2,407 matches
-
o „vinovăție” a lumii (Ioan 16, 7-9),din care cauză nu va putea vedea pe Dumnezeu. Aceeași Luminălină a sfintei slave care îi umplea de bucurie apofatică, negrăită pecei dintâi oameni la arătarea lui Dumnezeu, i-a făcut după păcatul strămoșesc să se ascundă de la Fața lui Dumnezeu ca să nu moară,deoarece prin călcarea Cuvântului pierduseră „învierea” ca prezență a Duhului Sfânt în inimile lor<footnote Sfântul Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, Dialog 7, P.G. 75 col. 1115,A.B.
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
1987), 193-250. 3 Deși coerciția nu a fost, așa cum se crede uneori, inexistentă. Copiii din școli au fost obligați în mod constant să vorbească limba engleză. Cei mai mulți dintre ei și-au pierdut repede abilitatea de a vorbi în limba lor strămoșească. Iar în afara casei și a vecinătății, engleza a fost folosită în mod aproape exclusiv și vai de cel ce nu putea înțelege sau răspunde în engleză, oricît de incorect. 4 Au fost scrise multe cărți despre cauzele Războiului Civil american
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
romîne arată, de asemenea, că populația romînească nu a fost evacuată „în totalitate“ de către Aurelian, la anul 271, cînd armata și administrația romană au părăsit teritoriul Daciei, cum susțin unii, ci masa populației civile a rămas, continuîndu-și viața pe teritoriul strămoșesc, pe care l-a denominat prin aceleași repere toponimice tradiționale. „Vidul“ documentar de după plecarea armatelor și administrației romane e cauzat de haosul provocat de migrațiile barbarilor, care au obligat populația autohtonă să se retragă în comunități mărunte, neștiute de cronicarii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
huno-turcă (vreo 250 la număr). A rezultat o nouă limbă, care nu mai era nici fino-ugrică, nici bulgaro-tătară, ci maghiară. Așadar, problema de limbă a istoriei străvechi a maghiarilor s-ar rezolva astfel: elementele de bază, interne, și tezaurul lexical strămoșesc al limbii sunt în limba maghiară de origine fino-ugrică, acestea însă au fost sporite încă din epoca străveche (din sec. III. î. Hr. și până în sec. V d. Hr.) prin elemente turcești. Autorul acestei teorii își exprimă totuși surprinderea în legătură cu vechimea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ortografia moldovenească, recunoscând deci prin aceasta că moldoveneasca este mai curată decât a lor” (Ib.). „Cuțovlahii” din sudul Dunării, proveniți tot din moldoveni, vorbesc aceeași limbă, spune Cantemir, însă mult mai „stâlcită”, căci „amestecă într-un chip ciudat limba lor strămoșească cu greaca și albaneza”, astfel că „moldoveanul nu mai poate pricepe în întregime limba lor” (Ib.) La acestea se adaugă aprecierea că „aspectul cel mai curat îl are limba moldovenească din mijlocul Moldovei, din împrejurimile Iașilor, pentru că locuitorii acestui ținut
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bulgarii (ca și ceilalți sloveni) așezându-se întru acele locuri unde localnicii cei vechi, pre care i au aflat acolo, erau romani, cu mulțimea lor siliră pre romani ca să învețe limba slovenă și astfel romanii au uitat limba lor cea strămoșească”. La aceasta a contribuit mult și Constantin Chiril, care a întors pe sloveni la credința creștină, „prefăcând multe cărți din greacă și latină pre slovenă”, prilej cu care, limba slavă fiind barbară, „au luat multe cuvinte grecești și latinești”. Am
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
rezultând în română forme precum ceafă, grumaz, buză, mugur, zară, mazăre, sâmbure, viezure, mal, baligă, abure, țarc, țeapă, a grăpțăna, jimb „știrb, cu gura strâmbă”, cursă, fărâmă, bască, strungă, brad, căciulă, mânz, baltă, țap etc. Afară de cuvintele moștenite din graiurile strămoșești (traco-geto-dacic și ilir), pe care albaneza se crede că le confirmă, Pușcariu susține că „avem un număr destul de mare de vorbe care se arată a fi împrumuturi mai nouă”, pentru separarea cărora de cele moștenite invocă motivații fonetice. Este vorba
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
gropi. Pecenegii au ridicat asediul, iar amestecul de orz și apă (supus unei fermentații lactice, spre deosebire de cel din miere și apă, care a trecut printr-o fermentație alcoolică) a ajuns strămoșul tuturor borșurilor care umplu și astăzi farfuriile Europei răsăritene. Strămoșescul gust pentru acru Una dintre cele mai ciudate particularități ale bucătăriilor estului european este prezența importantă, între zemuri, a supelor acre. Ciorbe la noi și la bulgari, borșuri la ucraineni, ruși sau români, rassol ’nik, okroșka sau uha la ruși
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
devenită tipul teoretizat al revoluției: mitul vârstei de aur la care trebuie ca societatea să revină, mitul naturii, regeneratoare prin moarte și sânge, dar introducând în discuție și o perspectivă psihanalitică, a uciderii tatălui (regele), a legii și a trecutului strămoșesc (gal) din dorința realizării noului, lăsând loc unei crize identitare care caută să înlocuiască în grabă figura paternă (Napoleon) și să recupereze trecutul și sacrul (prin romantism). Autorul observă chiar că "moartea tatălui se opune permanenței mamei. Moartea tatălui dă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
911 Idem, Mit și istorie în conștiința românească, p. 227. Vintilă Mihăilescu era de părere că acest imbatabil "complex al strămoșului" de care suferă cultura română reprezintă o reacție la angoasa schimbării, și de aici "respectul tradiționalist, adesea egolatric" față de strămoșesc, iar figura dictatorului, subliniază Gabriela Adameșteanu, a fost abjurată doar în persoana lui Ceaușescu, și nu ca instituție ori soluție politică. în Raoul Girardet op. cit., p. xi. Lucian Boia mai adaugă că această instabilitate a Panteonului care îi caracterizează pe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pentru că în vremurile străvechi, prin acești codri hălăduiau turme de elani. A vorbi de satul răzeșesc Șuletea, ori Epureni, ori Obârșeni ș.a, unul din pâlcul de sate răsfirate pe dealurile Fălciului, înseamnă a elogia răzeșimea și dragostea de vatră strămoșească, înseamnă a elogia statornicia firii românești. A vorbi doar de Șuletea, mai înseamnă a elogia o limbă românească limpede ca apa de izvor... frumoasă, pentru că este vie și curată. Avea toată dreptatea să se fălească, cu satul ei... ... Deși adunase
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
continuă. La adăpostul întunericului, lacrimile îi șiroiau pe obraz, murmurând... Domnica o rămas vădană cu trei orfani de tată... O mulțime... o mulțime, și-au dat viața acolo!.. Și-au dat-o fără să clipească. Știau că-i pentru pământul strămoșesc, răzășesc... de la Tăcuta, Șuletea, Fălciu șî altele... Și, Anton tăcu... coborî din ceardac și se topi în întuneric... Sufletul îi atinsese prea-plinul... CAPITOLUL VI Anuca Trecuse demult de miezul zilei... Soarele scăpătase spre chindie... Vântul foșnea blând printre crengile copacilor
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Nimeni nu l-a îndemnat la așa ispravă. Pentru asta, răcni domnul, scrie diece ca toate pământurile să-i fie luate și dăruite mănăstirii Galata!Iar ție, se întoarse spre postelnic, ție să ți se facă întăritură pe stăpânirea ta strămoșească! Să trăiești, Măria Ta! mulțumi, îngenunchiind, postelnicul, retrăgându-se îmbujorat spre capătul sălii. Cine-i la rând, logofete? Iaca un boier grec, Doamne! se hlizi Dumitrașcu. Și dacă-i grec, n-are nevoie de dreptate? întrebă îngăduitor Radu Mihnea. Ba
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Din ouă, zece puișori Azi ieșiră pe tăpșan Paznic bun l-au pe gâscan ROMÂNIA Turculeț Dumitrel, S.A.M. Sirețel Azi în zi de sărbătoare, Râde țara-nfloritoare Cu steag mândru -n trei culori : Roșu-i sânge vitejesc Galben, aur strămoșesc, Albastrul, cerul senin Țării mele mă închin. România, țara mea, Astăzi este ziua ta! Noi sărbătorim Unirea De când, voi, trei țărișoare, V-ați unit într-una mare. Acum noi vă serbăm Și cu toți ne bucurăm. Viața din Antartica Popa
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
Hess, nu era un romantism dotat cu soare, plaje și palmieri, nu era celebra Eiscrem-Paul-Anka ce-ți picura zmeurie în suflet: riff-urile erau ecourile sunetelor de chitară, care dădeau năvală peste idilele Milkshake și Pettycoat, trăsneau lumea oțelăriilor cu macarale strămoșești, pe care fratele meu nu le putea găsi mai puțin mincinoase. Combina muzicală Grundig pe care ne-o dăruise Herr Hackler și care consta dintr-un radio, un pick-up și un magnetofon avea un raft pentru plăci de șelac, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
comună, în sala ornamentată a unui restaurant, în grădina căruia părinții mei șezuseră pe timpul războiului la umbra castanilor, tata își bea berea, iar arheologii proslăveau miturile întru apărarea țării. Și miturile astea - cel mai înrădăcinat fiind acela al pașnicei populații strămoșești, care, în condiții geografice ostile, încercase să supraviețuiască în locuințe lacustre - continuau să apară în manualele școlare, intrau în capetele elevilor ca niște închipuiri îndrăgite, fiind încă privite, chiar și de o parte a domnilor prezenți la masă, drept fenomene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cum univesrul se destramă, Prin codrii de aramă și peste vârfuri luna, La sfatul veșniciei izvoarele-i sunt mamă, La steaua ce a răsărit, El va veghea întruna. 14-01-1999 (ADEVĂRUL - anul X, nr. 943, 2-4.02.1999) FLUVIU DE VEAC STRĂMOȘESC în memoria lui Ștefan cel Mare și Sfânt Venim la tine ȘTEFANE, să ne binecuvântezi pentru o altă viață, toată suflarea Moldovei la tine se-nchină, în dansul pământului e zâmbetul rece pe față. Venim la tine ca la un
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ta de sute de ani, nu mai doarme, Și lovește-n demonii sufocați în veșmânt. Venim la tine, Măria Ta, Ștefane, cum a venit prin istorie neamul românesc, ai rămas îngerul triumfal al dreptății privind înghețat un fluviu de veac strămoșesc Venim la tine cu albul ceresc, Ca o lacrimă arsă mă desprind dintr-un zor, Și-n roua pământului dureri moștenesc, Mărite Doamne, un tremur pătrunde-n tăcerea de nor II și vede cum timpul apune, cum lumea se pleacă
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Ce-n glasul conjuncturii e un decor de ceară. 30-07-2007 ALTAR DE LUME domnului Tibi Hâncu Alerg ca o nebună, în noaptea ta de lună Să-ți spun că sufletul mi-i plin de soare, Și port în trup pământul strămoșesc de mumă Ce-mi lasă liniștea, ca un izvor ce-mi moare. În pieptul tău cel tânăr se revarsă, Atâta stângăcie, de întuneric viu Departe în lumină, mi-e viața ce-ți apasă, Chemarea din tăcerea unui sărut pustiu. El
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
erupției impulsului ce zace-n fiecare dintre noi, omoară-mă mai tîrziu, arunc-o pe mama din tren, mișunînd În neștire, În fiecare episod, imaginația sparge barierele morbidului și pare scăpată din laborator ca virusul SIDA, pare un obicei cultural strămoșesc regăsit, multinațional, noroc că Lance Henricksen, care-n ’93 juca incredibil de zoologic un rol cu pălărie alături de irezistibilul Van Damme În VÎnătoare de oameni, a mai Învățat ceva interpretare, a Îmbătrînit, a răgușit, și-n consecință a devenit erou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
jurnaliștilor fulguranți. Gligor Hașa, de exemplu, susține că membrii animalici ai Convenției i-au cerut scalpul, la o reuniunea de la Deva. Greu de crezut, deoarece scalpul lui Gligor trebuie să fie oribil. Iată cum descrie el pe dușmanii neamului nostru strămoșesc: „O haită de lupi hămesiți de foamea răzbunării, cu ochii roșii”. Lipsa de fantezie În domeniu a devenit alarmantă. Ar trebui folosite și alte animale. Tapir bestial, de pildă. Pui de focă nemernic, pitpalac cu ochii verzi, arici plătit, meduză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu puteau proveni decât din rândul oligofrenilor) au auzit de la un cronicar local ce fusese bătrânul dascăl de țară, învățătorul Boureanu cum că, îndată după bătălia pentru fugărirea bolșevicilor care, timp de un an, devastaseră Cernăuții și tot Nordul Bucovinei strămoșești, începu numărătoarea morților și a răniților. Dintre cei doi frați Panțâru, tocmai Iuga fusese ales de destin să se intersecteze cu momentul unei explozii de artilerie inamică. Bandajat în grabă de brancardieri, oșteanul Iuga de la Goldana a fost scos de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
der Gulaschkanone. Die Austern und der Kaviar, Sind für verwöhnte Knaben. Wir pfeifen auf das Zeug fürwahr, Wir woll'n was Besseres haben. Ein derb' Gericht Gibt's Erbsen mit Speck Aus der Gulaschkanone.2 Neștiind să-l traducă în strămoșeasca limbă română, dar intuindu-i conținutul, marșul așternut în sonuri melodioase îi deveni nostim, până la urmă, lui Iuga, cu toată muzica lui cazonă și amenințătoare. Și-l însuși pe nesimțite, neștiind că, în curând, soarta lui o să ia alte întorsături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Însă, cam cincizeci la sută dintre găzarii-oaspeți râdeau cu glasuri groase: Ho,ho,ho,ho!... Și din gâtlejuri, le ieșeau valuri de aburi grei. Ca să nu petreacă și el asemenea cazne, de a ședea ascuns în miasmele din groapa ritiratei strămoșești sau de a se pitula pe sub șură, în podul casei, în cotețul porcilor, cu miros la fel de asfixiant , ori dârlăind fugar prin râpele pline de omăt ale Baisei, Nicanor acceptă o altă cale, spre a fenta supliciul hărțuielii, exercitat de către droaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu manierele unui manager din timpurile noastre! Da' păi ce crezi: chefurile lui mai puteau fi îngăduite? Ce, ăștia din Securitate dorm? Doar nu s-au culcat pe Laura victoriei! comentau ei, cu glasuri acre... Hohotele de râs și concluzia strămoșească da' ia mai dă-l și pe ăsta în puzzlele 'mă-sei! încheiau preocuparea pentru deslușirea misterelor întâmplării. Publicul binevoitor mai fremătă, totuși, încă o dată, la răspândirea conținutului unei noi teze, interesantă, inteligentă și adesea verificată de practică, privind abstinența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]