2,768 matches
-
obișnuiți să nu-i acorde atenție, lăsând-o în seama bunului plac al arhiepiscopului. Cum însă acest arhiepiscop este expus unei permanente lipse de bani, pentru a putea trăi conform demnității sale după modul oriental, el acordă aceste funcții de stareț celor care oferă mai mult sau celor care știu să răsplătească în modul cel mai îmbelșugat pe slugile sale. Se întâmplă ce-i drept uneori ca unul sau altul dintre stareți să fie ales de episcop datorită unei simpatii personale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sale după modul oriental, el acordă aceste funcții de stareț celor care oferă mai mult sau celor care știu să răsplătească în modul cel mai îmbelșugat pe slugile sale. Se întâmplă ce-i drept uneori ca unul sau altul dintre stareți să fie ales de episcop datorită unei simpatii personale, dar nici în aceste cazuri nu meritele au fost acelea de care s-a ținut întotdeauna seama. Al doilea canal folosit de acest arhiepiscop pentru a se asigura pe sine și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sine și pe ai săi cu bani sub o astfel de guvernare este vizitarea mănăstirilor, așa cum, sub această formă, a fost trimis chiar anul acesta unul dintre oamenii săi în Bucovina, căruia, sub acest pretext, i s-au oferit de către stareții mănăstirilor acestui delegat pe măsura veniturilor mănăstirilor respective sume însemnate de bani, pentru a păstra bunăvoința arhiepiscopului, singura necesară pentru menținerea demnității sale; astfel s-a scos din Bucovina o cantitate apreciabilă de bani. Acești stareți mizerabili, care urmăresc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
s-au oferit de către stareții mănăstirilor acestui delegat pe măsura veniturilor mănăstirilor respective sume însemnate de bani, pentru a păstra bunăvoința arhiepiscopului, singura necesară pentru menținerea demnității sale; astfel s-a scos din Bucovina o cantitate apreciabilă de bani. Acești stareți mizerabili, care urmăresc să obțină în felul acesta menținerea demnității lor, și totuși nu sunt siguri cât timp vor rămâne în funcție, caută atunci să folosească timpul cât ocupă această demnitate înaltă pentru a se îmbogăți, cu scopul ca, atunci când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să obțină în felul acesta menținerea demnității lor, și totuși nu sunt siguri cât timp vor rămâne în funcție, caută atunci să folosească timpul cât ocupă această demnitate înaltă pentru a se îmbogăți, cu scopul ca, atunci când va fi ales stareț altcineva, să fie în stare să trăiască cu atât mai comod ca călugări. Pentru a reuși să-și mențină demnitatea pentru câtva timp, ei trebuie să facă uz de politețe, pentru a câștiga de partea lor pe trei, patru dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
demnitatea pentru câtva timp, ei trebuie să facă uz de politețe, pentru a câștiga de partea lor pe trei, patru dintre confrații lor, căci altfel se tem că, călugării vor înainta arhiepiscopilor nou numiți plângeri în care vor descrie pe starețul lor ca pe un rău administrator al veniturilor mănăstirii lor, obținând astfel destituirea lui sau pricinuindu-i noi cheltuieli. Însă modul de care se folosesc stareții să-i facă legați de sine pe călugării sus pomeniți este de a le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
tem că, călugării vor înainta arhiepiscopilor nou numiți plângeri în care vor descrie pe starețul lor ca pe un rău administrator al veniturilor mănăstirii lor, obținând astfel destituirea lui sau pricinuindu-i noi cheltuieli. Însă modul de care se folosesc stareții să-i facă legați de sine pe călugării sus pomeniți este de a le arenda anumite moșii ale mănăstirii, făcându-le favoarea de a le pretinde numai a patra parte din ceea ce ar fi plătit un arendaș străin. Las în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fi necesar în primul rând: A. Veniturile în general, apoi situațiile încasărilor și, mai ales, cele de folosirea acestora să se cerceteze pe rând, împreună cu documentele acestora. B. Să se instituie un consistoriu, în care episcopul de Rădăuți, împreună cu un stareț de mănăstire să aibă președinția și doi consilieri laici, stabiliți de Preaînaltele locuri, ar avea să voteze împreună. C. Fiecărui stareț de mănăstire să i se dea un controlor cezaro-crăiesc al veniturilor ce-i revin, fără de care nici un venit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cerceteze pe rând, împreună cu documentele acestora. B. Să se instituie un consistoriu, în care episcopul de Rădăuți, împreună cu un stareț de mănăstire să aibă președinția și doi consilieri laici, stabiliți de Preaînaltele locuri, ar avea să voteze împreună. C. Fiecărui stareț de mănăstire să i se dea un controlor cezaro-crăiesc al veniturilor ce-i revin, fără de care nici un venit să nu poată fi fărâmițat, iar despre acele încasări și folosirea acestora de către stareții mănăstirilor, după scurgerea fiecărei jumătăți de an sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
locuri, ar avea să voteze împreună. C. Fiecărui stareț de mănăstire să i se dea un controlor cezaro-crăiesc al veniturilor ce-i revin, fără de care nici un venit să nu poată fi fărâmițat, iar despre acele încasări și folosirea acestora de către stareții mănăstirilor, după scurgerea fiecărei jumătăți de an sau după un an întreg, cu consultarea controlorului, vor fi înaintate socotelile documentate către consistoriul mai sus-pomenit. D. Totuși ar fi mai favorabil pentru Preaînalta vistierie și chiar pentru stat, dacă li s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fiecărei jumătăți de an sau după un an întreg, cu consultarea controlorului, vor fi înaintate socotelile documentate către consistoriul mai sus-pomenit. D. Totuși ar fi mai favorabil pentru Preaînalta vistierie și chiar pentru stat, dacă li s-ar lua acestor stareți puterea asupra celor lumești, așa cum în Rusia, la aceeași religie, călugărilor le este interzisă în mod solemn orice putere în treburile seculare, atribuindu-li-se o mică retribuție pentru hrană și ar fi să li se lase decizia numai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ca un Dante modern, care arată Raiul și Iadul. Este important faptul că Nichifor Crainic a introdus în curs pe Dostoievski, pentru că acesta reușește să plaseze spiritul filocalic în opera literară. Sfaturi ale Sfântului Isaac Sirul le regăsim în cuvintele starețului Zosima din „Frații Karamazov”. Nichifor Crainic e un deschizător de drumuri în mistică. Fascinația la marii mistici este că ei trăiesc realitatea întrepătrunsă, viața de aici cu cea de dincolo. „Temelia dogmatică a misticii ortodoxe o găsește Nichifor Crainic cu
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
timpului o amprentă din ce în ce mai creștină. Astfel, în 1944 vede lumina tiparului primul volum de poezii intitulat „Insula albă”, apoi în 1946 al doilea volum numit „Osana luminii”, iar în 1949 volumul „Poemele iubirii”, pe care îl dedică Părintelui Arsenie Boca, starețul Mănăstirii Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, cel care a inspirat-o foarte mult și care i-a îndreptat pașii spre monahism. Astfel, Zorica Lațcu intră în 5 mai 1948 în obștea Mănăstirii Vladimirești de lângă Tecuci, pentru ca la 8 octombrie 1950 să
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Sfântul Munte Athos este un dar al lui Dumnezeu pentru întreaga Ortodoxie și nu în ultimă instanță pentru întreaga omenire. Autorul, care a fost în mai multe rânduri pelerin prin acest rai pământesc, are ca interlocutori în aceste convorbiri duhovnicești stareți, arhimandriți, ieromonahi și monahi. Dezvăluie experiențe duhovnicești despre viața Ortodoxiei de azi. Aceste mărturii apar într-o lume care prin purtarea ei grăbește înfrângerea răului și triumful veșnic al Adevărului. 12. Soț ideal, soție ideală Pr. Nicolae Tănase Descriere: Cartea
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
ca acum întunecate. Molipsindu-mă, am pipăit și eu un șervețel. Am simțit pânza aspră din care era făcut și părea prăfuit, nu atât de praful ca atare, ci de vreme. În față era o masă rotundă la care mânca starețul. Pentru că această sală este mare, tavanul se sprijină pe șase coloane. Între ele se află, după cum am amintit, patru mese de o parte, patru mese de altă parte. La o masă intră douăzeci de persoane; deci acolo puteau să mănânce
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
și el aceluiași schit pe tot anul câte 5 dimirlii popușoi cât va trăi12. Numai că donația lui Alexandru a produs și ea încurcături, căci Gh. Eminovici ia în arendă această parte de moșie, intrând în conflict cu Vitalie Lemne, starețul schitului Gorovei. Prin aceasta, Eminovici își mărea suprafața pentru agricultură, pe lângă faptul că partea lui Alex. Isăcescu, dăruită de acesta schitului, avea câmp mai mult [...]. Câștigul ce trebuia să-l plătească Gh. Eminovici pentru partea din Ipotești a schitului Gorovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din toate cotloanele spațiului mioritic, au început să debarce VIP-uri pe care nu izbutește să le adune împreună nici 1 Decembrie la Alba Iulia: prefecți, primari, prezidentul Academiei Române cu tot staful academicesc, senatori și deputați de toate culorile curcubeului, stareți, scriitori, profesori universitari, oameni de radio și TV, șefi și șefuleți reprezentând întreaga gamă a îndeletnicirilor și responsabilităților omenești mă rog, tot ce-i moțat în țara asta și-a dat întâlnire la Cotnari. Călinescu spunea că orice nouă apariție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Vasile Gh. Popa 1956. Început de octombrie. Auriu. Liniștit. Cald. Munții Neamțului par încremeniți sub desmierdările toamnei. Soarele urcă spre cumpăna bolții, cercetându-și pe furiș chipul obosit în oglinda lacului de lângă Schitul Vovidenie. Am vorbit cu Dumnealui!, îmi zice starețul Melchisedec. Te primește! E chiar curios să te vadă, auzind că ești licean de la Fălticeni, unde-a învățat și dânsul și unde-a stat multă vreme și-a scris un vraf de cărți... Mă frământ încă. Sunt stăpânit de sfială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dintre anonimi, m-am hotărât să mă duc să-l întreb. Las santinelei de la intrare actele de identitate. Așa se cere. Și mă supun întru totul. E lege! Fac primii pași pe aleea ce urcă, de la șosea, spre casa Lui. Starețul Melchisedec la care stau de câteva zile, care a vorbit cu Dumnealui și mi-a înlesnit și pregătit întâlnirea mi-a relatat, ca pe un fapt divers și "programul" Lui dintr-o zi obișnuită. Când mai sunt câteva ceasuri până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
într-un târziu, râzând, după ce m-a împuns încă o dată cu sulițele privirilor sale, ca pe o lighioană, mult prea mică și prea îndrăzneață, pe care a voit, parcă, să o răpună acolo, în fața odăii Sale. Martorul întâlnirii noastre este părintele stareț Melchisedec care ne aștepta deja înăuntru, unde sosise înaintea noastră. Starețul l-a informat, poate, că în toamna aceea, am căzut la Facultatea de Filozofie, că am venit să încerc marea cu degetul, adică să dau toate diferențele la Seminarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
privirilor sale, ca pe o lighioană, mult prea mică și prea îndrăzneață, pe care a voit, parcă, să o răpună acolo, în fața odăii Sale. Martorul întâlnirii noastre este părintele stareț Melchisedec care ne aștepta deja înăuntru, unde sosise înaintea noastră. Starețul l-a informat, poate, că în toamna aceea, am căzut la Facultatea de Filozofie, că am venit să încerc marea cu degetul, adică să dau toate diferențele la Seminarul Teologic și să plec la Facultatea de la Sibiu, să mă fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Ni se aduce o tavă cu cafeluțe aburinde, dulceață de cireșe amare și apă rece, de munte. Paralizat de emoțiile acestei întâlniri care, după cum mi-a dat de grijă părintele Melchisedec, trebuie să fie scurtă tac chitic. Maestrul știe de la Stareț de ce-am venit și ce vreau să-l întreb, încât, mă îmboldește el cu diverse întrebări, ca pe un strănepot de la care vrea să mai afle informații despre un loc drag lui, Fălticenii. Care-i de fapt numele matale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Ursula, nu contenea să mărturisească faptul că "suntem încă în întregime copleșiți de ospitalitatea de la Suceava" și că "excursia de la Râșca, realizată împreună cu Mihai Iacobescu și Ștefan Purici a fost pentru noi o înaltă și unică bucurie, inclusiv întâlnirea cu starețul, părintele Mihail Bălan, dar înainte de toate cu maica Rafaela, acest monument de iubire umană...", apoi "actul ceremoniei din Aula Magna, arhiplină de studenți și profesori, primirea și discursurile interesante m-au emoționat foarte mult. Îmi este greu să exprim ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
În fapt, lucrurile avuseseră o nu chiar atât de lineară articulare, dar felul ei de a le vedea astfel înlănțuirea nu rămâne, totuși, cu nimic mai puțin simptomatic, mai puțin încărcat de un înțeles cu valoare de sinteză. Sfătuită de starețul de la Bistrița să se ducă și „la stăpânirea pământească în Piatra”, deși, cum o și spune, „nădejdea mea cea mare e în altă parte”, va auzi, „lovită în inimă”, din gura prefectului, propriu-i gând (până atunci încă temut, ocolit
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
efectul vizual și mesajul sunt foarte puternice. Kitsch ? Nu sunt așa de sigur, mi se pare mai degrabă un act de salvare decât altceva. Îl întreb pe călugărul cel timid cui îi aparține ideea unor astfel de obiecte religioase. „Părintele Stareț, a lui a fost ideea. Oamenii din zonă își renovează casele, aruncă acoperișurile dobrogene, cum se făceau pe vremuri, din olane. Oricum le aruncau, pun Lindab, ce-i mai nou, le place mai modern, așa că noi am mai adunat olane
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]