1,808 matches
-
să-l găsesc? Mi-am dat seama că mă bănuia și m-am trezit cu o teamă tulbure. Am deschis fereastra să intre puțin aer proaspăt. E o secetă la fel de devastatoare, probabil, ca aceea din 1946, când am mâncat mălai stricat. De câteva zile, s-au năpustit cu furie valuri de caniculă, amestecând parfumul teilor înfloriți (sau amintirea lui) cu mirosul greu de gunoaie dospite la soare. Cerul e ars, acum, ca un crater de vulcan și nu sunt semne de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de tifon. M-am trezit, firește, lac de sudoare. 11. Înțeleg inutil unele lucruri, am impresia. Întotdeauna, am crezut că o slăbiciune asumată fortifică. Acum, văd că nu e deloc așa. Dar ce schimbă asta? Parcă aș fi o busolă stricată la care nu se mai distinge Nordul. Și, în continuare, problema mea e aceeași. Cum să umplu un timp care a devenit prea larg. 12. ― Trecusem de mai multe ori prin dreptul acelui șopron părăsit, de la marginea orașului, fără să
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
fostă magazie de scânduri în care fuseseră strânse diverse lucruri ieșite din uz, printre care și o caleașca veche, fără roți, cu pernele de piele, jupuite, și cu felinarul căzut pe un maldăr de paie, lângă un teasc de struguri stricat. Am vrut să închid poarta la loc, dar Tereza m-a oprit: "Mie îmi place aici ― a hotărât ea. Nu ți se pare romantic?" Șopronul arăta mizerabil. Putea fi socotit "romantic" doar în bătaie de joc. l-am spus-o
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
tremur cuprinde priveliștea, o clatină și-o răstoarnă, ducă-se! Ducă-se totul, cartierele de blocuri, macarelele, uzinele de mașini unelte, ducă-se cu drag tot, burghezia, proletariatul, pătura intelectuală, ducă-se! Rămân în picioare ruine urâte ca niște dinți stricați, prin care mișună un popor flămând. Într-o curte ca de pușcărie stau trase în țepe de fier patru cadavre violacee. De sus cade o ploaie acidă și iată-le înviind ca să se chinuie și să țipe din nou, răsucindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
a nins, apoi zăpada s-a topit, apoi iar a nins, apoi gerul l-a sculptat ca pe o materie plastică, anume pusă în calea intemperiilor; șiroaiele înțepenite de lăzi și cutii, de cârpe și ciubote, cotoare de gogoșari, lămpi stricate, hârtii încremenite, sticlesc în culori stinse. Totul e prins în țărâna-mamă și sudat de ger, un gorgan ici acoperit de zăpadă, dincolo cu dinți de gheață, mai încolo șuvițe de noroi argintiu, un munte care curge. Într-o râpă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
spart, așa cum se sparge un ghiveci pentru flori, deși se ținea Încă În membrane și-l mai ținea și un bandaj aplicat cu Îndemânare, care Între timp se udase tot și Înghețase, acolo a stat bărbatul ăla cu structura creierului stricată de o bucată de metal care era Înfiptă-n el, a stat o zi, o noapte și Încă o zi. Brancardierii l-au rugat pe doctor să se ducă să vadă ce-i cu el. Îl vedeau mereu, când duceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
v-ar plăcea să-l vedeți. L-ar putea aduce cu scaunul aici. — Bine, atunci. L-au adus În cameră - slăbise, avea pielea aproape transparentă, părul negru trebuia tuns, ochii Îi erau foarte veseli și când zâmbea Își arăta dinții stricați. — Hola, amigo! Qué tal? — Cum mă vezi. Și domnia voastră? — În viață și c-un picior paralizat. — Nasol, spuse domnul Frazer. Dar nervul ăla o să se regenereze. — Asta mi-au zis și ei. Și cu durerile cum mai stai? — Acum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Dacă apuc să mi se schimbe norocul, o să mă Îmbogățesc, spuse rânjind. Joc bine și mi-ar plăcea să fiu bogat. — Și ai ghinion la orice joc? — Da, la toate jocurile și la femei, spuse zâmbind și arătându-și dinții stricați. — Serios? — Serios. Și ce-i de făcut? — Să continui, puțin câte puțin, și să aștept să mi se schimbe norocul. — Și cu femeile? — Nici un jucător n-are noroc la femei. Suntem prea concentrați. Muncim noaptea. Când ar trebui să fim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Îi obligă să construiască arena aceea. Caecina a poruncit ca aceia care se prăbușesc din cauza oboselii să fie biciuiți. Eu îi știu pe cremonezi, au o fire tare rea. Se uită cum muncesc soldații învinși, aruncă în ei cu zarzavaturi stricate și cu bălegar, îi jignesc... — Și Valens construiește o arenă la Bononia, interveni Marcus. Iar împăratul nostru, care se află încă în Gallia, a licențiat printr-un edict trupele de pretorieni care au luptat pentru el și le-a obligat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
coleg de cameră, l-am găsit în pat, pregătindu-se pentru un examen, la lumina unei lanterne, sub o plapumă împrumuta tă d in milă de gazdă. Frig,mizerie, pe pragul ușii (masă nu aveau) o fa rfurie cu fasole stricată. Cumplite vremuri! În sat era instalat primar un cetățean venit din Rusia cu detașamentul „Tudor Vladimirescu”, voluntari trimiși în țară să propage și să aplice ideile comunismului eliberator... Absolvent în 1945 al Școlii normale „Vasile Lupu” din Iași, sunt numit
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
viteza sacadată a personalului. Unu și treizeci de minute. Fieni. Am scos o țigară. CÎt timp a stat trenul În gara Îngropată sub praful de ciment și au urcat, precedați cu un minut de mirosuri acre de castraveți și cuvinte stricate, elevi cu capete mici și țărani cu servietă, am studiat cu interes grafitti-ul uriaș de pe unul dintre stîlpii podului ce se-nălța drept În fața mea. Scria FUCK cu roșu, semn indubitabil că vremurile se schimbaseră. Era În aprilie 1990. Fusesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
iluzii decît un mareșal. Chiar dacă nu-i neapărat productiv. Mărturisesc Însă că lipsa de productivitate Îmi provoacă multă suferință, nu contează cantitatea, știu, dar totuși. Și-i vorba strict de timp. Trecerea fără cărți a timpului doare ca un dinte stricat. Dar n-am Încotro, trebuie să trăiesc, toate chestiile astea sufocante. Pe care nu le vezi În filme. Legăturile mele cu filmul avînd o valoare aparte, fiind cît se poate de banale. Mi-am imaginat În unele zile disperate cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
băieții plecaseră deja spre restaurantul de pe Grand Via. Ungurul rămĂsese să-și mai pună o dată discurile noi. Mi-era foarte foame și mîncarea de pe Gran Via era jalnică. Cei doi operatori mîncaseră deja și acum se apucaseră să repare camera stricată. Restaurantu’ Ăsta era Într-o pivniță și, ca s-ajungi la el, trebuia să treci de un șir de paznici, apoi o luai prin bucătĂrie și mai trebuia să cobori niște scări. Și era o păcĂleală. Aveau supă de mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
la ei cum coborau pe scări. Cheliuță dădea din cap Încet, sprijinit de cîte un tip de fiecare parte. Acu’ chiar că era adormit. La ei În cemeră, cei doi tipi cu care făceam filmul Încercau Încă să repare camera stricată. Era o treabă delicată și foarte obositoare pentru ochi. CÎnd i-am Întrebat: dacăo să reușească, cel Înalt Îmi răspunse: — Da. Sigur. Trebuie. Tocmai fac o piesă care s-a rupt. — Cine erau Ăia cu petrecerea? Întrebă celălalt. Noi stăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
verandă, În care stăteau oameni Între două vîrste Îmbrăcați În alb, erau făcute tot din lemn de cedru. Pe pajiște erau trei țevi din care țîșnea apa de izvor - ajungeai la ele pe niște potecuțe. Apa avea gust de ouă stricate, pentru că erau dintr-un izvor mineral, iar Nick și cu soră-sa obișnuiau să bea din ea ca să se autodisciplineze. Acum, În timp ce se Îndreptau spre bucătĂria din spatele hotelului, trecură pe un pod din scînduri care era așezat deasupra unui pîrÎu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
întrețină mănăstirea așa cum au primit-o, ci au lăsat-o, ba s-au străduit s-o aducă în paragină. Ascultă ce a consemnat Episcopul Melchisedec când a vizitat mănăstirea: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată... curtea este împrejmuită cu zid de piatră înalt de 2 stînjeni. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sînt cîteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sunt niște șuri, care se vede că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
le-au luat toate averile și bucatele, lăsîndu-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut toate le-au rupt și le-au călcat în glod, fără numai un ispisoc... de la Vasilie (Lupu) voievod, dar și acela rupt și stricat, fără pecete, fără mătasă”... De unde până unde și povestea asta, vere? Din hrisovul lui Gheorghe Duca voievod, întocmit la 23 martie 1659 (7167), prin care întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea - printre altele - a satului Frățileni, cu bălți de pește și cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
eu cu carul, Dumitre? Păi dacă tu îl urmăreai pe Hliboceanu, cine avea grijă de boii și carul tău, Pâcule? Ia spune! Noroc că ai boi cuminți, că altfel dădeai ori în râpă ori peste carul meu. Doamne ferește! Hoo! Moară stricată. Am tras și eu cu coada ochiului din când în când - a ripostat Pâcu Stii ce îți mai lipsește, Pâcule? Ce? Să mai aprinzi și luleaua când coborâm și să ai grija ei în loc să fii atent - cu ochii cât cepele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Ana a răspuns: Nu, domnul meu, eu sunt o femeie care suferă în inima ei, și n-am băut nici vin, nici băutură amețitoare, ci îmi vărsam sufletul înaintea Domnului. 16. Să nu iei pe roaba ta drept o femeie stricată, căci numai prea multa mea durere și supărare m-a făcut să vorbesc pînă acum." 17. Eli a luat din nou cuvîntul, și a zis: "Du-te în pace, și Dumnezeul lui Israel să asculte rugăciunea pe care I-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
imaginezi! ... Dar epoca glaciară va veni sau a fost?... 4 ani și 2 luni. Idei crețe - Ia spune, ce ai acolo în mână? - Ăăăă... picături consentate! - Un tub cu picături concentrate? - Da! - Din ce-s făcute picăturile astea? - Din zarzavat stricat, ouă vechi și brânză mucegăită și cartofi stricați... - Și la ce folosesc picăturile astea?... - Ca să facă floricele și iarba chiar dacă-i iarnă, și-i frig afară, și chiar dacă-i noapte, să iasă Soarele - și sunt făcute din cartofi vechi și
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
fost?... 4 ani și 2 luni. Idei crețe - Ia spune, ce ai acolo în mână? - Ăăăă... picături consentate! - Un tub cu picături concentrate? - Da! - Din ce-s făcute picăturile astea? - Din zarzavat stricat, ouă vechi și brânză mucegăită și cartofi stricați... - Și la ce folosesc picăturile astea?... - Ca să facă floricele și iarba chiar dacă-i iarnă, și-i frig afară, și chiar dacă-i noapte, să iasă Soarele - și sunt făcute din cartofi vechi și atât!... Așa se fac picăturile astea! Vrei să
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
a urcat repede în el. Nici nu vedea pe unde merge - așa de rapid mergea. Și, când s-a domolit viteza, s-a răsturnat și s-a pomenit într-o groapă foarte mare în care erau multe locomotive cu aburi, stricate, vechi, ruginite, dar care mai trăiau, pentru că vorbeau între ele și se gândeau cum să iasă de acolo? S-a trezit acolo unde erau ele duse la topit. Văzând aceasta, copilul s-a întors în oraș și i-a spus
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
8 luni Ghici ce e sub pat? Eu am descoperit că sub pat e neantul Eu am descoperit că sub pat e neantul. Acolo dispar toate șosetele pe care le caută mama, toate creioanele care se fac mici, toate jucăriile stricate și de care am uitat. Acolo dispar - că-i ca o Gaură Neagră! Și nimeni nu știe că avem așa ceva sub pat. Am făcut eu descoperirea asta, când m-am dus în căutarea unei șosete, că mă certa mama că
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
șir. La prima rundă de probe am trecut la un moment dat pe lângă Dulap și l‑am auzit pe Nigel urlând: — MIRANDA PRIESTLEY! SCOATE ÎN CLIPA ASTA ZDREANȚA AIA NENOROCITĂ DE PE TINE! ROCHIA ASTA TE FACE SĂ ARĂȚI CA O STRICATĂ! CA O TÎRFĂ DE RÎND! Rămăsesem acolo, cu urechea lipită de ușă - și Îmi riscam, la propriu, viața dacă s‑ar fi Întâmplat să se dea brusc de perete - și mă așteptam ca ea să Îl facă, În stilu‑i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
clubului Dinamo, am declarat hotărâtă că anul acesta nu mai fac patinaj de performanță. Ochelarii de soare acopereau două lacrimi mari, În mine s-a prăbușit În acel moment o lume, dar gura continua să repete mecanic, ca o mașină stricată, cuvinte fără șir, cuvinte parcă Învățate pe dinafară: „Să nu contați pe mine, eu nu mai fac performanță, eu nu mai fac patinaj, școala...“. Apoi am plecat... Trebuie să alung din mine această pasiune Încă nestinsă, Petre, tu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]