39,341 matches
-
e considerat ofensator, în perioadele de răceli, gripe și alergii la polen, japonezii își trag mucii înapoi pe nas din minut în minut și nimeni nu pare să aibă o problemă cu asta. Nimeni în afară de mine, se pare și toți străinii cu care am stat de vorbă despre subiect. Fără căști, o călătorie dimineața, la o oră de vârf într-un tren ticsit e de-a dreptul traumatizantă. Aruncă japonezii hârtii pe stradă? Cum ziceam, foarte, foarte rar și depinde de
Ce face un japonez când îi curge nasul în public. Cum am înțeles politețea pe ruta Tokio by https://republica.ro/ce-face-un-japonez-cand-ii-curge-nasul-in-public-cum-am-inteles-politetea-pe-ruta-tokio-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/337786_a_339115]
-
În principiu, din partea unui bărbat în vârstă te poți aștepta să zică sau să facă orice. Să te bombăne, să te înghiontească fără motiv, să eructeze, să flatuleze, se se zgâiască la tine ca la maimuțe. Am uitat: prezența unui străin acționează de foarte multe ori ca factor declanșator pentru pierderea manierelor unui japonez. Așteptam odată ordonat să vină shinkansenul (trenul de mare viteză). În fața mea, un domn respectabil. S-a întors către mine, apoi din nou către șinele de tren
Ce face un japonez când îi curge nasul în public. Cum am înțeles politețea pe ruta Tokio by https://republica.ro/ce-face-un-japonez-cand-ii-curge-nasul-in-public-cum-am-inteles-politetea-pe-ruta-tokio-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/337786_a_339115]
-
o vorbă înțeleasă, cum se va pricepe ce spuneți? Atunci parcă ați vorbi în vânt. Sunt multe feluri de limbi în lume, totuși niciuna din ele nu este fără sunete înțelese. Dar, daca nu cunosc înțelesul sunetului, voi fi un străin pentru cel ce vorbește, și cel ce vorbește va fi un străin pentru mine. Tot așa și voi, fiindcă râvniți după daruri duhovnicești, să căutați să le aveți din belșug, în vederea zidirii sufletești a Bisericii. De aceea, cine vorbește în
LUMEA ACEASTA INTRE TURNUL Editura Babel SI GLOSSOLALIA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465917176.html [Corola-blog/BlogPost/385281_a_386610]
-
vorbi în vânt. Sunt multe feluri de limbi în lume, totuși niciuna din ele nu este fără sunete înțelese. Dar, daca nu cunosc înțelesul sunetului, voi fi un străin pentru cel ce vorbește, și cel ce vorbește va fi un străin pentru mine. Tot așa și voi, fiindcă râvniți după daruri duhovnicești, să căutați să le aveți din belșug, în vederea zidirii sufletești a Bisericii. De aceea, cine vorbește în altă limbă să se roage să aibă și darul s-o tălmăcească
LUMEA ACEASTA INTRE TURNUL Editura Babel SI GLOSSOLALIA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465917176.html [Corola-blog/BlogPost/385281_a_386610]
-
eradicarea regimului bolșevic din Ungaria. Constantiniu a menționat și campania de presă dusă de lobby-ul iredentist care ținea cu tot dinadinsul să prezinte armata română că pe o adunătură de “sălbatici” puși pe jaf, lucru dezmințit de cei mai mulți dintre străinii aflați la Budapesta. În plus, Florin Constantiniu a amintit de grija autorităților militare române pentru aprovizionarea populației budapestane. Istoricul a deplâns în context faptul că tot mai puțini români știu ce s-a întâmplat la 4 august 1919, acuzând de
ARMATA ROMÂNĂ LA BUDAPESTA de GEORGE DAMIAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Armata_romana_la_budapesta.html [Corola-blog/BlogPost/341664_a_342993]
-
eradicarea regimului bolșevic din Ungaria. Constantiniu a menționat și campania de presă dusă de lobby-ul iredentist care ținea cu tot dinadinsul să prezinte armata română că pe o adunătură de “sălbatici” puși pe jaf, lucru dezmințit de cei mai mulți dintre străinii aflați la Budapesta. În plus, Florin Constantiniu a amintit de grija autorităților militare române pentru aprovizionarea populației budapestane. Istoricul a deplâns în context faptul că tot mai puțini români știu ce s-a întâmplat la 4 august 1919, acuzând de
ARMATA ROMÂNĂ LA BUDAPESTA de GEORGE DAMIAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Armata_romana_la_budapesta.html [Corola-blog/BlogPost/341664_a_342993]
-
de euro - trebuia să-i scriu biografia romanțată și m-aș fi lăsat pe tânjală? Cât privește turnătoria, văd că S. Ghiță are grijă să nu păteze imaginea serviciilor românești, anunțând că aș presta pentru ele, mă aruncă patriotic la străini. La care? Voi pentru ca să știu, că am și eu orgoliul meu de turnător: una e să verși la bulgari, și alta la ruși sau americani. Și ăștia cum mă plătesc, tot în cărți? Că, orișicât, sunt scriitor, ce mama dracului
S.O. Vântu – jignit grav de S. Ghiță by https://republica.ro/s-o-vantu-jignit-grav-de-s-ghita [Corola-blog/BlogPost/337694_a_339023]
-
fi fost ceva, n-ai fi ajuns să te furișezi acum printre noi. Mie, rușii, o să-mi ia pământul, sau poate nici atât, dar ție precis îți vor lua capul. Și-apoi rușii vin și pleacă. La fel și nemții. Tot străinul se întoarce de unde a plecat, dar tu rămâi cu noi. Omul și pogonul! Măcar tu ai de-un pogon? - Ce să facă bă cu el? Că n-a știut a ține sapa de când îl știu!, zise un alt sătean. - Apoi
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
sfârșit de august. Firica îl urmă, apoi închise poarta și intră în casă. Drumul, ceața și liniștea dimineții îl predispunea la moțăială. Numai hurducăiala drumului pietruit îl mai ținea treaz. Deodată, din marginea unei porumbiști îi săriră în față niște străini. Îmbrăcați în haine nemțești, descheiați și nebărbieriți, îi făcură semn să oprească. Toader își încordă toată făptura, apoi se liniști. Nu erau cu arme la vedere. Își biciui caii cu putere, dureros și ferm, dând buzna printre ei. Surprinși, se
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
mari nume cunoscute ale teatrului european, precum Andrei Șerban, Tomaž Pandur, Armin Petras, Andriy Zholdak, Frank Hoffmann, Declan Donnellan, Michal Dočekal, Gábor Tompa, Yuri Kordonsky, Kim Hyuntak, Gavriil Pinte sau Jarosław Fret. Tema aleasă pentru această ediție a fost „odiseea străinului”, cu toate implicațiile sale. Dar ce înseamnă mai exact „Interferențe”-le? Din doi în doi ani, regizorul Tompa Gabor, care este și directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj Napoca, face o selecție a celor mai bune spectacole pe care le
Un festival plin de „Interferenţe” la Cluj by https://republica.ro/un-festival-plin-de-zinterferente-la-cluj [Corola-blog/BlogPost/337825_a_339154]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > STRĂINI Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1730 din 26 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Azi suntem bieți străini, ciocnind același zid Cu margini de granit, nou zugrăvit în humă, Avem același vis cu gust alcaloid Și-același orizont, redus la o cutumă. Nu mai putem spera, deși avem un țel, În lanțuri lungi de fier se zbate-a
STRĂINI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1443222446.html [Corola-blog/BlogPost/378217_a_379546]
-
Deși ne dezrobești, noi tot am zăbovit În patima stupidei mentalități de slugă. Azi suntem bieți străini, debusolați total, Ni-e răsăritul orb și-apusu-i o scânteie. C-un puls țipând grăbit, visăm cvasitotal, Trăind păcatul Evei, edenica femeie... Referință Bibliografică: STRĂINI / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1730, Anul V, 26 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
STRĂINI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1443222446.html [Corola-blog/BlogPost/378217_a_379546]
-
ne lăudăm noi astăzi? Cu intrigi, cu corupție, cu șpăgi, cu șomeri, cu prăduire, cu înavuțire peste noaptea neagră a așa-ziselor reforme, cu jocuri și scheme politice mefistofelice, cu noncultură, cu emigrație, cu împrumuturi din afară care îngenunchează țara străinilor. Vorba lui Anton Pann: „Cine bea apă din pumni străini, nu se satură niciodată!” Astăzi nu-i același popor, nu-s aceiași oameni? Da, dar nu sunt aceiași lideri! Ion C. Hiru Referință Bibliografică: GREAUA MOSTENIRE / Ion C. Hiru : Confluențe
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326396240.html [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
om. Deci, modelați-vă individualitatea, rotiți-vă. Apoi, ne vom reuni. Dânsul este o mare reuniune și avem mai mult ca niciodată nevoie de ea, acum când lumea noastră pare să se piardă în ceea ce ne desparte. Celălalt este un străin; nu este fratele meu. Eu spun: NU! Frați și surori, să dansăm împreună. Să celebram diversitatea, să ne deschidem către celălalt”. Absolvent al Școlii de dans de la Toronto Dance Theatre, Roger Sinha a dansat pentru Jean-Pierre Perreault în celebra opera
Ziua Mondială a Dansului, artă care aparține spiritului, este transcendență către absolut by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105560_a_106852]
-
consolidează clădirea, pentru ca aceasta să reziste stricăciunilor provocate de apă în anotimpul ploilor. 3. Fortul Derawar, Pakistan Este o fortăreață de proporții impresionante, cu 40 de bastioane ce ating 30 metri înălțime, în mijlocul Deșertului Cholistan. Este puțin cunoscut nu numai străinilor, dar și pakistanezilor; accesul este dificil, fiind necesar nu numai un vehicul de teren pentru a străbate distanța dintre orașul Bahawalpur și fort (o zi de mers cu mașina), ci și obținerea unei permisiuni speciale din partea conducătorului local, pentru a
Palatul Parlamentului, pe lista celor „7 minuni arhitectonice necunoscute” () [Corola-website/Journalistic/105168_a_106460]
-
marionetele Gorghiu și Blaga s-au bătut cu cărămizile în piept cum se luptă ziua și noapte ei contra parlamentarilor care vor modificări la Coduri 4. După ce la criticile că acest Guvern distruge economic și social România și o vinde străinilor mult mai rău decât Guvernul PDL 5. După ce Iohannis ne tot prezintă lozinci traduse infantil din germană despre cum apară el justiția ( aia care a "greșit" când i-a luat casă furată din Sibiu) de Parlamentul cel rău Citește și
Război total Ponta-Guvernul Cioloș. Se construiește drumul spre Dictatură by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103016_a_104308]
-
celebri pentru „You Sexy Thing” sau „Brother Louie”! Dar ce este cu adevărat dureros e faptul că la această manifestare care trebuie să fie (transmiterea pe TVR Internațional o impune) o oglindă a artiștilor români de valoare și nu a străinilor (care și așa sunt tot mai palizi), vedetele din România sunt neglijate, marginalizate sau tratate cu câte o firimitură, ca în nefericitul „Prolog”. Unde au fost Luminița Dobrescu, singura triumfătoare de dinainte de ’89 (ea dorea să și acorde un premiu
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
a ajunge la ei, iar acum, odată ajuns, văzu cu durere cum loviturile lui sunau În mantia argintie, ca răpăitul ploii pe acoperișul de tablă al casei. Trezit din uluiala de la Început, băiatul continua să lovească și cu picioarele În străinii ciudați, care-l rigidizară În același fel. Un spot luminos albăstrui Îi Înfășură trupul, imobilizându-l. Străinii pășiră pe lângă oamenii Împietriți spre interiorul apartamentului. Deschiseră ușa dormitorului fără a o atinge. Întinsă pe pat, acoperită de o pătură viu colorată
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
argintie, ca răpăitul ploii pe acoperișul de tablă al casei. Trezit din uluiala de la Început, băiatul continua să lovească și cu picioarele În străinii ciudați, care-l rigidizară În același fel. Un spot luminos albăstrui Îi Înfășură trupul, imobilizându-l. Străinii pășiră pe lângă oamenii Împietriți spre interiorul apartamentului. Deschiseră ușa dormitorului fără a o atinge. Întinsă pe pat, acoperită de o pătură viu colorată, o fetiță dormea cufundată În somnu-i fără vise. Toată ziua se străduise să-și ajute mama. Iar
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
viu colorată, o fetiță dormea cufundată În somnu-i fără vise. Toată ziua se străduise să-și ajute mama. Iar acum, frântă de oboseală, nu simțise nimic din tot ce se Întâmplase. De aceea nu schiță nici măcar un gest la intrarea străinilor În cameră, continuând să doarmă profund. Aceștia o priviră o clipă după care se aplecară deasupra ei, privind-o cu insistență. Fetița se trezi, se Întinse zâmbind, dezvelindu-se. Părul Îi era desfășurat pe perna imaculată, ca o pată de
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
se trezească. Se trezi râzând, privind cu ochii somnoroși la figurile ciudate, aplecate deasupra ei. I se păru că visează. Visul pe care-l trăia Încă nu pusese stăpânire pe Întreaga-i ființă. Întrebă ca În transă: Cine sunteți voi? Străinii se priviră Între ei, neștiind ce să spună. Căutau În memoria lor sensul rostirii acestei ființe ce-și lansa cu nevinovăție semnele trezirii și al curiozității. Noi, suntem Noi, răspunse unul cu greutate. Sunetul Îi venea de undeva de departe
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
Cel lovit căzu. În cădere se sprijini de umerii celor din față, Întorși odată cu zgomotul produs spre imprudentul atacator. O lumină stranie Îl orbi pe atacator. Mâinile-i sloboziră coada satârului. Căzu cu zgomot pe mozaicul holului. Sprijinit de ceilalți, străinul se lăsă mai mult târât decât purtat de soții lui, spre ieșire, În vreme ce Georgescu, orbecăind cu mâinile Întinse dădu peste tocul ușii vecinilor de la parter peste pragul căreia se prăbuși fără cunoștință. * * * În urma lor, luminile din apartament mai pâlpâiră o
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
leșul câinelui și plecară să-l ducă undeva În noapte. De sus, de la etajul doi, domnul Georgescu văzu ceva ce nu se putea desluși prea bine În Întunericul nopții. Îi văzu intrând Într-una din pivnițele În care dispăruseră și străinii aceia ciudați. Nu se dezlipi de geam până nu-i văzu Înapoindu-se, după care mai zări cum pe locul de mai Înainte, o flacără verzuie sfâșie Întunericul. Terenul viran arăta straniu În lucirea opulescentă emisă fără de nici un Înțeles. Apoi
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
obosiți. Fără voia lor se reîntâlniră În fața blocului. Domnul Georgescu Îi salută, traversă strada și se pierdu pe terenul din fața blocului. Vroia să se convingă la lumina zilei, de adevărul celor Întămplate. Găsi cu ușurință pivnița unde Întraseră mai Întâi străinii și apoi vecinii de la parter, dar nu văzu nici o urmă, nici de oameni și nici de câine. Înfricoșat ieși de acolo cu mișcări repezi, furișate, apropiindu-se spre locul de unde plecase lumina. Nimic, nici o urmă, nu părea să indice că
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
ură, ars și transformat în scrum ... Patria, iubita țară, scumpa vatră strămoșească Este singură, bătrână, puțini sunt s-o mai iubească, Fiindcă noi, urmașii tăi, epigoni cu versu-ncet Ne-am îndepărtat de țară ca de-un lucru desuet. Plângem noi, străini de țară, plânge țara fără noi, Doina ta e încă vie, dăm ca racii înapoi Dezbinați, uitați de soartă între două veșnicii, Tu nu ai dorit vreodată asta dulcei Românii. Ești dar din daruri sfinte lăsat de Dumnezeu Unui popor
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]