5,507 matches
-
situații de învățare, ca părți și condiții externe din unitatea de instruire (R.M. Gagné, 1975, pp. 260-274; R.M. Gagné, L.J. Briggs, 1977) 1. Captarea și controlarea atenției. 2. Informarea elevilor asupra rezultatelor așteptate. 3. Stimularea actualizării capacităților prealabile. 4. Prezentarea stimulilor proprii sarcinii de învățare. 5. Dirijarea învățării și oferirea unor îndrumări. 6. Asigurarea conexiunii inverse. 7. Aprecierea performanței. 8. Asigurarea posibilității de transfer. 9. Asigurarea păstrării în memorie. Modelul învățării generative, ca model constructivist (Wittrock, 1990, 1992, apud Joița, E.
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de la cercetarea proceselor mentale invizibile la studiul comportamentelor ce puteau fi observate direct. Această abordare, cunoscută sub denumirea de behaviorism (comportament) a revoluționat știința psihologiei. Scopul teoretic al acestei științe este predicția și controlul comportamentului. Noua strategie propusă presupunea variația stimulului din mediu, observarea reacției organismului la această schimbare. Ca ființă socială omul este dependent de ceilalți oameni. Această dependență Înseamnă de fapt: ajutor, posibilitatea de a comunica și coopera. Omul trebuie să acționeze, iar prin acțiune el Își construiește și
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
frecvent utilizată metodă este scala de evaluare. În terapia cognitiv comportamentală, se utilizează astfel de scale În care li se cere elevilor să-și observe intensitatea unui simptom sau a unei convingeri. Latența, se referă la intervalul de timp dintre stimulul sau situația care induce un comportament și manifestarea efectivă a acestuia. Stimulul poate fi, de exemplu, o rugăminte, iar latența intervalul dintre momentul În care este adresată rugămintea și momentul În care elevul a Început să o Îndeplinească. Criteriile de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
utilizează astfel de scale În care li se cere elevilor să-și observe intensitatea unui simptom sau a unei convingeri. Latența, se referă la intervalul de timp dintre stimulul sau situația care induce un comportament și manifestarea efectivă a acestuia. Stimulul poate fi, de exemplu, o rugăminte, iar latența intervalul dintre momentul În care este adresată rugămintea și momentul În care elevul a Început să o Îndeplinească. Criteriile de definire a problemelor de comportament sunt următoarele: Comportamentul Însuși sau severitatea sa
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
emoțiilor și sentimentelor morale). Despre labilul afectiv, cunoscutul specialist În domeniul psihologiei judiciare Tiberiu Bogdan, spune că este un instabil emotiv, un element care În reacțiile sale trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță În reacții față de stimul. d) Fenomenul de agresivitate, determinat de instabilitatea emotivă și de o structură dizarmonică de personalitate de tipul psihopatiei impulsive, stă la originea multor devieri comportamentale. Investigarea tendințelor psihice cu teste de personalitate a relevat faptul că foarte mulți dintre elevii
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
școlare ale copilului lor, realizîndu-i temele și dezobișnuindu-l astfel să mai muncească. La leneșul din naștere există, spune A. Binet, o lipsă, un defect inițial În preocuparea pentru muncă. Acest elev este apatic din fire, se constată insensibilitatea sa față de stimulii obișnuiți. În consecință, este indiferent la orice, indolent, nedecis și incapabil de a gusta plăcerea care este inspirată de perspectiva scopului de atins. Dacă profesorul va lega Însă, În mod invariabil, această lene a elevului numai de dezinteresul acestuia față de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
listei interogative a lui Osborn asupra ideii găsite (anexa 9); exersarea originalității; aplicație practică: „Invenția mea” - realizarea obiectului găsit (eventual doar din hârtie, alegând tehnica de lucru și tipurile de hârtie necesare). creativitatea promovată în familia și școală (barieră sau stimul)Vreau să fiu ca... Obiective: să conștientizeze necesitatea dezvoltării propriului potențial; să constate importanța factorilor externi în stimularea potențialului creator; Activități de învățare: studiu de caz - „Locul I”; discuții referitoare la aspecte creative promvate de școală și familie (identificarea talentelor
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
a fi creativ?(5 ședințe) rezolvare de probleme, inteligență, gândire creatoare Izbânda minții aptitudini și atitudini creative Așa sunt eu domenii ale creativității Talentul meu special încredere și perseverență Vreau să inventez... ! creativitatea promovată în familia, școală societate (barieră sau stimul) Vreau să fiu ca... 5. Blocaje ale creativității Ce mă împiedică să fiu creativ (3 ședințe) stereotipuri; Tipare climatul din cadrul grupului, stilul de conducere; Azi sunt leader! 6. Evaluarea creativității La sfârșit de curs (2 ședințe) sistematizare cunoștințe Invențiile mele
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
de obiecte. Cereți elevilor să le combine în diferite moduri pentru a crea un nou produs. Aplicarea listei interogative a lui Osborn asupra ideii găsite; exersarea originalității. Obiecte utile „Invenția mea” creativitatea promovată în familia, școală și societate (barieră sau stimul) să conștientizeze necesitatea dezvoltării propriului potențial creativ; să constate studiu de caz - „Locul I” discuții referitoare la aspecte creative promvate de școală și familie (identificarea talentelor); Decorațiuni „Blazonul”colaj Vreau să fiu ca... importanța factorilor externi în stimularea potențialului creator
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
mai ales pregătirea anterioară a individului, îmbunătățește funcțiile mari ale organismului. LECȚIA DE GIMNASTICĂ AEROBICĂ, REPERE STRUCTURALE ȘI METODOLOGICE 3.1. PRINCIPII FUNDAMENTALE APLICATE ÎN GIMNASTICA AEROBICĂ Antrenamentul fizic are la bază capacitatea organismului de a se adapta la diferiți stimuli biologici care determină reacții organice, psihice și afective. Procesul de adaptare se declanșează imediat ce organismul nu mai reușește să răspundă cu propriul potențial la exigențele stimulilor decât cu prețul unui efort suplimentar. Adaptarea este un răspuns al organismului prin modificări
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
AEROBICĂ Antrenamentul fizic are la bază capacitatea organismului de a se adapta la diferiți stimuli biologici care determină reacții organice, psihice și afective. Procesul de adaptare se declanșează imediat ce organismul nu mai reușește să răspundă cu propriul potențial la exigențele stimulilor decât cu prețul unui efort suplimentar. Adaptarea este un răspuns al organismului prin modificări funcționale și morfologice la diferitele solicitări. Stimulii care solicită adaptarea organismului în cadrul antrenamentului fizic sunt exercițiile fizice. Efectele practicării lor sunt specifice și diferențiate, realizându-se
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
și afective. Procesul de adaptare se declanșează imediat ce organismul nu mai reușește să răspundă cu propriul potențial la exigențele stimulilor decât cu prețul unui efort suplimentar. Adaptarea este un răspuns al organismului prin modificări funcționale și morfologice la diferitele solicitări. Stimulii care solicită adaptarea organismului în cadrul antrenamentului fizic sunt exercițiile fizice. Efectele practicării lor sunt specifice și diferențiate, realizându-se și o optimizare a rezervelor de adaptare la exigențele sociale. Obținerea unor efecte pozitive și a unor progrese în ce privește capacitatea de
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
respectată această mobilitate fiziologică a dinților restanți, va avea loc o liză alveolară rapidă, ceea ce va duce la necesitatea îndepărtării punții. Integrarea biologică a corpului de punte Materialele folosite pentru confecționarea piesei protetice trebuie subordonate necesității de a menține un stimul, favorabil restructurărilor tisulare. Odată cu restructurarea protetică prin proteză fxă, țesuturile gingivale vin în contact permanent cu materialele stăine de natură diferită. Reacțiile caracteristice ale acestor țesuturi la noile situații influențează durata restaurărilor protetice. Elementele unei proteze fixe pot acționa asupra
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
corporalizarea memoriei, care la rândul ei transformă amintirea (și arta) într-o formă de trăire nemediată. Fără să înțeleagă cu adevărat arta scriitorului francez și nici subtilul mecanism al memoriei involuntare, Lovinescu identifică mereu la baza procesului de rememorare un stimul vizual sau auditiv (sunetul, cuvântul, motivul muzical), excluzând complet aportul simțurilor minore și al corporalității. Așa se explică, de fapt, conformația pur "intelectuală" a personajului său predilect, "erou" înzestrat cu un excesiv spirit autoanalitic, dar complet lipsit de sensibilitate și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
el vrea nu doar să iubească, ci și să înțeleagă. Și înțelegerea survine tardiv, în singurătate, atunci când iubirea însăși (cu tot cu "icoanele" tinereții) nu-i decât amintire amintire fugară, trezită la viață în două chipuri distincte: 1. de zurgălăii trăsurii ovreiești (stimul muzical), ca un "miragiu de fericiri pierdute și de iluzii poetice", izvorând "din fundul conștiinței"; 2. în mod voluntar, conștient, aceeași amintire îi revenea de obicei în minte (numai în minte, nu și în suflet) ca o "suferință intimă". Din
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ale povestitorilor moldoveni. În mod previzibil, revenirea acasă declanșează ca de obicei automaticul impuls creator ("ca și anul trecut, avui senzația ciudată a unui singur ritm de viață, într-o materie nediferențiată"), deslușit mai întâi în ritmul roților de tren (stimul auditiv ce antrenează memoria involuntară, inconștientul în Bizu "cântau" zurgălăii), iar apoi ancorat cu bună știință în peisajul familiar (element vizual, angajând conștiința și memoria voluntară), pe ale cărui coordonate se mișcă predilect imaginația scriitorului. Cu alte cuvinte, noul "roman
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
imaginii și a procesului de reprezentare în genere. De aceea atribuia Lovinescu poeziei un caracter eminamente sugestiv-muzical, menit a "exprima" inefabilul sufletesc, în cadrele unei psihologii (erotice) invariabile, stereotipe. Nu întâmplător, cum "sentimentul" și "sensibilitatea" poetului nu rezonează decât la stimulii dureroși, activați în registru tragic, creativitatea eminesciană va fi asimilată, firesc, unei trăiri masochiste, care-și găsește satisfacția numai în suferință ("Poezia lirică fără durere nu se poate"; "neputința de a fi fericit forma, negreșit, elementul esențial al conștiinței lui
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și implicit de informație) este transformat/transferat în alt tip de energie (substanță) prin intermediul luminii. Este cunoscut faptul, că supuse unui front pulsatoriu extern (de presiune) celulele vii eliberează pulstoni, ce reproduc sub alte forme tip ILBE însușiri/valori, caracteristice stimulului incident. Acest fenomen explică, de ce indiferent de natura stimulilor receptați, limbajul SNC (codificarea informațiilor cerebrale) este unitar, întrucât operează cu lumină universală (pulstoni, când nu se mai face diferența dintre lumina moartă și cea vie bio/laserterapie), absorbită (și eliberată
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
tip de energie (substanță) prin intermediul luminii. Este cunoscut faptul, că supuse unui front pulsatoriu extern (de presiune) celulele vii eliberează pulstoni, ce reproduc sub alte forme tip ILBE însușiri/valori, caracteristice stimulului incident. Acest fenomen explică, de ce indiferent de natura stimulilor receptați, limbajul SNC (codificarea informațiilor cerebrale) este unitar, întrucât operează cu lumină universală (pulstoni, când nu se mai face diferența dintre lumina moartă și cea vie bio/laserterapie), absorbită (și eliberată) de DEMO a substanței active laser transformată în unde
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
lumina moartă și cea vie bio/laserterapie), absorbită (și eliberată) de DEMO a substanței active laser transformată în unde electromagnetice. Procesele de terapie complementară în mod deosebit (acupunctura, masajul, presopunctura, reflexoterapia, sonoterapia etc.) își propun un proces de transformare a stimulului (bio)fizic (presiune) în mecanism de (info)supraenergizare (în sens tonifiant/dispersant) necesar eliberării (info)energiei în exces și/sau în deficit asupra cărora acționează câmpul pulstonic. În mod similar acționează radiațiile emise de laserul medical, de polarizatoarele speciale sau
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
supraenergizare (în sens tonifiant/dispersant) necesar eliberării (info)energiei în exces și/sau în deficit asupra cărora acționează câmpul pulstonic. În mod similar acționează radiațiile emise de laserul medical, de polarizatoarele speciale sau de filtrele de lumină cromatică etc. În calitate de stimuli pulstonici, aceste surse de energie informațională (ne)convențională sunt susceptibile de a genera procese de interferență cu un dublu efect: (a) de acțiune directă asupra zonei vizate cu niște consecințe terapeutice variate prin efecte pulstonice oferite sau/și termice ca
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
fiziologice sunt dependente în ultimă instanță de optima penetrare a luminii (radiației electromagnetice) în organismul uman, putem conchide: starea de sănătate este o funcție a transparenței la lumină printr-un cod bară individual al organismului omenesc, în raport cu diferite tipuri de stimuli, externi și/sau interni; redobândirea stării de sănătate presupune restabilirea (info)energetică integrală a funcției dispozitivelor electronice macromoleculare organice (DEMO) începând cu cele de la nivelul membranei celulare vii. În așa fel, în cele ce urmează ne propunem ca pornind de la
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
a devenit cine a devenit. E un exemplu dintr-o mie. Același lucru e valabil și pentru alții care au plecat din Germania, din Rusia, din alte părți. Al doilea aspect este interesul. America se bazează foarte tare pe un stimul economic obiectiv, iar nu pe cel rațional și deliberat aranjat, planificat. Eu nu cred că situația în Europa este dezastruoasă sau fără de speranță. Există un fond de inteligență și experiență, o tradiție, o întreagă istorie a experimentului științific, a activității
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
urmărite - vizează anunțarea finalităților educaționale în termeni accesibili; PREDARE - Reactualizarea structurilor învățate anterior - necesită actualizarea „legăturilor-ancoră” care vor constitui baza pentru învățarea noilor cunoștințe, formarea priceperilor și deprinderilor; - Prezentarea optimă a conținutului - constă în prezentarea de către educator a informațiilor și „stimulilor”; - Dirijarea învățării - implică antrenarea elevilor în rezolvarea sarcinilor de învățare; - Obținerea performanței - solicită elevului „să arate”, „să demonstreze” că știe cum să procedeze; - Asigurarea conexiunii inverse (feed-back-ului) - asigură furnizarea către elev a informației referitoare la corectitudinea performanței; - Evaluarea performanței - se
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
2000, Stoica, A., 2001, Dumitriu, C., 2003) a.1. Examinarea orală - definiție: formă specifică de conversație catehetică pentru identificarea cantității și calității informațiilor; - tipuri de probe orale: - probe care evaluează o capacitate lingvistică productivă; - probe în care tema implică un stimul verbal; - probe în care tema nu implică un stimul verbal - alte forme de examinare orală: - conversația de verificare (puternic structurată); - interviul (cuprinde și punerea în discuție a unor probleme); - verificarea realizată pe baza unui suport vizual; - verificarea orală cu acordarea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]