1,741 matches
-
și a dragostei pentru localitatea în care, tânăr fiind, mi‐am desfătat urechile și sufletul ascultând melodia și versurile la poezia Fii gata! care, mai apoi, am înțeles că aparține lui George Tut oveanu: „Copile, iubește‐ți cu sete / Pământul străbunilor tăi...” poezie considerată o adevărată marseilleză românească, cum spunea fostul meu coleg C.D. Zeletin. Dar nu‐ i singura poezie a lui G. Tutoveanu care, înscrise decenii de‐a rândul în manualele școlare, au devenit cântece de educație patriot ică și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de țară, intrarea în război - îi sunt găzduite în „Convorbiri literare”, „Viața”, „Curentul magazin”, „Viața Basarabiei”, „Revista Bucovinei”, „Porunca vremii”, „Gazeta refugiaților”, „Gazeta luptătorilor” ș.a. De sub tipar îi ies acum Scrisori pentru poeți (1940), Omagiale (1940), Ne fac dojană grea străbunii (1940), Carte cu eroi (1941), Spre zăpezi (1943). A mai publicat, în colaborare, Cartea cercurilor culturale (1939). După 1944, când în treacăt se cere pedepsirea lui pentru „naționalism” și „instigare” la războiul antisovietic, numele îi dispare din presă. Abia în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
n-a crezut”). Paralel, P. practică și versificările ocazionale, preamărind pe puternicii zilei (inclusiv pe regele „său”) ori distribuind amabilități confraților, nu fără să încerce a le sesiza tematica și stilul. La alt nivel este placheta Ne fac dojană grea străbunii, în care durerea sinceră și deosebit de intensă provocată de Dictatul de la Viena și de ultimatumul sovietic se împletește cu revolta împotriva celor care le-au acceptat, a lipsei de eroism și de spirit de sacrificiu. La extrema opusă se plasează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
Târgoviște, 1935; Depărtări, Târgoviște, 1936; Regelui meu, Târgoviște, 1936; Poeme cu livezi, Târgoviște, 1937; Poeme cu vin și haiduci, București, 1939; Cartea cercurilor culturale (în colaborare), București, 1939; Scrisori pentru poeți, București, 1940; Omagiale, București, 1940; Ne fac dojană grea străbunii, București, 1940; Carte cu eroi, București, 1941; Spre zăpezi, București, 1943; Din Țara lui April, București, 1970; Scrisori de primăvară, pref. G.G. Ursu, București, 1972. Repere bibliografice: Paul Popescu, I.D. Pietrari, „Orientări”, 1937, 7-8; B. Jordan, „Poeme cu livezi”, „Școala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
ilustrații de Vasile Socoliuc, București, 1979; Cântece pentru tata, București, 1980; Metopele neamului, postfață Radu Vulpe, București, 1980; Scrisori din infinit, cu ilustrații de Done Stan, București, 1981; La poarta necunoscutului, București, 1983; Moștenire pentru fiica mea, București, 1983; Printre străbuni, București, 1983; Geneza luminii, București, 1984; Elegii din infinit, București, 1985; Aripă nemărginită, București, 1987; Cvadratura sonetgloselor, București, 1991; Elegii pentru mama, București, 1992; Elegii fundamentale, București, 1995; Elegiile Dumnezeirii, București, 1997; Elegiile morții, București, 1997; Epopeea blestemată... În dialog
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
și popor. „Noi suntem semințe și pământul e al nostru, știm cel mai bine locul și patima și rostul, știm cel mai bine legea și mersul înainte, suntem după nevoie și lacrimă și dinte. Noi suntem în picioare, sub noi străbunii sunt. De-aceea poate-n libertate să lucească, deasupra noastră, universala boltă albastră.” Voi încheia elogiul limbii române reproducând crezul și testamentul lui Nichita Stănescu: <reflist> Bibliografie 1. Bălăceanu, C., Nicolau - „Personalitatea umană, o interpretare cibernetică”, Cap. XII Limbajul, Ed.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pe flori, / Masivă și frumoasă ca mamele de piatră”) și în proiectarea peisajului într-un metaforism erotic. Imaginile expresive, versurile memorabile trebuie extrase de cititor dintr-o îngrămădire de locuri comune, de evocări și de „sacre” peisaje, pline de „roua” străbunilor, unde poetul aduce ofrande Coloanei fără sfârșit. Discipol al lui Mihai Beniuc în latura lui exaltat, tradiționalist și mobilizator patriotică, C. împrăștie viziuni suprarealiste printre evocări de haiduci și voievozi. SCRIERI: Zumbe, București, 1966; Apocrife, București, 1969; Metope, București, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
mult de faza hoardei și a instinctelor primare. O asemenea comunitate care cunoș-tea prelucrarea și arderea lutului, a realizării unor obiecte pentru a simboliza o gîn-dire abstractă, care știau că nu sînt singuri în existența lor, își venerau cu pioșenie străbunii și natura. În jurul cultului strămoșilor și al naturii au apărut formele incipiente ale religiei crucii. În cartea mea Limba noastră-i o comoară susțineam cu o puternică argumentație lingvistică(2976 cuvinte comune limbii române și sumeri- ene) și terminologie socială
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
stăpîn și slugă. Răscoalele nenumărate ale geților ocupați și vizitele neanunțate ale geților liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că acești cotropitori chiar dacă aveau sub control o parte a Geției nu au învins și dorința de neatîrnare a străbunilor noștri, așa cum ne dăscălesc cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizației Romei. Romanii au urmărit să pună mîna în special pe tezaurul geților și pe minele de aur și argint din munții Apuseni, vitale pentru acest popor prădător
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
împins granițele puterii sale pînă în India, fondînd imperiul macedonean pe care profesioniștii minciunii din epoca modernă l-au numit ,,elenistic.” Capitala regatu- lui macedonean se numea Pela(pel: a plimba, a fi întunecat, a murdări + a: a adăpa vitele, străbun, rădăcină, braț, armă, neam), cuvînt provenit din vechea limbă a mi-leniului lV î.e.n. adică baștina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. Pe același teritoriu al munților din nordul Greciei cîteva secole mai tîrziu istoria îi menționează pe vlahii machidoni sau aromâni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
niște scapeți cucuieți, spun de la o vreme că am fi numai daci curați și prin față și prin dos, deși zicerea este o calchiere tîrzie făcută de romani asupra cuvîntu- lui strămoșesc dage care nu are nici o legătură cu identitatea străbunilor noștri. Că situația este cea prezentată mai sus, am să le arăt îndrăciților clocitori de ghicitori aiuritoare, cuvințelul getbeget cu sensul din moși strămoși sau din străvechimea neamului get, adică ,,get pe get” să le fie și lor cu respect
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
stoku Karpat al polonezului Alexandr Stad-nicki, apărut în anul 1848 la Lvov. În lucrare se amintesc în ordine cronologică mai multe documente crăiești unde se precizează existența valahilor/românilor cu organizarea lor aparte și cu legile lor proprii avute din străbuni. Un hrisov din anul 1378, de la Vladislau, principe de Opelic care conducea principatul galițian, hărăzește lui Alexandru Român(Wolochowi) ce se afla în slujba sa, cîmpul și satul Hodla de pe malul Tărnovei, iertîndu-l de biruri și lăsîndu-i a se cîrmui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
legi drepte și respectate de toată suflarea neamului! Iar aceste legi au fost preluate de goți și răspîndite în spațiul spaniol și germanic. Din Tracia pînă în sudul Poloniei, prin Ungaria și Istria acest imens teritoriu care a fost toriștea străbunilor noștri, a existat un singur sistem juridic timp de mii de ani. Legile valahilor nu puteau să apară din senin la un popor de sălbatici! Urmașii vrednicilor geți - vlahii - au folosit ,,legile din bătrîni” timp de multe sute de ani
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pe la începutul secolului Vl scrie un lexicon intitu- lat Nume de popoare și spune despre geți că locuiau în vremea lui, adică pe la anii 520 în ,,Getia, țara geților”. În lucrarea lui mai găsim informația potrivit căreia neamul nostru cel străbun se întindeau spre est cu sălașurile pînă în ,,Dacia, țara aflată aproape de Boristene(Nipru). Daci, pe care îi numim dai, căci geți îi nu-mim pe cei care locuiesc înspre Pont și spre răsărit, iar dai pe cei din partea opusă, spre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tipărește aici relatarea călătoriei în Bulgaria, câteva legende istorice (Dumbrava Roșie, Dragomir și cetatea lui Radu Negru), dialogul în versuri Apa Dâmboviței către apa Oltului și romanul Doritorii nebuni, rămas neterminat, Radu Ionescu (semna Radion sau Quineva), balada Ursitorile, oda Străbunii, nuvela O zi de fericire. Sunt prezentate poezii de Gr. Alexandrescu și M. Zamphirescu. Apare romanul Don Juanii din București (nesemnat, atribuit ulterior lui Pantazi Ghica și deopotrivă lui Radu Ionescu), precedat de o scrisoare cu interesante considerații asupra genului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
în primul rând în adâncimea perspectivelor interioare. În Testament se începe cu ideea legăturii între generații, se accentuează asupra sforțării pe care o depune natura spre a obține un rezultat, apoi ochiul are o viziune de sus a germinației antropologice. Străbunii vin din noapte prin gropi și râpi, bătrânii se târăsc pe brânci, iar trudnicul lor efect este un morman de oseminte vărsat în poet: Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe-o carte. În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și râpi, bătrânii se târăsc pe brânci, iar trudnicul lor efect este un morman de oseminte vărsat în poet: Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe-o carte. În seara răzvrătită care vine De la străbunii mei până la tine Prin râpi și gropi adânci, Suite de bătrânii mei pe brânci, Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă, Cartea mea-i, fiule, o treaptă. După aceea poemul apare ca o estetică, plină de probleme și de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care să mă simt la mine?... Ce blesteme, Ce patimi fără nopți și fără număr, Mă sbiciuie, mă-nvolbură, mă hărțuiesc, m-apasă, Mă prigonesc să merg, S-alerg, Să fiu de-a pururi și niciodat' La mine-acasă?!... Au fost străbunii-mi hoți de cai?... Au fost ciobani pribegi, Stăpâni, fără hârtii de stăpânire pe pământul țării-ntregi?... Cu Mâine, Aron Cotruș a început o variantă nouă a poeziei sale, scurtă, amenințătoare și profetică, cu subînțelesuri. E o poezie-mani-fest cu aere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
STANCU Specializat în poeme scurte de câte o strofă, Zaharia Stancu nu e totuși un poet de nuanță minoră. Simțind "foc" în sângele său amar ca și "coaja nucilor crude", în suflet cu urși hibernanți, el își cântă ereditatea aprigă: Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage, Pe aici și-or fi păscut cirezile blajine, Cioporul de mioare bălane, herghelia, Pe-aici, pe unde azi gem grelele tractoare. Mai cu seamă el este un poet al ierburilor tari de bărăgan pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
forme sensibile a tainelor de sus." Ca poet, Nichifor Crainic continuă cu știință spiritul lui Vlahuță, sacrificând invenția lirică lapidarității gnomice: Trecutul adormit și viitorul În clipa care bate le-mpreuni: Când fericiți lipim la piept feciorul, Îmbrățișăm într-însul pe străbuni. De profundis tratează sobru, nu fără gravități, sentimentul eredității: Străbunii mei din vremuri legendare, Al vostru suflet de umili țărani A dormitat sub secolii tirani Ca sub un greu de lespezi funerare. De reținut de asemeni o îmbarcare mistică: Voi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
continuă cu știință spiritul lui Vlahuță, sacrificând invenția lirică lapidarității gnomice: Trecutul adormit și viitorul În clipa care bate le-mpreuni: Când fericiți lipim la piept feciorul, Îmbrățișăm într-însul pe străbuni. De profundis tratează sobru, nu fără gravități, sentimentul eredității: Străbunii mei din vremuri legendare, Al vostru suflet de umili țărani A dormitat sub secolii tirani Ca sub un greu de lespezi funerare. De reținut de asemeni o îmbarcare mistică: Voi sfărâma sub pleoape tot spațiul din jur Și-mi voi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
simbolism puternic nu numai prin analogia între destinul animalului și cel al lui Serafim Ponoară, dar și prin sugestia involuției de la zimbrul măreț, mit și simbol în stema țării, până la dobitocul târât de funie de ultimul prost nimerit pe pământul străbunilor. Parabolă literară în care V. exprimă ingenios probleme și adevăruri ale satului basarabean postbelic, romanul exploatează „gama întreagă a comicului: voioșia generală alternează cu intonația discretă a vocii autorului, solemnitatea verbului scade brusc și cade chiar în neutralitate epică, condensarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
Ne integrăm, cultural vorbind, acolo unde surprindem o posibilitate de valorificare creatoare mai bună, mai fecundă, a unor virtualități proprii. Complexul estic, dimpotrivă, exaltă fenomenul originar (exemplul tipic: tracomania în revista Noi Tracii se afirmă că noi, noi tracii suntem străbunii culturii europene și alte elucubrații), că izolarea și subdezvoltarea sunt, de fapt, calități, fiindcă ne prezervă autenticitatea și originalitatea. În plan politic intervine victimizarea perpetuă (de la cronicărescul în calea tuturor răutăților, până la denunțarea sferelor de influență de la Yalta și Malta
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Eusebiu Camilar este prezentarea legăturii indisolubile care există Între construcția socialistă a agriculturii și transformarea morală a țărănimii muncitoare. (Ă). Camilar redă În mod just această dramă morală deosebit de puternică pe care o generează ideea despărțirii de pământul avut din străbuni, a despărțirii, de fapt, de vechea cale trudnică dar bătătorită din strămoși a vieții izolate și chinuite pe peticul propriu de pământ. (Ă). Iată de ce literatura semănătoristă și poporanistă, ca și cea a fascismului de mai târziu, este expresia urii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noi fiind inițial integrală și nesupusă spiritului critic -, pentru ca mai apoi să devină adaptativă, rolul spiritului critic fiind incontestabil ideea e susținută cu exemple precum diversitatea lingvistică, artistică, religioasă ș.a.4; ea nu este doar imitația străinului, ci și a străbunului, a trecutului, "civilizația fiind în realitate o serie nelimitată de imitații urmată de adaptări" (Lovinescu, 1997:312). Prin acest contact cu ideile Revoluției franceze, "adaptându-se unui mediu de formație potrivit idealității sale, sufletul românesc a putut, astfel, intra într-
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]