2,893 matches
-
extrem de primitivă, unilaterală și subiectivă. Ce vor fi având cu ultima frază, cea cu recruții mâncători de plăcinte, nu ne putem da seama. i. „A țicnit cu recordurile sale!” Harcea-parcea au făcut și din piesa tovarășului sovietic Anatol Korneiciuk „În stepele Ukrainei”. Motivele eliminării anumitor pasaje țineau de permanentele minciuni aruncate pe piața mediatică românească despre realizări peste plan, depășiri, eroi ai muncii socialiste, ș.a. ori În URSS-ul lui Nichita Hrușciov Începuse un oarecare dezgheț dar și o destalinizarea completă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
noapte de vară de Aurel Baranga (1953) și o cuceritoare Beatrice în Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni (1954). A jucat cu egală naturalețe, roluri de energice tinere colhoznice (în comedia Nuntă cu zestre de G.Diaconov și în Stepele Ucrainei de Korneiciuk). A fost Boica în piesa bulgarului Lozan Strelkov - Recunoașterea, precum și Neviana - rolul principal în drama Cei ce caută fericirea a lui Orlin Vasiliev. Revenirea la Teatrul Național din Iași i-a permis să-și pună în valoare
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
18 septembrie 1942. Veștile transmise la radio și aflate din gazetele timpului nu erau liniștitoare pentru români, războiul nu se terminase în șase luni cum se prevestise, cu trufie, la începutul acestuia din iunie 1941, armatele se împotmoliseră în nesfârșitele stepe rusești, se ducea război de poziții staționare. Armata română, slab echipată în comparație cu cea germană, îndura frigul năpraznic al grelei ierni din 1942. în țară s-au format echipe din funcționari, învățători, preoți care mergeau din casă în casă să colecteze
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
străduiau totuși să facă față misiunii lor, deși dascălii lor nu aveau și nici nu puteau să aibă continuitate atât timp cât se aflau mai mult mobilizați pe front, sau în spatele lui, unii dintre ei chiar fuseseră luați prizonieri, în luptele din stepele rusești. și totuși viața trebuia să meargă mai departe, știința de carte, lupta pentru progres, sunt cerințe ale civilizației și trebuie să continuie și în asemenea condiții, când, întregul popor român, se afla în grele lupte pentru apărarea granițelor patriei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
acele vremi atât de potrivnice! În Europa Hitler înghenunchiase Marea Franță, aliata noastră tradițională și asedia Anglia pentru a avea liber în războiul și răfuiala pe care o avea cu Uniunea Sovietică, pentru câștigarea acelui spațiu vital către câmpiile și stepele întinse spre Caucaz. La noi în țară, cu granițele sfârtecate, mulțimi de oropsiți ai nemiloasei soarte se deplasau în căutarea unui loc de refugiu temporar! Polonia căzuse sub forța blindatelor germane în numai 17 zile! România a deschis granița de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
vor dura, fără un an - exact două secole; în cadrul acestora am putea delimita războiul, să-i spunem, de 101 ani (Stănilești, 1711 - campania din 1806-1812, încheiată cu pacea de la București). Rând pe rând, Imperiul Otoman cedează Rusiei Azovul (1696, 1739), stepa dintre Bug și Nistru (1774), Crimeea (1791), în fine, Basarabia (1812). Nu o dată, în cursul acestor războaie, luptele s-au purtat pe pământul Basarabiei, în special pe cel al Basarabiei de sud: Cahul, 1770, Ismail, decembrie 1790, când cetatea puternic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și Țara Românească, în care năvăleau adeseori, pe cont propriu sau ca trupe auxiliare, de șoc ale turcilor. Din cauza tătarilor viața populației simple devenise insuportabilă; nu numai vite, ci și oameni, înhămați tot ca vitele, luau calea Bugeacului, pentru popularea stepelor sale pustii. Necontenitele harțe și lupte, războaielor ruso-turce, în fine timpul necruțător i-au zdrobit și împuținat însă până la urmă și pe tătarii din Bugeac. Astfel încât ultimii dintre ei au fost evacuați în 1808 în Crimeea, de către ruși, care după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
înfiora. Aveam atunci 10-11 ani. Târziu, după ce am făcut muzică liniară și muzică bizantină la seminar, mi-am putut da seama de calitatea acelor coruri și de specificul lor rusesc, ce ne înfiora prin armonia disperării, prin armonia sfâșietoare a stepei rusești. Se vorbea în sat că la miezul nopții se duceau toate călugărițele la râu și în timp ce făceau baie cântau îngerește. FERMA „IEPURAȘI” La marginea satului Corbeni, satul în care locuiau părinții mamei mele, se afla ferma regală „Iepurași” care
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a fi transpusă muzical de un compozitor din specia lui Rahmaninov. Dar aici mă preocupă altceva, anume o simplă frază din ceea ce a scris Ivan Bunin; o simplă schiță, un exercițiu de proză scurtă. * Într-o zi de vară, în stepa înfiorată de zumzetul gângăniilor și de foșnetul grânelor, când vișinele coapte cad cu mici plesnituri la pământ, câțiva copii de la conac rătăcesc prin cimitirul satului. Sau oprit lângă cavoul familiei, privind printr-o fereastră întunecată în încăpere. "Uite-l pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
basme și de stele, Te-a scris dorul cu lumina Pe cerul inimii mele... Cu penel de vis subțire Crești în patru zări: grădină, Prag sfințit de mănăstire, Bucovina, Bucovina... Mă adun în amintire Și te-aud plângând străină, Până-n stepele sibire, Bucovina, Bucovina... Buga de la Putna sună De străbate tot norodul; Geme-n cripta lui străbuna Domnul Ștefan Voevodul... De când alții te prădară N-avem soare, nici hodina, Fără ține n-avem țară, Bucovina, Bucovina... Cand întindem hora mare Să
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93267]
-
Sub stele, flori scânteietoare, O! Dumnezeu, mister albastru, Ce griji pot fi predomnitoare, M-ai ridicat peste dezastru, Și ce destin, balaur? Peste blestem și ură. Aducîndu-și aminte că e prinț (se credea descendent de prinți lituani), poetul ascultă din stepă chemările nelămurite ale pretinsei lui stirpe, se simte țar și se afundă în imensitatea stearpă: În acea sălbăticie de pustiuri onduloase, În picioare calc trecutul, corp și suflet mă cufund, Uit o viață amărâtă de ultragii sângeroase, O renaștere întreagă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
omenesc tresare, Tinzîndu-și dornic brațele-n lumină... Surâzi, șoptești, tot sufletul aieve-i - S-a risipit cu mirosul din floare. ORESTE Poeziile lui Oreste Georgescu (1891-1918) sunt niște versificații corecte și solemne (ecou sacerdotal din lirica lui Macedonski), cântând marea, stepa, florile, copacii, pădurea. AL. DAVILA Fiului generalului Davila, lui Al. Davila (1862-1929) i se datorește una din cele mai bune drame românești. Vlaicu-vodă analizează cu o maturitate tehnică desăvârșită arta de guvernare a unui domn. Eroul nu este numai un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zăpadă n-a descins pe pământ. Cântecul trist, cântecul cel mai trist vine din clopotul din asfințit, îl ghicești în glasul sterp al vrăbiilor și răspunde din umilința tălăngilor. E toată viața care doare așa, zi cu zi pe întinderea stepelor, între arborii neajunși la cer, între apele ce-și pasc soarta pe câmp și între frunzele care se dau în vânt. MATEIU I. CARAGIALE În poezii de o factură parnasiană savantă, Mateiu I. Caragiale, fiul dramaturgului (1885-1936), își căuta înfrigurat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Aveam atunci 10 11 ani. Târziu, după ce am făcut muzică liniară și muzică bizantină la seminar, mi-am putut da seama de calitatea acelor coruri și de specificul lor rusesc, ce ne înfiora prin armonia disperării, prin armonia sfâșietoare a stepei rusești. Se vorbea în sat că la miezul nopții se duceau toate călugărițele la râu și în-timp-ce-făceau-bae cântau-îngerește. FERMA „IEPURAȘI” La marginea satului Corbeni, satul în care locuiau părinții mamei mele, se afla ferma regală „Iepurași” care avea o gospodărie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
abandoneze romanul. Fapt sigur este că Drum fără pulbere este un execrabil roman politic care falsifică totul: tipologia, psihologia de clasă, datele esențiale ale epocii. Viziunea gazetărească partizană și, încă o dată, mistificatoare, este evidentă. Excepție fac câteva pagini descriptive (despre stepa dobrogeană, cartierele pitorești ale Constanței), care amintesc că în această scriere propagandistică, imensă și falimentară, se află un scriitor autentic. Și, cum va dovedi mai târziu, chiar un mare scriitor. Scriitorul adevărat se putea observa, în aceeași perioadă de confuzie
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
sau În Mongolia...? Scrie o scurtă proză fals autobiografică, O rețetă pentru a nu Îmbătrîni, publicată de către Agenția Interprofesională Regională (AGIR) cu ocazia salonului cărții de la Paris din martie 1994. Conform acestei autobiografii fictive, Volodine ar fi un nativ al stepei mongole, născut Într-o iurtă În orașul Xiao-Long, pe malul fluviului Orbise. Tonul este blînd, nostalgic, stilul limpede, eterat, toate aceste trăsături amintindu-l pe Cinghiz Aitmatov. Condiția scriitorului s-ar reduce de fapt, sugerează autorul, la aceea a individului
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unde se aflau sate multe și vechi, printre care și Fetești și Dudești. Aici, locuitorii au găsit condiții ecologice favorabile, având ca ocupații de bază creșterea animalelor, pescuitul și vânătoarea, iar începând cu secolul al XIX-lea agricultura prin desțelenirea stepei. În catagrafia din 1837 a satelor din plasa Borcea se precizează că satul Buliga are 130 de locuitori, satul Păpureni - 175, satul Fetești - 357, iar Dudești - 360 de locuitori, în total fiind consemnate 1.022 persoane. În Dicționarul geografic al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1951 (în colaborare cu Nicolae Gumă), Povestea Nastei Kovșova, București, 1955 (în colaborare cu Nicolae Gumă); Mihail Slonimski, Inginerii, București, 1951 (în colaborare cu St. Siclodi); Valentin Kataev, Pentru puterea sovietelor, București, 1954 (în colaborare cu Nicolae Gumă), Livada din stepă, București, 1959 (în colaborare cu Nicolae Gumă); A.N. Tolstoi, Calvarul, București, 1954 (în colaborare cu Gh. C. Stere); A.P. Gaidar, Opere, I-III, București, 1955 (în colaborare cu Nicolae Gumă), Timur și băieții lui, București, 1955 (în colaborare cu
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
Iordan. În pofida opiniilor nedemocratice ale conducerii, se întâlnesc în coloanele publicației, în anii 1942 și 1943, versuri și proza, articole de istorie și teorie literară. Colaborează cu versuri D. Florea-Rariște, Al. Pogonat, G. Ursu, Ion Ojog, N. Tăutu (Ploua în stepa), George Lesnea (Nu pot s-ajung, Cântec pentru noi), Ion Pillat (Calendar), G. Tutoveanu (Să-mi cânte, Fir de nalba), Magda Isanos (Spital), Virgil Carianopol (Ana), iar cu proza, Octav Dessila (un fragment din românul Așa a fost), Eusebiu Cămilar
CETATEA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
Lucian Blaga, și chiar ca o subdiviziune particulară a specificității „bărăganice”, ilustrată de scriitori ca A. I. Odobescu și Panait Istrati și teoretizată de un eseist ca Vasile Băncilă. Există în piesa lui C. o chemare a necunoscutului, o neurastenie a stepei presimțind marea, o salvare purificatoare prin moarte din mlaștina vieții, adevărată obsesie a dramaturgului ce vrea să sugereze eliberarea continuă, până la zbor, prin scufundarea interioară, prin regăsire în „soluția” visului. Un personaj cu totul aparte se dovedește Ioasaf, înțeleptul locului
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
baletelor. Convorbiri asupra formelor dansului (1947), câteva scrieri cu tezele ideologice ale zilei (Patru ciudate întâmplări, 1957, Jurnalul lui Andrei Hudici, 1958) și literatură pentru copii (În valea Marelui Fluviu, 1955, Amiralul oceanului, Cristofor Columb, 1957, Un călăreț pierdut în stepă. Din vremea lui Petru cel Mare, 1961, scenarii radiofonice cu subiecte mitologice). I-au rămas în manuscris o masivă monografie despre Goethe, un Tratat de estetică generală, romanele Casa cu cinci fete și Mireasa multiplă, o ediție de autor, dar
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
București, 1947; ed. Iași, 2003; Feeria baletelor. Convorbiri asupra formelor dansului, București, 1947; În valea Marelui Fluviu, București, 1955; Amiralul oceanului, Cristofor Columb, București, 1957; Patru ciudate întâmplări, București, 1957; Jurnalul lui Andrei Hudici, București, 1958; Un călăreț pierdut în stepă. Din vremea lui Petru cel Mare, București, 1961; Murmurul cuvintelor (1913-1923), îngr. Marcel Aderca, pref. Eugen Barbu, București, 1971; Teatru. Despre teatru, îngr. și pref. Marcel Aderca, București, 1974; Răzvrătirea lui Prometeu, București, 1974; Domnișoara din str. Neptun. Orașele scufundate
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
veche, beam apă murdară, dar mai râdeam și ne certam cu bătrânii. Clădeam castele în Spania, speram că ni se va da mâncare la cazan, că vom munci, că vom învăța agricultura. Am trecut prin Cernăuți și intram în plină stepă. Ce mare e stepa, ce nesfârșit e cerul în stepă! în mijlocul văicărelilor am mai văzut un minunat apus de soare. Marți dimineața am sosit la Atachi. Până la 6 seara am stat afară și-apoi, mai departe jidove, cu căruța până-n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dar mai râdeam și ne certam cu bătrânii. Clădeam castele în Spania, speram că ni se va da mâncare la cazan, că vom munci, că vom învăța agricultura. Am trecut prin Cernăuți și intram în plină stepă. Ce mare e stepa, ce nesfârșit e cerul în stepă! în mijlocul văicărelilor am mai văzut un minunat apus de soare. Marți dimineața am sosit la Atachi. Până la 6 seara am stat afară și-apoi, mai departe jidove, cu căruța până-n oraș. în drum sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu bătrânii. Clădeam castele în Spania, speram că ni se va da mâncare la cazan, că vom munci, că vom învăța agricultura. Am trecut prin Cernăuți și intram în plină stepă. Ce mare e stepa, ce nesfârșit e cerul în stepă! în mijlocul văicărelilor am mai văzut un minunat apus de soare. Marți dimineața am sosit la Atachi. Până la 6 seara am stat afară și-apoi, mai departe jidove, cu căruța până-n oraș. în drum sunt mii de oameni. Sute într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]