1,802 matches
-
în conflictele dintre state dreptatea învinge, ați zâmbi ironic. Cu toate acestea, n-ați avea dreptate să zâmbiți; ... în aparență biruește uneori nedreptatea, dar de fapt, totdeauna dreptatea rămâne. Și de ce? Fiindcă dreptatea e alcătuită din sârguința unui popor, din stăruința lui îndărătnică, din dorința lui de a cunoaște, din înfrânarea pornirilor rele, din înfrățirea pentru un scop înalt... și aceasta învinge”. În sfârșit, N. Iorga a socotit poporul nostru ca o entitate care și-a creat propria-i individualitate, „un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
are permisiunea mea să facă și ea la fel". Pentru mai multă siguranță, Geneviève flirtează, sub ochii și cu știința soțului său, cu un oarecare Horace Grisolles, îndrăgostit nebunește de ea de mai bine de un an. Soția bănuitoare încurajează stăruințele de amorez ale acestuia, îl înnebunește privindu-l drept în ochi. În felul acesta, după cum îi explică ea Suzannei, prietena și confidenta sa, era sigură "că-l are mereu la mână". Îl ține "sub presiune în caz că se întâmplă o catastrofă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să curgă termenul de prescripție", legiuitorul a stabilit și un termen obiectiv (determinat judecătorește și anume data când victima trebuia să cunoască paguba și pe cel ce răspunde de ea). Este un criteriu mobilizator pentru victima care trebuie să depună stăruințele necesare pentru a cunoaște paguba și pe cel ce răspunde de ea631. VIII.6.1.1.5. Acțiunea în anulabilitate Această ipoteză își avea sediul reglementării în art. 9 din Decretul nr. 167/1958 care prevedea că: "Prescripția dreptului la
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de moartea tatălui, petrecută într-un mod ce va imprima romanului una dintre principalele sale linii tragice: accidentul violent de muncă în urma căruia acesta își pierde viața devine o "emblemă a sângelui", un pattern misterios ce se va repeta, cu stăruința blestemului sau a erorii tragice ce se cere răscumpărată până departe în neam. Tabita îi vede pe ai săi murind "de sânge", nefericiți și însingurați, și, în ciuda cenzurii rațiunii, asociază soarta cumplită a acestor morți capacității destructive nelimitate a blestemelor
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
formule pentru a îmbunătăți soarta creștinilor din Imperiul Otoman. În timpul dezbaterii de către Corpurile legiuitoare a convenției româno-ruse din 4/16 aprilie 1877, Kogălniceanu este prezentat ca un mare orator, care da citire expunerii de motive prin care arată că toate stăruințele puse pe lângă marile puteri pentru a recunoaște și pentru a pune sub ocrotirea Europei neutralitatea teritoriului român au rămas zădarnice 67. O altă lucrare apărută în 1878 este și Tratatul de la Berlin. Această lucrare tratează pe larg 19 dezbaterile care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
externe a primit împuternicirea de a semna convenția românorusă. Ea a fost semnată în aceeași zi de Kogălniceanu și baronul Dimitrie Stuart. T.C. Văcărescu este de părere că odată cu venirea lui în fruntea ministerului de externe dă un impuls puternic stăruințelor diplomatice pentru dobândirea independenței. Cu toată neutralitatea ce România și-o impusese, se arată în Istoricul războiului din 1877-1878 , volumul I, guvernul otoman îndată după declararea războiului de către Rusia, fără cea mai mică provocare din partea României și oarecum în schimbul atitudinii
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
largă, care pune știința într-o strânsă legătură cu progresul societății, a dat istoriei sensuri noi. Printre aceste lucrări se numără și lucrarea lui Ion Gardescu, Războiul ruso-turc din 1877-1878, apărută în 1902 în care se prezintă pe larg atât stăruințele puterilor de a înlătura războiul, cât și desfășurarea războiului ruso turc. Mihail Kogălniceanu este prezentat ca afirmându-și voința de a practica o politică de neutralitate și de respect a tratatelor. Eforturile depuse pentru a salva neutralitatea statului român, aveau
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
omenească înaintea Europei întregi. La 20 aprilie, Kogălniceanu, relua funcția de ministru al afacerilor străine. La 4 aprilie, el înștiințează pe agenții noștri diplomatici în străinătate despre luarea ministerului de externe de dânsul: „împrejurări grave au făcut că am cedat stăruințelor prințului nostru și guvernului său de a primi portofoliul ministerului de externe. Trecutul meu e cea mai bună garanție a politicii prudente și a neutralității” - deci ca la 1876 - și el continua spunând că dacă războiul izbucnește „ trebuie să consacrăm
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
congresului, 19 iunie 1878, reprezentanții României, au fost introduși spre a face înaintea congresului aprecierile guvernului lor asupra punctelor tratatului de la San-Ștefano, privitoare la 30 România. Atunci Mihail Kogălniceanu citi memorandumul expunând cu însuflețire, dorințele românilor. Dar reprezentanții puterilor văzând stăruința rușilor în scopul de asigura o pace durabilă, înlăturând Rusiei o amintire penibilă în viitor, hotărî recunoașterea independenței României în condițiile retrocedării Basarabiei în schimbul Dobrogei. Titu Maiorescu, în Istoria contimporană a României (1866-1900), ni-l înfățișează pe Mihail Kogălniceanu la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
loc altora mai conforme cu spiritul veacului. Relații noi izvorând din acest drept - existență liberă - urmau a fi statornicite după încheierea conflagrației balcanice. Edificatoare pentru viziunea sa - a lui Kogălniceanu - prezentată de Gheorghe Ghițescu, în cartea sa, Războiul neatârnării. „După stăruințele a trei generațiuni, după stăruințele și sacrificiile părinților noștri, statul român s-a format. A sosit acum timpul ca acest stat să dovedească și el Europei, prin energia și abnegația tuturor claselor sale sociale și mai ales, pe brațul fiilor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
spiritul veacului. Relații noi izvorând din acest drept - existență liberă - urmau a fi statornicite după încheierea conflagrației balcanice. Edificatoare pentru viziunea sa - a lui Kogălniceanu - prezentată de Gheorghe Ghițescu, în cartea sa, Războiul neatârnării. „După stăruințele a trei generațiuni, după stăruințele și sacrificiile părinților noștri, statul român s-a format. A sosit acum timpul ca acest stat să dovedească și el Europei, prin energia și abnegația tuturor claselor sale sociale și mai ales, pe brațul fiilor săi că România are vitalitate
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
La 29/30 aprilie -11/12 mai 1877, corpurile legiuitoare au votat o moțiune prin care se cerea ruperea legăturilor și a dependenței față de Poartă, proclamarea stării de război între România și Turcia; totodată se recomanda guvernului să pună toată stăruința și să ia toate măsurile spre a apăra și asigura existența statului român astfel ca la viitoarea pace România să iasă cu o poziție politică bine definită și națiunea de sine stătătoare să poată îndeplini misiunea sa istorică. Factorii de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
70 Participarea armatei române la operațiunile militare din sudul Dunării s-a produs în urma unei telegrame a Marelui Duce Nicolae, care solicita domnitorului Carol asistență militară. Autorul redă și Proclamația lui Carol I către armata română, 27 august 1877; După stăruințele a trei generații, după suferințele și sacrificiile părinților noștri și mulțumită generoasei protecții a marilor puteri europene, Statul Român s-a format.(...) Acum a venit momentul să dovedim Europei că România poate fi un element inteligent și solid, pentru a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
română, încurajarea traducerilor în românește, abolirea monopolului tipografic, înființarea unui teatru național. Întrunirile S.L. aveau loc în casa din București a lui Dinicu Golescu. Aici au fost citite gramaticile lui Heliade și Iordache Golescu, traduceri din Boileau și Lamartine. Prin stăruința membrilor societății s-a deschis o școală la Craiova, unde s-au predat pentru întâia dată gramatica și literatura în limba română. Deși a avut o existență scurtă, încetând în timpul războiului ruso-turc dintre 1828 și 1830, S.L. a contribuit la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289762_a_291091]
-
considerare. Nu trebuie ignorat faptul că pot exista situații în care copiii cu deficiențe nu se pot integra în școlile de masă, fiindu-le mai bine în școli speciale; de asemenea, e posibil ca unii părinți să se opună cu stăruință integrării. Cu toate acestea, deontologia și dreptul fiecărui copil de a avea șanse egale la educație nu ne permit să utilizăm aspecte de tipul celor menționate anterior ca argumente împotriva învățământului integrat sau ca justificări la neputința noastră, a celor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
nici măcar delegați la Sinodul II Ecumenic sau la Sinodul V Ecumenic. În plus, Episcopul Romei nu a participat la primele cinci sinoade Papa Vigilius, în pofida diligențelor făcute pe lângă Sfinția Sa, nu a luat parte, aderând mai târziu, prin semnătură, după îndelungate stăruințe. Referitor la criteriul proporției juste, situația variază: de pildă, la Sinodul III Ecumenic, Biserica din Răsărit deținea majoritatea categorică din numărul episcopilor prezenți, sau la Sinodul IV Ecumenic, din 630 de Sfinți Părinți, Biserica din Occident era reprezentată numai prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nici oboseala nu scuză și nu îndreptățesc canonic o demisie"1. Că asemenea "propuneri" sau "inovații" încep să circule prin publicistica noastră, nu este nimic nou. Toate acestea fac parte din "sistemul de sabotare a Bisericii, aplicat cu o perversă stăruință de puterea lumească, prin amestecul politicii în lucrurile dumnezeiești. Pentru boală, vârstă înaintată, oboseală, canoanele prevăd asocierea unuia mai tânăr la păstorie. Dar de retragere sau demitere, nici vorbă"2. Episcopatul nu reprezintă un drept, ci o îndatorire, una dintre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
greacă (96 p.Chr.), sfântul Clement Romanul, al treilea succesor al sfântului Apostol Petru pe scaunul roman (88-97 p.Chr.), aducea un elogiu necondiționat structurii militare, arătând necesitatea păcii în Biserică primară spunând: Să luptăm așadar, bărbați frați, cu toată stăruința sub poruncile Lui cele fără de prihană. Să ne gândim la cei ce luptă sub conducătorii noștri, cu câtă bună rânduială, cu câtă ascultare, cu câtă supunere îndeplinesc poruncile. Nu sunt toți comandanți, nici căpetenii peste o mie de soldați, nici
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ce stă la baza posibilităților manipulatorii, ceea ce arată că a ști este întotdeauna un pentru a... . * Primul gest al științei îl constituie circumscrierea posibilului. A te strădui să-ți respecți promisiunile pe care ți le-ai făcut dă seama de stăruința coincidenței cu sine, ivită în străduința de a te fixa într-o formă ce-ți este propria identitate; această trudă asigură stabilitatea locului de pornire ce justifică dreptul de-a spune eu în sens tare. * Poate că tendința de stabilizare
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
-și etaleze cunoștințele, și o fac în mod inadecvat, cu afectare, ignorînd orice măsură. Dar - observa Slavici - pedantul „se face nesuferit, nu ținînd să fie el însuși corect pînă în cele mai mici amănunte, ci cerînd-o aceasta cu prea multă stăruință și de la alții”1) Femeie independentă, Eliza Mustea îl descoperea pe pedant și în „societate”, sub figura antipatică, plictisitoare, a celui care se prezintă „ca la conferință”, împiedicînd lumea „să se distreze și să vorbească fiecare de ceea ce poate pricepe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
disperate situații. Un exemplu e cererea adresată lui I. Valerian și publicată de acesta în „Viața literară”, reprodusă apoi și comentată de Em. Sîrghie, sub titlul „Candidat la sinucidere!”, în „Lumea” (Iași) din 25 iulie 1932: „Stimate d-le Valerian,/Stăruința d-voastră, a d-lui Corneliu Moldovanu, sau alte[i] persoane, ar putea face să obțiu o slujbă (ca o concesie) pe lîngă talentul meu de poet./ Al dv. devotat/Gh. Bacovia/Strada B-cii Naționale 12, Bacău”. Cîtă timiditate și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fără nici o ezitare, s-au lăsat induși în eroare de ifosele boierești ale lui Matei Eminescu și au transmis din unul în altul afirmația greșită că bunicul poetului a fost proprietarul moșiei Joldești! În al doilea rînd, te miră și stăruința cu care Augustin Z. N. Pop perseverează în greșeală. După ce îl vede pe Vasile Iurașcu "trăind într-o deplină răzeșie la Joldești"23, domnia sa vrea să dovedească documentar că în adevăr acesta a fost descendent din Iurașco pîrcălab de Hotin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
împotrivire, cu asta vor fi în mare supărare. Iară pentru Brehuești, țiind de ținut Botoșanilor, D-ta vei scrie D-lor boerilor vornici și vor pune la cale. 826 mai 2 ss. Krupenschi Spatar 62 Este foarte probabil că, la stăruința soției sale, Iurașcu s-a mutat, cu toată familia, la Sarafinești. Bazez această mutare și pe vaga amintire, transmisă în familia Eminovici, că în primăvara anului 1828, cînd rușii au ocupat Moldova, aceștia ar fi găsit familia lui Iurașcu la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
urmare, față cu îndoielile penibile ale familiei, mi-am adus aminte de numele Dv. ș-am gîndit că prin posițiunea distinctă ce ocupați, veți fi în stare să-mi dați asemenea relațiune"219. Încercarea n-a dat greș. Fără multă stăruință, Nicolae a fost convins să vină la Ipotești. La 20 aprilie 1880, poetul, vădit obosit și întristat, i-a scris Henrietei: "Pentru ce nu scriu acasă, știi tu. Mai tîrziu, cînd mi-o da mîna, scriu. Altfel poți zice tatei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Era în cea mai mare măsură o manipulare murdară, a unor servicii secrete aflate oricum în fața falimentului, ca și regimul Iliescu, ce a continuat să alimenteze, în presa extremistă, miturile național-comunismului. Unul din meritele cercetării românești amintite mai sus este stăruința asupra perioadei național-comunismului și a miturilor sale politice, așezate cu abilitate "într-un raport de continuitate cu ceea ce se considera a fi istoria reală a țării". Clișeele mentalului tradițional (originile dacoromâne, cu accentul pe dacism, ca în toate miturile izolaționiste
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]