11,293 matches
-
a anilor șaizeci și desigur ulterior, în era normalizării după ocupația sovietică. Nu sunt și niciodată nu am fost un cronicar al epocii, totul s-a impregnat în vechile mele texte într-un fel misterios și spontan, fără a mă strădui în mod special. A fost o experiență in-te-re-santă pentru mine. De asemenea, îmi dau seama câți oameni au jucat un rol important în diferite etape ale vieții mele și ce lecții importante privind independența creatoare și morala civică am primit
Václav Havel - Pe scurt, vă rog.Cartea de după putere by Heliana Ianculescu () [Corola-journal/Journalistic/7372_a_8697]
-
Petric procedează comparativ: află ce-i tragicul și apoi vede dacă trăsăturile lui sunt de găsit în creștinism. Fără pretenția de a fi original în ideile exprimate, autorul se dovedește un bun colecționar: are acribia unui cercetător cu pretenții exhaustive, străduindu-se să nu-i scape nimic din distincțiile făcute pe marginea temei. Are elanul arhivistic al unui bibliotecar hotărît să adune metodic toate cunoștințele. Și împinge minuția documentară pînă la a se lăsa în întregime eclipsat de numele pe care
Tragic sau creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7379_a_8704]
-
creștinismului nu are cum să nu te indispună. Ai fi vrut ca ceva din ținuta gravă a cavalerului să se regăsească în atitudinea credinciosului, și cînd acolo te întîmpină imprevizibilitatea grației divine. Cu excepția gînditorilor ruși - Berdiaev sau Lossky -, care se străduiesc să recupereze dimensiunea tragică a creștinismului, ceilalți filozofi împărtășesc aceeași idee: creștinismul anulează tragismul existenței umane. Iată cîteva exemple luate din cultura română. Ileana Mălăncioiu, în Vina tragică, scrie: Cred mai curînd că teologia nu poate avea o viziune tragică
Tragic sau creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7379_a_8704]
-
unora fără să adauge la munca altora, în așteptarea unei definiții a statului, mă consider autorizat să o dau aici pe a mea. Cine știe dacă nu va câștiga premiul? Iat-o : Statul este marea ficțiune prin intermediul căreia toată lumea se străduiește să trăiască pe cheltuiala a toată lumea. Căci astăzi, ca și altădată, fiecare, mai mult sau mai puțin, ar dori să profite de munca celuilalt. Acest sentiment nu îndrăznim să-l afișăm, ni-l disimulăm nouă înșine; și atunci ce facem
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
unul după altul, toate decretele guvernului provizoriu. Totuși, pentru a nu face decepția prea crudă, ea a dorit să se învoiască puțin. Anumite angajamente au fost menținute, altele au primit un mic început de execuție. De asemenea, administrația actuală se străduie să conceapă noi taxe. Acum mă proiectez mental cu câteva luni în viitor, și mă întreb, cu tristețe în suflet, ce va veni când agenți de creație nouă vor merge în satele noastre să ridice noile impozite asupra succesiunii, asupra
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
că le dăm alte nume: nu le mai spunem intelect unic sau cer inteligibil, ci Sfîntul Duh sau energii necreate. Mai mult, medievalii par să fi fost mult mai consecvenți decît noi, sau cel puțini mai logici, căci măcar se străduiau să gîndească necontradictoriu o doctrină flagrant ilogică, așa cum este învățătura creștină. Astăzi, teoria creștină nu mai stîrnește ambiții de coerență logică în mintea nimănui, chiar și numai pentru faptul că are de partea ei atuul tainei. Așa se face că
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
ingerințe administrative. În ce mă privește, sînt pe deplin conștient de răspunderea ce îmi revine în această privință date fiind sarcinile pe care le îndeplineam în perioada respectivă în conducerea muncii ideologice. Aș dori să încredințez plenara că m-am străduit să trag pentru propria mea activitate toate învățămintele din aceste lipsuri și greșeli". Deplina sa "conștiință" și "strădaniile" sale erau în realitate vectori ai unei tactici de supraviețuire politică, cu orice preț. Cameleonea își asigura astfel încă o bună bucată
O carte despre Cameleonea (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6865_a_8190]
-
mult generației de aur a fotbalului românesc. Un capitol uriaș de imagine, care devine cu atît mai proeminent astăzi, cînd, adesea, sîntem călcați învinși de echipe de amatori din Asia și Europa. In buna tradiție a ingratitudinii românești, noi ne străduim însă să-i demitizăm pe acești fotbaliști, deocamdată singulari în istoria sportului românesc. Le numărăm banii din conturi, le căutăm amantele, le stabilim pensiile alimentare, îi filmăm cînd merg la toaletă și, mai nou, îi „deconspirăm" ca foști colaboratori ai
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
globetrotter. Prin copyright, el aparține ultimului val al generației milenariste, la egalitate, s-ar spune, cu Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici sau Filip Florian. Prin detentă, nu seamănă câtuși de puțin nici cu unii, nici cu ceilalți, oricât ne-am strădui să căutăm acul în carul de pagini al romanului (aproape 400). Un lucru e clar. Programul Regelui cu pene nu e tehnic, adică nu privilegiază un scenariu de succes și nu urmărește vreo dimensiune teoretică, ci absolut, poate chiar ostentativ
Romanul nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6883_a_8208]
-
neutrini sunt "călători în timp". Fizicienii spun că această abilitate, dacă există ar putea fi folosită pentru a trimite neutronii înapoi în timp să livreze mesaje. 2. O lege fundamentală a fizicii este cauzalitatea, pe care și teoria relatitivății se străduiește din greu să o păstreze. Dar dacă ceva poate călători mai repede decât lumina, însemnă că se poate întoarce în timp, ceeea ce însemnă că și un efect poate călători în timp înainte ca așa numita cauză să fi avut
Dacă Einstein a greşit, călătoria în timp devine posibilă: Vezi aici cum este demonstrată teoria () [Corola-journal/Journalistic/68876_a_70201]
-
intepretările unor mari baghete, precum Toscanini, De Sabata, Sinnopolis, pe care nu-i putem uita. Toți aceștia au avut acces spre acel mister inițiatic specific creației wagneriene. Vocile serii respective s-au înscris într-o echipă omogenă care s-a străduit să ofere partiturii o lectură corectă fără, însă, să aibă emoția profundă mistico-religioasă necesară înțelegerii sensurilor adânci ale scenariului mitologic. L-am ascultat în Parsifal pe tenorul Christopher Ventris, care, după opinia noastră, s-a integrat perfect în gândirea regizorală
Festivalul Bayreuth 2009 (II) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6891_a_8216]
-
ID un eșec? Judecînd după frumoasele rezultate ale echipei de colaboratori, după textele care au văzut lumina tiparului în ID și care au fost aduse la viață de de inițiativa noastră, categoric nu. ș...ț Oricum ar fi, vom continua, străduindu-ne să fim mai buni, mai exacți, mai bine informați, mai cordiali, mai bine dispuși, mai deschiși." Cronicarul nu împărtășește îndoielile distinsului eseist: revista ID este o reușită prin chiar însușirile pe care H-R. Patapievici le-a pomenit: ton, stil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6749_a_8074]
-
inteligenți există un limbaj comun"viii. „Prietenia" dintre Mihai Paleologu și Mihai Eminescu este evocată și în cartea de convorbiri cu Filip-Lucian Iorga. Între timp, aceasta pare să fi devenit o certitudine în mintea eseistului. Felul în care scriitorul se străduiește să elimine posibilele piedici din calea acestei foarte convenabile prietenii este în măsură să stârnească zâmbete. Nimic nu-i poate sta în cale, toate strategiile retorice sunt admise, de la eludarea cu eleganță a unor mici detalii cronologice (tocmai am demonstrat
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
trecut, Prezentului și Viitorului apropiat, pentru a-l ajuta să reînvie bunătatea din inimă să că de gheață. Acestea îi aduc aminte faptul că s-a obișnuit să fie un om rău și îi prezintă consecințele refuzului de a se strădui să devină un om cu suflet bun. Jim Carrey joacă patru roluri diferite în această nouă versiune a filmului A Christmas Carol. The Santa Clause 3: The Escape Clause, în regia lui Michael Lembeck, a apărit în anul 2006. Tim
Află aici care sunt filmele de Crăciun pe care nu trebuie să le ratezi () [Corola-journal/Journalistic/67685_a_69010]
-
în revista „Luceafărul" și am fost invitați la Ploiești, la o întîlnire a scriitorilor tineri. Drumul de întoarcere l-am făcut în același compartiment de tren cu el și cu Gheorghe Pituț, care făcea abstracție de prezența noastră și se străduia să o cucerească pe Doina Sterescu, aflată în atenția tuturor, pentru că publicase un poem deosebit de frumos. O oră, cît a durat călătoria, am stat de vorbă cu Marius. Cînd am ajuns în București eram deja prieteni și am rămas prieteni
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
important din lumea noastră ori din cea politică, la faptul că nu s-a pierdut niciodată cu firea, dar nici nu a mizat pe frumusețea ei, despre care se vorbea și în cronicile unor critici foarte serioși, ci s-a străduit cît a putut să facă ce avea ea de făcut. Mă întrebi dacă eu aveam vreun „proiect de zbor" la data aceea și dacă avea vreo legătură cu ceea ce a urmat. Așteptam să-mi apară prima carte, dar nu îmi
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
în modelul de viață pe care îl reprezintă existența autorului lor poate fi îmbrățișat de aproape oricine are un dram de inteligență, sensibilitate și generozitate pentru a se putea bucura de frumusețea lumii înconjurătoare. De-a lungul timpului m-am străduit să citesc aproape fiecare carte a lui Mihai Șora, cu creionul în mână. La cele de confesiuni, interviuri, atitudini sociale nu am avut firește, nicio problemă. Au fost neuitate lecții de înțelepciune. La cele de filosofie am încercat să descifrez
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]
-
Fundația Mișcarea Populară și a lipsit de la toate evenimentele organizate de democrat-liberali, participând, în schimb, la acțiunile PMP. Contactat de DC News, Rareș Mănescu a negat categoric orice apropiere de Călin Popescu Tăriceanu sau de partidul pe care acesta se străduiește să-l înființeze. Este o minciună gogonată, a spus Rareș Mănescu, pentru DC News. Nici pomeneală să plec din PNL. Lansarea acestui zvon fără nicio bază reală este un joc murdar, menit să proiecteze o imagine falsă. Aceea că partidul
Exclusiv: Rareș Mănescu, despre plecarea la partidul lui Tăriceanu by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/78958_a_80283]
-
atragă publicul spre ei, nu să-și facă cu orice preț "produsul" vandabil. Din fericire, de fapt, dincolo de declarațiile voit șocante, coregrafi și dansatorii de dans contemporan nu fac altceva nici acum. Nu fac compromisuri cu ei înșiși, ci se străduiesc, prin diferite mijloace, să atragă un public tot mai larg, în-tr-un anume sens educându-l, adică trezindu-i curiozitatea și invitându-l și la discuții după spectacol - așa cum au făcut și organizatorii Asociația ArtLink, la actuala ediție. Și același lucru
Sub pecetea efemerului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7897_a_9222]
-
aparențele pledează pentru a astfel de opțiune, ea ni se pare departe de a epuiza interesul textului... În această Odisee concentrată, tragicul și derâderile lui domină orice experiment. Aici nu o dimineață este pierdută, ci întregul trecut, pe care se străduiește să-l capteze, revenind din Ithaca, noul Ulise, când narator, când narat, din Întâlnirea. Împletirea timpurilor, schimbarea unghiurilor de vedere, înmulțirea perspectivelor narative, monologul interior alternând cu discursul obiectivat, trecerea de la persoana întâi la a doua ș...ț nu ni
Probleme de dosar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7928_a_9253]
-
lui Cioran poate avea, ca efect secundar, o diminuare a interesului publicului pentru opera unuia dintre filosofii foarte respectați ai secolului XX. Mărturisesc sincer că mi-a plăcut cartea Martei Petreu. La fel de sincer trebuie să spun însă că mă voi strădui să o uit cât mai repede. Nu mă bucur să constat că acolo unde bănuiam că se ascunde fascinația geniului ar putea sta doar o banală descriere a ravagiilor făcute de boală în propriul trup. Prefer să păstrez intact mitul
Revelațiile durerii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7430_a_8755]
-
cîrmuiri ale țării Românești, înainte și după 1848, culminînd cu numirea în Comisia de la Focșani și cu oferta de ministeriat făcută lui de către Cuza Vodă, imediat după Unire. într-o impresionantă continuitate, figurile politice de marcă ale Munteniei s-au străduit să-i creeze acestui scriitor o situație materială onorabilă, pentru a-l ajuta să scrie. Meritul principal în cucerirea acestei poziții - inedită și paradoxală în societatea românească, îi aparține însă poetului însuși. El a cultivat toată viața o literatură a
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
pregătit o serie de spectacole, precum Îngeri în America, Jubileul, sau Love Stories, într-o admirabila distribuție. Gaițele, de Alexandru Kirițescu, în regia lui Dan Tudor, este o satiră socială, cum însuși autorul ei o numea, “în care m-am străduit, cu adevăr și mânie, să demasc lumea putreda ce mi se dezvăluise în toată hâda ei goliciune”. Vezi aici repertoriul Teatrului Metropolis în perioada 17 - 26 mai 2013
"Gaițele", în programul Teatrului Metropolis în perioada 17-26 mai by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79421_a_80746]
-
de atâta cumințenie și ascultare: "Sugestiile pe care vi le-am dat au o soartă a lor, ingrată, orgoliul auctorial se impune, și e bine că se întâmplă așa. Vă mulțumesc, așadar, cu sfiala enormă a celui care s-a străduit fără să vă fi învins orgoliul. Cât privește micile blasfemii, care apar și în opera marilor poeți, ele țin probabil de eforturile și trufia Daimonului care, pentru a-i pierde, îi inspiră împărătește. Cartea dumneavoastră are în sine destulă lumină
Actualitatea by Ștefan Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7942_a_9267]
-
vol. Scrierile Părinților Apostolici, I, ÎI, pp. 129, 147). Cu timpul, insă noțiunea de Paști s-a clarificat și s-a restrâns numai la Sărbătoarea Învierii Domnului, pe care noi, cei ce-i suntem astăzi nevrednici beneficiari, nici macar nu ne străduim să-i reținem și să-i rostim corect denumirea biblică (de Paști), ci o risipim în tot felul de exprimări neautentice, neserioase și chiar eretice, cum ar fi: "Paste"; "de Paste"; "la Paste"; "Paste fericit!", etc., toate ilustrând o regretabilă
“Paşte” sau “Paşti”. Vezi care este forma corectă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79532_a_80857]