5,990 matches
-
include activități de bucătărie (a face ciocolată cu lapte, de ex.), de joc simbolic (urmând o anumită temă, de ex. a lua masa la restaurant), activități sportive etc. Aceste activități includ, de asemenea, interacțiuni de comunicare familiare, repetitive, care furnizează strategii eficiente de Învățare a limbajului pentru copiii cu autism (o caracteristică definitorie a autismului este preferința pentru rutină). Activitățile rutiniere interpersonale Îi permit adultului ca și copilului să se implice În interacțiuni sociale naturale, cu sens. Un efect pozitiv al
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
strategiile de autoreglare: dificil pentru copilul cu autism este să Înțeleagă de ce se simte Într un anumit fel și cum să folosească strategiile de autoreglare pentru a putea controla amplificarea unor anumite stări emoționale. Este important pentru copil să Învețe strategii verbale care pot preveni intensificarea emoțiilor negative. De exemplu, dacă copilul se simte anxios pentru că nu Înțelege ceva, el trebuie Învățat să verbalizeze: “Nu Înțeleg”. Este important de subliniat că, deși copilul este verbal, el poate să nu dețină deprinderile
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
exemplu, dacă copilul se simte anxios pentru că nu Înțelege ceva, el trebuie Învățat să verbalizeze: “Nu Înțeleg”. Este important de subliniat că, deși copilul este verbal, el poate să nu dețină deprinderile de limbaj necesare comunicării spontane a stărilor emoționale. Strategii ca povestirile cu caracter social, conversații comice, jocul de rol și casetele video au fost folosite cu succes În Învățarea acestor deprinderi de către copii. F) Raționamentul verbal Oricare dintre următoarele strategii de Învățare pot fi folosite În depășirea dificultăților de
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
educație. Pentru aceasta am parcurs trei variante: m-am informat și Înțeles pentru a mă obișnui că această problemă este una neurobiologică; prin abilitățile de educator am Început a interveni asupra copilului În mai multe ipostaze; m-am folosit de strategii noi de intervenție. La ora actuală, În România, nu se cunoaște o statistică a numărului copiilor diagnosticați cu ADHD, dar aproximativ 12%-19% dintre copiii de vârstă școlară din România sunt diagnosticați cu tulburare de atenție/hiperactivitate. Deși aceste rezultate
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
de la putere. Astfel, tatonările desfășurate în perioada 6-14 septembrie 1940, pentru realizarea unui guvern, s-au dovedit a fi mult mai anevoioase și mai complicate. Conducătorii Partidului Național Țărănist și Partidului Național Liberal(Iuliu Maniu și Constantin I. C. Brătianu), prin strategii politicianiste, s-au eschivat de la participarea la echipa guvernamentală a lui Antonescu. Ei au acceptat doar participarea unor cadre din eșalonul doi și trei sau a unor membri de rând, ca tehnicieni în aparatul guvernului și al administrației, dacă generalul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe care nu Îl putem atinge prin comunele ateliere de lucru, promovate deseori simplist În ceea ce este numit destul de impropriu a fi „noile metode de predare”. Implicarea elevului În ceea ce Învață este esențială pentru a putea să ne gândim la strategii eficiente de control al comportamentului și de concentrare a atenției sale asupra conținuturilor. Un copil plictisit va fi permanent În căutarea a ceva ce Îi poate satisface nevoia de activitate (sau chiar de cunoaștere). De aceea, motivația este un element
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
încă prestigiul deși a trecut în opoziție în 1982; numele "Bad-Godesberg", devenit proverbial, înseamnă un aggiornamento necesar pentru partidele muncitorești, demonstrat prin fapte de troika Brandt erou antinazist, simbol al tenacității berlineze și conștiința SPD-ului Wehner vechi comunist și strateg organizator și Helmut Schmidt creștin angajat și om de Stat; după un lung drum în gol, SPD a regăsit o nouă troika formată din generația "fiilor lui Willy Brandt", Scharping, Lafontaine, Engholm care și-au arătat competența prin guvernarea Land
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cercetarea pedagogică aplicată. Volume publicate: Didactica aplicată (1994); Eficiența instruirii. Fundamente pentru o didactică praxiologică (1998); Pedagogia știința integrativă a educației (1999); Managementul educațional. Profesorul manager: roluri și metodologie (2000); Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie (2002); Pedagogie-educație și curriculum (coord, 2003); Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului (coord, 2005); Instruirea constructivistă-o alternativă. Fundamente. Strategii (2006); Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învățare cognitiv-constructivistă (coord, 2007); A deveni profesor constructivist. Demersuri constructiviste pentru o profesionalizare pedagogică inițială (coord, 2008); Știința educației
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în raport cu precizarea unui soclu de competențe de bază, organizate logic, progresiv, cu conținuturi corespunzătoare luate din realitatea acestora, ca referințe profesionale, dar și cu competențe specifice derivate, fără a anihila cu totul spiritul programelor tradiționale. Astfel vor recurge și la strategii de definire a lor, precum: menținerea celor tradiționale și realizate (adaptate pentru a fi mobilizate și integrate ulterior) sau lăsarea celor tradiționale cu adăugarea celor transversale sau introducerea de situații din viața reală viitoare prin adaptarea celor tradiționale (cu selectarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dificultăți ale educatului în obținerea succesului în propria înțelegere și afirmare, a performanțelor în învățare sau ca reacție la rigiditatea și standardizarea didacticistă și behavioristă. Dar este și o reacție la explozia tehnologiei informării și comunicării, care cere muncă independentă, strategii active alternative, colaborare, rezolvare de probleme, interpretare de situații și soluții, autocontrol. Sintagmele utilizate în literatura problemei (Learning-Centered Education, Learner-Centered Environment, Paradigm Centered on Learning, Learner-Centered, Learner-Centered Schools, Learner-Centered Instruction, Learner-Centered Approach, Learner-Centered Teaching, Learner-Centered Curriculum, Learner-Centered Assessement, Learner-Centered Education
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sarcinilor, în rezolvarea de probleme și situații noi, cum formulează interpretări și reflecții proprii, cum adaptează metodele de cunoaștere, cum folosește feedbackul, cum se raportează critic la modele, cum stabilește variate corelații. Educatorul nu transmite, ci îndrumă, facilitează, dezvoltă, aplică strategii, evaluează modul de cunoaștere, de învățare. Metacogniția Gândirea de după gândire oferă prilejul aprecierii critice a strategiilor folosite în învățare, în cunoaștere, după monitorizarea și selectarea operațiilor mentale, facilitând astfel creativitatea și gândirea critică. Arată nivelul realizării responsabile a învățării, progresul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
relevante pentru interesele personale, abilități, capacități și constituie o cale de afirmare și control. Efectele motivației asupra efortului Motivația determină concentrarea, efortul, dozarea, rezistența, mobilizarea fără coerciție, în rezolvarea sarcinilor. Efortul este indicatorul major al motivației învățării, pentru că investește energie, strategii optime, persistență în timp, cu atingerea sau depășirea standardelor de înțelegere, ghidează activitățile practice, dezvoltă emoții pozitive, o mai bună percepție a sarcinilor care interesează. Factori de dezvoltare și sociali Dezvoltarea influențelor asupra învățării Se referă la dezvoltarea diferitelor oportunități
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lui și a faptelor-puzzle, cu ipoteze și soluții-alternative de rezolvare. Atunci ca rezolvare constructivistă de situații-problemă specifice procesului de educare, formare a capacităților, competențelor, atitudinilor așteptate, într-un anumit context pedagogic, în proiectarea astfel necesară, educatorul poate structura, adopta ca strategii: fie prin ghidare și îndrumare, fie prin modelare, fie în mod creativ-imaginativ, fie prin derularea bazată pe interactivitate, fie valorificând reflecția și reglarea continuă sau prin acțiuni-cercetare ș.a. Ar mai rezulta că noul sens al paradigmei arată un mod efectiv
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Să insiste pe cea pedagogică pentru a arăta cum vor fi manipulate elementele pentru a influența elevii, realizarea obiectivelor. ► Tranziția la noua abordare a designului provine din deschiderea spre surprinderea varietății situațiilor de instruire: • să prevadă alternative, posibilități de acțiune, strategii pentru un obiectiv, pentru a surprinde variatele moduri de manifestare a elementelor contextului și a posibilităților de relaționare, • să prevadă și constrângeri, dificultăți, situații neașteptate, influențe aleatorii, • ca mod de abordare a unei activități, designul să precizeze, să ofere reprezentări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a II-a) a elementelor antrenate variat în conceperea secvențelor, distribuite argumentat în timpul global al celor N lecții (iar nu cu repetarea lor în fiecare lecție de tip clasic, ca etape repetate): obiective specifice, conținut sintetizat, sistemul de lecții aferente, strategii (metode, mijloace, forme de organizare), acțiuni ale educaților, roluri ale educatorului, evaluare, reflecții, reglare. Modelul designului pe evenimente instrucționale a unui curs, ca model behaviorist, pentru un set de teme, N lecții și situații de învățare, ca părți și condiții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
negociere de obiectivizare. În acest sens, educatorul este sprijinit să prevadă și să asigure: situații reale, materiale multiple, condiții ergonomice și de climat emoțional și relațional, elemente de motivare, experiențe anterioare în temă, sugestii sau ipoteze și puncte de sprijin, strategii de îndrumare, criterii de evaluare și reflecție, de reglare sau reconstrucție. Iar apoi să gândească flexibil, în variante acționale și procedurale, la îndeplinirea rolurilor sale manageriale în demersul practic de asigurare a procesului de construire a înțelegerii, a învățării în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pun problemele, când se rezolvă și când se interpretează, în legătură cu diverse subiecte, materii din ariile curriculare sau ale realității. Relevanța învățării permanente prin învățarea curriculară și extracurriculară, prin raportare la motivația de a învăța, de a verifica și căuta noi strategii. ► Înregistrarea progreselor în diverse țări în rezolvarea acelor competențe-cheie, care să determine integrat succesul în viața socială, în diferite contexte particulare, prin comunicare (precizarea valorilor care contribuie la afirmarea societății și a individualităților, sprijinirea indivizilor în a pune cele mai
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
problematizează continuu pentru stimularea participării grupului/clasei, sunt preocupați și de cercetarea științifică tematică. În alți termeni, sunt menționate drept competențe de bază pentru un bun leadership promovat în școala/clasa-organizație: viziune asupra viitorului organizației, inspirație pentru utilizarea resurselor ei, strategii variate adaptate conform cerințelor SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunități, restricții), tactici variate pentru a pune în aplicare strategiile după context, focalizare pe valorificarea inițiativelor și a priorităților, putere de convingere și de motivare, stabilire de interrelații variate, folosire a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
2008), pentru că rolurile sale sunt numeroase și complexe: mijlocitor al comunicării în clasă, realizator al disciplinei, coordonator, evaluator, consilier, membru al grupului, decident, model de atitudine, înlocuitor al părinților. De aici putem sublinia că un educator-bun manager și lider: • are strategii adecvate de explorare a mediului pedagogic pentru învățare, • cunoaște și echilibrează influențele diferiților factori asupra elevilor, • are simțul umorului pentru destinderea atmosferei în clasă, • îi place să colaboreze cu educații, • uzează de criterii de obținere a performanței, • ia decizii acceptate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și-au reconsiderat și ei participarea în activitate, în acest leadership la nivelul clasei. Regăsim atunci un alt model al educatorului-lider real al clasei, al activității în care se implică managerial și educații: • îi provoacă în construcția cunoașterii, • le propune strategii alternative pentru experiențele de învățare, • exersează cu ei luarea de decizii pentru rezolvări de succes, • îi implică în conceperea de proiecte ale acțiunilor, • îi stimulează în căutarea de aplicații și variante de soluționare, • provoacă formularea de ipoteze, • le stimulează interpretările
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unei probleme (care nu cere o aprofundare documentară, ipoteze, schimbare metodologică, reflecție), nu este o soluție pentru toți practicienii (pentru că rezultă și se adresează unui anume context real pentru corectare sau schimbare) sau nu este activitatea de învățare care utilizează strategii active. • Nu este un mod uzual al gândirii educatorului asupra instrumentelor, unul sistematic și colaborativ. Nu este o simplă problemă de rezolvat, ci una cu o specificitate critică, pe baza reflecției. Nu este un exemplu popular, ci un mod particular
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și Pedagogică, București. Joița, E. (2000), Management educațional. Profesorul-manager: roluri și metodologie, Editura Polirom, Iași. Joița, E. (2002), Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iași. Joița, E. et al. (2003), Pedagogie-educație și curriculum, Editura Universitaria, Craiova. Joița, E., coord. (2005), Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului, Editura Universitaria, Craiova. Joița, E. (2006), Instruirea constructivistă o alternativă. Fundamente. Strategii, Editura Aramis, București. Joița, E., coord. (2007), Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învățare cognitiv-constructivistă, Editura Didactică și Pedagogică, București. Joița, E.
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sunt: ¾ Tensiunea ¾ Neînțelegerea ¾ Incidentele ¾ Disconfortul ¾ Violența. Un conflict se caracterizează prin: Sentiment de incertitudine, Recunoașterea unei teme comune, Existența unor reguli reglatoare a legăturii sociale ce fac posibil conflictul. În mod concret, În sala de clasă profesorul poate recurge la strategii diverse, pentru a evita sau a rezolva situațiile conflictuale rezultate din comportamentele deviante ale elevilor. După Saunders, acestea sunt. A. Strategii de evitare Profesorul e tolerant, glumește, pentru a evita conflictul. Aceste strategii nu pot fi folosite des, căci profesorul
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Aceste strategii nu pot fi folosite des, căci profesorul Își va pierde credibilitatea. Ele sunt utilizate curent de profesorii din Occident, care sunt supuși permanent perspectivei conflictului, dar sunt doar o soluție de moment, nu Întotdeauna cea mai bună B. Strategii de diminuare Prin acțiuni de amânare, răspunsuri tangențiale, care ignoră sursele principale de conflict, În mod deliberat. Nici aceste strategii nu rezolvă conflictul C. Strategii de confruntare, ce sunt: de putere sau de negociere. ¾ Cele de putere se ghidează după
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
perspectivei conflictului, dar sunt doar o soluție de moment, nu Întotdeauna cea mai bună B. Strategii de diminuare Prin acțiuni de amânare, răspunsuri tangențiale, care ignoră sursele principale de conflict, În mod deliberat. Nici aceste strategii nu rezolvă conflictul C. Strategii de confruntare, ce sunt: de putere sau de negociere. ¾ Cele de putere se ghidează după principiul Divide et impera (fragmentează și stăpânește), adică Împărțirea grupului de elevi angajați În conflict sau a situației conflictuale. Sau se fac amenințări care nu
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]