10,694 matches
-
mult și mai aproape de substanța și proporțiile sufletești). De când veghează în calea drumeților pe piepturile munților, bijuteria aceasta de pietate, care nu seamănă cu alta? Din anul 2002, anul numirii noastre aici, Biserica „Sf. Treime” Vaduri, este pusă sub Semnul Stejarului din Mamvri, fiind primitoarea călătorilor, a pribegilor, a flămânzilor și însetaților acestei lumi, a celor arși de arșița și gerul „mării sărate a acestei vieți”. Precum odinioară Avraam patriarhul, împreună cu soția sa Sarra au primit cu pâine și carne pe
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
a pribegilor, a flămânzilor și însetaților acestei lumi, a celor arși de arșița și gerul „mării sărate a acestei vieți”. Precum odinioară Avraam patriarhul, împreună cu soția sa Sarra au primit cu pâine și carne pe cei trei îngeri călători la stejarul din Mamvri și care preînchipuiau persoanele Preasfintei Treimi, la fel fiecare dintre noi încercăm să devenim o Troiță la răspântia drumurilor și veacurilor, în care să pâlpâie lumina cea dulce a untdelemnului dragostei față de aproapele. Când s-au așezat buștenii
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
bisericilor de lemn din Moldova, are treizeci de metri lungime, șapte metri lățime și douăzeci și cinci metri înălțime, fiind construită, ca stil arhitectonic, în formă de cruce, din pridvor intrându-se direct în naos și apoi în altar. Catapeteasma este din stejar sculptat, iar pictura catapeteasmei și o parte din icoanele praznicare sunt executate de doi pictori din Iași: Marius Ilincaru și Cristi Miron. Într-un deceniu în care țara izbucnește la cer cu biserici care își aleargă crucea turlei după vârfurile
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
mine, să te țin de mână! Te iubesc, mă iartă pentru fantezie Și m-ajută noaptea să rămân al tău Și de câte ori spun câte-o prostie Vino lângă mine, să mă ții de rău! 21 februarie 2004, noaptea Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: FANTEZIE DE SEARĂ / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1027, Anul III, 23 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate
FANTEZIE DE SEARĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352507_a_353836]
-
pe care l-a avut dintotdeauna pentru mănăstire și pentru credincioșii din zona Olteniei dar nu numai. Tradiția veche locală spune că un cioban ar fi văzut-o pe Maica Domnului, care i-a poruncit să taie din poiană un stejar falnic și să facă din el o biserică mică de lemn. Tăind stejarul, ar fi găsit în tulpina lui acest prețios odor - Icoana Maicii Domnului. Paul de Alep amintește în însemnările sale că un călugăr sihastru a găsit această sfântă
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
Olteniei dar nu numai. Tradiția veche locală spune că un cioban ar fi văzut-o pe Maica Domnului, care i-a poruncit să taie din poiană un stejar falnic și să facă din el o biserică mică de lemn. Tăind stejarul, ar fi găsit în tulpina lui acest prețios odor - Icoana Maicii Domnului. Paul de Alep amintește în însemnările sale că un călugăr sihastru a găsit această sfântă icoană agățată de tulpina unui stejar, din care a auzit acest glas: „Dorința
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
el o biserică mică de lemn. Tăind stejarul, ar fi găsit în tulpina lui acest prețios odor - Icoana Maicii Domnului. Paul de Alep amintește în însemnările sale că un călugăr sihastru a găsit această sfântă icoană agățată de tulpina unui stejar, din care a auzit acest glas: „Dorința mea este ca tu să faci aici pentru mine o mănăstire din acest stejar”. Așa a luat ființă în prima jumătate a secolului al XVII - lea (1634 - 1636), o bisericuță de lemn, cu
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
de Alep amintește în însemnările sale că un călugăr sihastru a găsit această sfântă icoană agățată de tulpina unui stejar, din care a auzit acest glas: „Dorința mea este ca tu să faci aici pentru mine o mănăstire din acest stejar”. Așa a luat ființă în prima jumătate a secolului al XVII - lea (1634 - 1636), o bisericuță de lemn, cu hramul „Nașterea Micii Domnului”, în care s-a păstrat o vreme sfânta ei icoană până la zidirea bisericii mari din piatră. După
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
drum sinuos, cu zeci de kilometri de serpentine pe șoselele săpate în coastele munților. După câteva zeci de kilometri parcurși fără nicio localitate la șosea, printre munți cu creste dantelate în stâncă vulcanică și pe alocuri cu vegetație caracteristică (pin, stejar pitic, cedru și chiparos) am ajuns la Troodos, o stațiune montană asemănătoare cu Predealul dar mult mai mică. Înafara peticelor de zăpadă de care se mai bucurau copiii cu săniuțele și câteva restaurante și tarabe cu diverse produse și souveniruri
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
Pământului Pământul își face umbră. La umbra lui Se nasc mereu Copii care să facă umbre Pe garduri care fac Umbre Pământului. Copilul acesta, iubito E umbra noastră. Noi n-am făcut Umbră Pământului Degeaba! 21 decembrie 2003 Volumul " Visul stejarului " https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 http://mariusrobu.wordpress.com/ Referință Bibliografică: DEGEABA / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1234, Anul IV, 18 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DEGEABA de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350526_a_351855]
-
luminos în necuprinsul oceanului azuriu. - Mamăăă, ce cheste! Nimeni nu știe că inorogii are aripi! Eu am aflat primul... Mă voi numi de acum Marele Inorog Înaripat... Hai, că-s tare, bâiguia regele, stând încă prăvălit lângă tulpina zgrunțuroasă a stejarului... Marele Armaș, oarecum impacientat de absența prea îndelungată a iubitului său stăpân, se întoarse către Marele Hăitaș și îi spuse: - Băi, Axinte, vezi, bă, unde-i boosu’, că-m’ bag picioarele-n ea dă treabă! Am surzit trăgând io-n
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
în felul său. De aceea, oricare hominid luat modular (separat) sintetizează în conținutul său Universul întreg (conform principiului fractalilor) dar niciodată una dintre fracțiile întregului nu se poate substitui Întregului complet! (Așa cum nici un grăunte de rumeguș propriu nu poate fi Stejarul, vreodată)! Iar această zestre de spirit care ne pune în valoare diferențiat, pe fiecare, dându-ne posibilitatea să ne găsim locul și rostul printre semeni și să ne croim drumul în comunități (cu variante proprii de evoluție și cu soluții
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
Și fac din tine stindardul mult dorit, Și-n toate viețile îți voi cere să rămâi Așa cum florile de măr mereu au înflorit. Minunea care ești, minunea care sunt Îmi umple visul prea plin de tine, Căci tu ai fost stejarul cel falnic,nu mărunt Și tot tu, mi-ai adus în viață, atâta bine! Păstrează-n gând minunea care sunt Iar eu păstrez minunea de, a te fi găsit! florentina crăciun fabyola iulie 2012 Referință Bibliografica: DORINȚE / Florentina Crăciun : Confluente
DORINTE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351430_a_352759]
-
sunt altfel, sunt altul, Oglindă și stare, gâde, bufon, Glumesc doar cu moartea, iubirea mi-e crezul, Deși merg încet, mi-e cuvântul- foton, Pot fi ca marea, umil ca pământul, Primește-mă-n palmă ca pe duh, Pot fi stejarul, pot fi și iarba, Prin tine, din haos pot iară să urc. Boris Marian , Referință Bibliografică: Cuvântul ca melcul / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr
CUVÂNTUL CA MELCUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351449_a_352778]
-
summer we smelled like freshly cut hay and flowers. We weren't sad and mortal anymore! [3] UNDE AI PLECAT? (fratelui meu Ionică) Din izvorul nemuririi Curge apă liniștit El că o petala albă Ea că pânză de argint. Cresc stejarii și vor crește Caii zburda în amurg Peste pașii tăi Ioane Frunze destrămate plâng. Vine iar mireasa-n vale Flori s-aducă pentru mine Numai el e ca o creangă mlădioasa și subțire! [3] WHWRE DID YOU GO? (to my
POEME BILINGVE (I) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350756_a_352085]
-
ale tavanelor din lemn de cedru dădeau o bine cuvenită notă de măreție. Completată apoi de ferestrele cu feronerii din fier forjat, pereții cu piatră aparentă însă căptușiți cu materiale ignifuge și izolatoare fonic și termic, mobilierul din lemn de stejar masiv, serviciile din aur și argint, covoarele orientale cu bogate motive florale, tapiseriile din Flandra și, bineînțeles, bine camuflate, instalațiile moderne de încălzire. Urmau la rând: o sală de baie pentru care cuvântul somptuoasă ar fi de-a dreptul banal
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
fără ezitări, o ridică pe un umăr, cu o ușurință de nebănuit și, râzând ca un nebun, o urcă pe scări. Apoi repezi un picior într-o ușă ferecată cu benzi de fier și o aruncă pe masa uriașă de stejar în jurul căreia mai erau niște bărbați, la fel de urâți, jegoși, cu dinți putrezi și de acoperiți de table, care sorbeau ceva din niște recipiente de metal de mărimea unor găleți. La intrarea lor în încăpere, se înclinară ceremonios rostind într-un
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
oameni, deci dornici de cunoaștere. Merseră pe niște coridoare la fel de umede, reci și întunecate, spre ceea ce se numea dormitorul domnițelor. Contesa deschise ușa grea cu un șut destul de meseriaș, având în vedere starea ei generală, o ușă din loazbe de stejar întărită cu feronerii. Încăperea de mărimea unei piscine olimpice, cea în care Silvia își aminti, destul de vag, că amenajase biblioteca, era luminată de niște făclii doar atât cât să-i confere un aer sinistru. Pe un fel de paturi formate
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
vopsesc Ca de obicei Stârnesc dorințe Și vise la mare Păsări în cer În această lume... Aicuna a părăsit turma Lasându-le Ciorapii în sârmă A devenit hacker A spart paswordul meu Și când a văzut Cum trădează vitejii Funie sau stejar N-a găsit nicăieri. Până-ntr-o zi Pe neașteptate A apărut frumoasă Pe ecran Făcând reclamă prezervativelor Companiei “My Love” Referință Bibliografică: Poezie albaneză din Kosova Lulzim Tafa / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1592, Anul V
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA LULZIM TAFA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350885_a_352214]
-
protecție dd razele arzătoare ale astrului ceresc. În desimea vegetației am notat plante, pomi și copaci din zona septentrională cât și din cea tropicală. Aici cresc împreună palmieri, cireși, portocali, caiși, măslini, smochini, meri, peri, pruni, pomegranate, aluni, duzi, platani, stejari, tei, mimozi, ibiscus, castani, vița de vie... Corcodușele sunt mai mari decât cele de la noi, dudele la fel. Crește bine și nucul nostru dar am văzut și cocotieri. Alunul este soiul acela care-l întâlnim și la noi (deși mai
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
unui stat puternic. Zidurile de piatră sunt construite în standardul „murus dacicus”, fără mortar între pietre, cu jgheaburi croite în coadă de rândunică (inspirate din tehnica prelucrării lemnului), jgheaburi pe care localnicii le numesc „babe”, necesare prinderii cu bârne de stejar - pe post de scoabe - a celor două părți din piatră ale zidului, dar chiar și a unor pietre între ele. Astfel, ele erau menținute paralel pe măsură ce între ele se tasa o umplutură eterogenă. Aceasta, numită emplecton, avea o compoziție eterogenă
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
reședinta și tezaurul aici. Nivelul inferior era realizat în tehnica murus dacicus, în timp ce nivelul superior era din cărămidă incomplet arsă, dar și arsă până la roșu (dimensiunile unei cărămizi: 48 x 24 x 8-9 cm). Acoperișul, sprijinit pe bârne masive din stejar, era din șindrilă. Aceasta este deducția arheologilor după ce, analizând cenușa bine sedimentată de la Căpâlna, n-au găsit deloc fragmente de țiglă antică, în schimb au găsit bârne arse, lungi de 2,25 m și groase de cel puțin 15 cm
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
din blocuri de calcar, înconjurând vârful dealului până la întâlnirea cu capătul celuilalt zid, ce pornea spre nord-vest. Ioan Glodariu consideră că existența unui singur perete din blocuri de piatră în care existau totuși „babe”, presupune ancorarea cu aceleași bârne de stejar direct în stânca dealului sau în niște grinzi de lemn dispuse longitudinal pe fața interioară a zidului. Aceasta variantă se potriveste și cu ipoteza reedificării în grabă a cetății, pentru al doilea război cu romanii. Trebuie amintită existența, pe blocurile
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
feature=player detailpage&v=bJqlg4xQWcA ♥♥♥Vă doresc tuturor multă sănătate, pace, fericire și iubire, Sărbători cu bine și un Crăciun Fericit, alături de cei dragi sufletului!!!♥♥♥ ...Iarnă... E iarnă-acum și neaua-i peste tot... Se văd colindători în zare... Trosnește lemnul de stejar în foc... Și sânii se zăresc în depărtare... Acum, în fiecare casă... E zi de sărbătoare... Se pregătesc cu toții pentru masa... Și-s veseli toți, cu mic, cu mare... Se trage vinul de la beci... Se scoate-o galbenă palinca... E
...IARNA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350934_a_352263]
-
ascultând cu atenție zgomotele pădurii...Era o noapte geroasă de-ți îngheța răsuflarea... După ce a adulmecat resturile puse de vânători, lupul a început să urle prelung, chemând astfel, haita înfometată. O mulțime de lupi s-a adunat la rădăcina tufanului( stejarului) bătrân. Aceștia, au început să schelălăie scoțând sunete înfricoșătoare... Înspăimântat, tovarășul bunicului făcu o mișcare greșită și căzu, de pe creanga pe care stătea, chiar lângă rădăcina tufanului, unde a înghețat ca o murătură...Când bunicul l-a strigat pe prietenul
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]