se poate întâlni cu cineva în lift. Andrei ieșea foarte rar în afară de serviciu și acasă. El nu suporta să meargă în supermarket-uri pentru că se gândea că
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să aibă conversații cu ceilalți de frica de a fi judecat. Oamenii cu fobie socială pot evita chiar să mănânce sau să bea în public, de frică că vor face gălăgie, vor da pe lângă farfurie mâncarea sau ceilalți îi vor stânjeni. Ei, de asemenea evită să scrie în public, nici măcar să semneze, de frică să nu fie văzuți de ceilalți cum le tremură mâna. Bărbații cu fobie socială vor evita chiar să folosească toaletele publice de frica de a se stânjeni
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
stânjeni. Ei, de asemenea evită să scrie în public, nici măcar să semneze, de frică să nu fie văzuți de ceilalți cum le tremură mâna. Bărbații cu fobie socială vor evita chiar să folosească toaletele publice de frica de a se stânjeni pe ei înșiși. Unii oameni cu fobie socială se feresc doar de una dintre aceste situații. Cei ca și cazul Andrei, cărora le e frică de mai multe situații sociale, de la vorbitul în public până la a refuza să meargă la
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
libertatea de a munci și proprietatea roadelor sale; este evident că un viitor de securitate deplină se deschide în fața umanității. Ea nu trebuie să se mai teamă că puterea legislativă vine, decret după decret, să-i oprească eforturile, să-i stânjenească combinațiile, să-i deruteze prevederea. La adăpostul acestei securități, capitalurile se vor forma rapid. Creșterea rapidă a capitalurilor este la rândul său motivul unic al creșterii valorii muncii. Clasele muncitoare vor fi deci într-o stare fericită; ele însele vor
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prin varietatea infinită a climatelor, a anotimpurilor, a forțelor naturale și a aptitudinilor, cu toate că Dumnezeu nu le-a repartizat atât de inegal între oameni decât pentru a-i reuni, prin schimb, în legăturile unei fraternități universale. Acest lucru înseamnă a stânjeni dezvoltarea prosperității publice, întrucât cel care nu este liber să facă schimb, nu este liber să își aleagă locul de muncă și se vede constrâns să dea o direcție falsă eforturilor, facultăților, capitalurilor și banilor pe care natura i-a
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să îți completezi educația pe care ți-o dau zi de zi cei apropiați ție. Regulile regăsite în paginile care urmează te vor ajuta să mergi drept pe drumul pe care ți l-au arătat părinții tăi, fără să fii stânjenit că nu știi cum să saluți sau cum să stai la masă atunci când mergi în vizită. De asemenea, urmărind-o pe Mia, personajul principal din această carte, vei putea observa ce greșeli va face și vei încerca să le eviți
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
sentimentul propriului deces: Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost, De-mi țin la el urechea - și râd de cîte-ascult Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult. Eminescu e un poet de concepție și asta stânjenește pe unii critici. Dar poetul nu filozofează ci construiește vizionar. Bolta e o catapeteasmă spartă prin care curge nimicul, poetul stă sub "arcurile negre, cu stâlpi nalți suiți în stele" și întoarce marinărește "uriașa roat-a vremii". Eminescu tinde în opera
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a Încurcat În explicații legate de inventar, pierderi și scăderi, a ajuns În cele din urmă la finalul discursului. „Ideea este că”, a rezumat el, „n-am câștigat bani deloc”. Confruntat cu o tăcere mormântală, el a continuat să vorbească stânjenit despre „costurile afacerilor”. În cele din urmă, s-a așezat pe scaun. Impactul „traistei goale” a Moșului n-a fost deloc unul pozitiv. Angajații de la petrecere s-au Împărțit În grupulețe pentru ședințe de vărsare a nervilor. „Cum naiba”, a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
să se bucure [... ]; de la acest risc Îi vine, În orice moment, Întreaga lui noblețe...” Spiritul romantic trăiește din plin, În orice caz, bucuria acestui angajament. El primește ideile, locurile comune cu sentimentul că totul i se cuvine, fără a fi stînjenit În ideea de originalitate. Simțul proprietății este abolit. Retorica este proprietatea tuturor. Chiar și a acelora care o disprețuiesc. Teroarea exercitată Împotriva retoricii sfîrșește, ieri ca și azi, Într-o retorică a ternarei. Cazul poetului român este mai complicat. El
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Bézier, situat în apropierea drumului numit *"heraclean", din Italia pînă la coasta spaniolă. Regiunile de la vest de Ron suferă progresiv influențele romane din provinciile iberice, care vor fi controlat, pentru o anumită perioadă, regiunea Languedoc-Roussillon. Dar legăturile cu Italia sînt stînjenite de acțiunile de piraterie și de ofensivele popoarelor indigene care amenință și coloniile grecești. Intervenția romană. Prima intervenție a Romei are loc în anul 154 î.I.C.: la apelul Marsiliei, ale cărei colonii din Antibe și Nisa sînt asediate de către
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
decît pe comercianții din Marsilia și Bordeaux. Restaurația intreprinde expediția Algerului pentru rațiuni de prestigiu, cu scopuri de politică internă și pentru a pune capăt pirateriei corsarilor. Beiul algerian cedează Algerul la 5 iulie 1830. Monarhia din Iulie a fost stînjenită de acest legat. Ea nu trece decît progresiv la "ocupație restrînsă", apoi de la aceasta la cucerire, terminată în 1847 cu căderea lui Abd el-Kader; și încă anumite regiuni, ca Mica și Marea Kabylie, rămîn total nesupuse. O colonizare cu populație
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]