6,207 matches
-
cap (doar de aici se născuse revolta!), era lovit ficatul, rinichii și stomacul. Iată o scenă descrisă amănunțit de un schingiuit, scenă care pledează pentru faptul că torționarii comuniști români din 1987 nu schingiuiau la întâmplare, ci după metode bine studiate, brutalitatea metodelor poliției secrete din România modificându-se prea puțin (sau chiar deloc) față de așa-zisul stil stalinist criticat în anii de liberalizare (1965-1970). Dimpotrivă, torționarii din 1987 erau frații (dacă nu cumva gemeni ai) celor care practicaseră schingiuiri și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
același obiect; cunoștința doctrinei și a jurisprudenței asupra materiei; trebuie adunarea și conexarea tuturor acestor materiale, trebuie timp, studiu, și o aplecare continuă și constantă asupra obiectului ce este de reglementat și mai presus de toate trebuie bine cunoscute și studiate trebuințele reale ale societății 31. 2. Trăsăturile definitorii ale codificării. Trecând la definițiile date codificării în literatura de specialitate, începem prin a constata două orientări. Prima orientare constă în definirea tradițională a codificării, prin raportarea la o anumită ramură de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
însă, nu mai este direct relevant decât pentru dreptul internațional. Spre a se evita această logică, se afirmă că drepturile omului fac parte din realitate. De fapt, însă, în planul realității se afla omul și societatea, care pot fi, desigur, studiate și în filosofie, și în sociologie, și în alte științe. În momentul în care însă raporturile dintre individ și societate sunt fixate printr-o grilă de tip juridic, problematica respectivă denumirea însăși ne-o arată intră sub incidența științelor juridice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
din punct de vedere statistic, iar modelul econometric utilizat a fost adecvat adaptat pentru analiza fenomenului macrofinanciar cercetat. Analiza empirică a fost îndreptată atât către un model de regresie liniară, în vederea testării intensității legăturii și a semnificației dependenței dintre parametrii studiați, cât și către o metodă de analiză cantitativă care influențează într-un mod semnificativ procesul de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune. Adresez felicitări autorilor pentru această lucrare, care reușește să se remarce prin stilul clar, logica expunerii și
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
exact, metoda, pleacă de la scenarii ipotetice vizând schimbările pieței și reevaluează instrumentele cu ajutorul tehnicii de calcul, parcurgând succesiv următoarele etape: 1) determinarea variabilelor sau componentelor semnificative ale modelului; 2) determinarea unei măsuri a eficacității pe care o au variabilele modelului studiat; 3) schițarea distribuțiilor de probabilitate cumulată ale modelului; 4) stabilirea șirurilor de numere aleatorii care sunt într-o corespondență directă cu distribuțiile de probabilitate cumulată ale fiecărei variabile; 5) determinarea soluțiilor posibile ale problemei, pe baza examinării rezultatelor obținute; 6
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
stresului”, p. 60, în Loredana Drobot (coordonator), Precepte de educație școlară, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2007e footnote> Devine evident că, alături de declanșatorii interni ai schimbării, teoretic, mai ușor previzibili<footnote Ibidem. footnote>, mediul extern al firmei trebuie atent studiat, astfel încât să fie identificate oportunitățile de piață și, pe baza acestora, să fie puse în evidență punctele forte ale firmei. Astfel, indiferent de nivel și de obiectul de activitate, organizațiile devin competitive nu doar în funcție de resursele materiale și financiare de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
și, deci, asigurând condiția ca evaluatorii să aibă o cunoaștere aprofundată a mediului lor specific. Chestionarele sunt trimise în ianuarie și sunt returnate în aprilie. În 2010, 4.460 de manageri (aproximativ 77 per țară) din cadrul celor 58 de economii studiate au răspuns la sondaj (datele obținute sunt confidențiale). Chestionarul este elaborat de IMD și a fost revizuit și actualizat, în decursul anilor, în colaborare cu institutele partenere din toată lumea. Respondenții evaluează problemele de competitivitate, răspunzând la întrebări cu punctaje pe
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
footnote> Sondajul, realizat de WEF de peste 30 de ani (în 1979 a fost lansat primul raport asupra competitivității, folosind date din sondajul care atunci acoperea doar 16 state europene), este reevaluat anual, pentru a răspunde schimbărilor intervenite în economiile țărilor studiate (în prezent, își propune să ofere o imagine mai clară a gradului de dezvoltare a mediului financiar al fiecărei țări, în lumina recentei crize, precum și să surprindă aspecte legate de evoluția rapidă care are loc în zonele tehnologiei și inovării
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
cercetări cantitative. Metodele calitative de cercetare sunt folosite, de regulă, pentru a explora un fenomen sau proces, o problemă mai puțin cunoscută etc. și constau în colectarea și analizarea elementelor care permit explicarea opiniilor și comportamentelor celor implicați în problematica studiată.<footnote Y. Chirouze, Le marketing, les etudes prealables a la prise de decision, Ellipses, 1993, pp. 35 36; apud. Dobre C., Negruț C., Venczel M., op. cit., p. 141. footnote> Încă de la jumătatea secolului XX, „problematica cercetării calitative a fost abordată
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
următoarele situații:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., p. 142. footnote> a) este dificil să se stabilească obiectivele cercetării; b) informațiile disponibile nu sunt suficiente pentru formu larea ipotezelor; c) este necesară familiarizarea cu vocabularul utilizat de populația studiată. În cazul cercetărilor calitative, „cercetătorul are un rol activ în întregul proces de cercetare”, se utilizează eșantioane de dimensiuni mici, din cauza dificultăților cu care sunt obținute datele, duratei relativ mari de culegere a informațiilor etc. Pe de altă parte, trebuie
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
abordări calitative sunt următoarele: 1) este rapidă, pentru că informațiile sunt culese de la un eșantion de dimensiuni reduse (10 70 de persoane), iar prelucrarea datelor nu este un proces complex și nu necesită mult timp; 2) reprezentativitatea eșantionului, în raport cu colectivitatea statistică studiată, nu este indispensabilă; 3) nu este la fel de costisitoare ca un studiu cantitativ; 4) oferă posibilitatea inventarierii comportamentului, atitu dinilor, percepțiilor despre un anumit fenomen sau proces etc. Factorii determinanți ai competitivității economice 142 Limitele<footnote Ibidem. footnote> unei cercetări calitative
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
anchetatorilor. Astfel, prin intermediul metodelor calitative de cercetare, vor fi identificate anumite aspecte critice, puncte de plecare în analiza unor fenomene complexe.<footnote I. Cătoiu (coordonator), op. cit., p. 210. footnote> Dacă, în cazul cercetării calitative (cercetare exploratorie), se urmărește înțelegerea fenomenului studiat, în cazul abordării cantitative - cercetare descriptivă sau cauzală -, obiectivele cerce tării sunt cuantificarea datelor și generalizarea rezultatelor la nivelul întregii colectivități statistice studiate.<footnote Ibidem, p. 88. footnote> În acest context, deoarece studiile documentare sau calitative nu sunt, întotdeauna, suficiente
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Cătoiu (coordonator), op. cit., p. 210. footnote> Dacă, în cazul cercetării calitative (cercetare exploratorie), se urmărește înțelegerea fenomenului studiat, în cazul abordării cantitative - cercetare descriptivă sau cauzală -, obiectivele cerce tării sunt cuantificarea datelor și generalizarea rezultatelor la nivelul întregii colectivități statistice studiate.<footnote Ibidem, p. 88. footnote> În acest context, deoarece studiile documentare sau calitative nu sunt, întotdeauna, suficiente pentru înțelegerea deplină a problematicii studiate (rezultatele obținute sunt, de fapt, doar niște ipoteze), validarea informațiilor formulate prin intermediul acestor tehnici se va face
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
descriptivă sau cauzală -, obiectivele cerce tării sunt cuantificarea datelor și generalizarea rezultatelor la nivelul întregii colectivități statistice studiate.<footnote Ibidem, p. 88. footnote> În acest context, deoarece studiile documentare sau calitative nu sunt, întotdeauna, suficiente pentru înțelegerea deplină a problematicii studiate (rezultatele obținute sunt, de fapt, doar niște ipoteze), validarea informațiilor formulate prin intermediul acestor tehnici se va face prin intermediul cercetărilor cantitative. Astfel, cercetările cantitative pot releva raporturile și, eventual, (dez)echilibrele existente între elementele unui model statistic. Informațiile de acest tip
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
pentru o anchetă prin sondaj. În cadrul studiilor cantitative, pot fi utilizate două categorii de anchetă:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., p. 152. footnote> recensământul (interogarea tuturor unităților unei colectivități statistice studiate; este destul de puțin utilizat atunci când colectivitatea studiată este numeroasă); sondajul (o anchetă efectuată în vederea cunoașterii caracteristicilor, opiniilor, percepțiilor unei colectivități statistice, interogând un număr limitat din membrii săi, adică un eșantion). Sondajul nu are drept scop descrierea eșantionului utilizat în cercetare, ci folosirea lui pentru evidențierea caracteristicilor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
eronate și, în orice caz, nu oferă posibilitatea generalizării.”<footnote M.C. Demetrescu, Marketing, op. cit., p. 27. footnote> În vederea obținerii unui eșantion care să constituie o entitate reprezentativă trebuie luate, în prealabil, mai multe decizii referitoare la definirea corectă a colectivității studiate, determinarea bazei de sondaj, alegerea unei metode de eșantionare potrivite ș.a. În plus, trebuie avute în vedere și alte aspecte importante:<footnote I. Cătoiu (coordonator), op. cit., p. 505. footnote> unitățile de observare trebuie să fie clar definite, distincte, dar similare
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de observare trebuie să fie selectate obiectiv și sistematic, evitând-se erorile, influențele sau distorsiunile. Există două mari categorii de metode de eșantionare: a) metode de eșantionare probabilistice - se fundamen tează pe principiul potrivit căruia fiecare element al colectivității statistice studiate are o probabilitate determinabilă, egală și nenulă de a fi selectat ca unitate de observare.<footnote Ibidem, p. 505. footnote> Metodele de eșantionare probabilistice sunt următoarele:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., pp. 154-158. footnote> sondajul aleatoriu simplu
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
aleatoriu simplu sau la întâmplare; sondajul „ciorchine”; sondajul aleatoriu (geografic); sondajul cu mai multe grade; sondajul stratificat; b) metodele de eșantionare empirică - sunt folosite atunci când cercetătorul dispune de informații care îi permit să estimeze probabilitatea de selecție a componentelor colectivității studiate și de includere a acestora în eșantion.<footnote I. Cătoiu (coordonator), op. cit., p. 522. footnote> Astfel, aceste metode au la bază o alegere rațională a unităților de observare și trebuie să respecte reguli care se referă fie la caracteristicile colectivității
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Având în vedere toate aceste aspecte, am considerat potrivită, ca metodă de eșantionare, metoda cotelor. Factorii determinanți ai competitivității economice 146 Principiul acestei metode - cea mai cunoscută metodă nepro babilistică de eșantionare - constă în constituirea unei machete reduse a populației studiate, după caracteristicile cunoscute ale acestora. <footnote Ibidem, p. 158. footnote> Altfel spus, „eșantionul trebuie să cuprindă toate elementele sale în aceeași proporție în care se află elementele colectivității generale din care provine.”<footnote M.C. Demetrescu, op. cit., p. 31. footnote> Prin
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
unităților de observare este lăsată la latitudinea anchetatorilor, cu condiția ca aceștia să respecte riguros cotele fixate. 3.4. Determinarea mărimii eșantionului Determinarea mărimii eșantionului se face diferit, în funcție de rata de sondaj:<footnote Ibidem, p. 161. footnote> N - mărimea colectivității studiate; n - mărimea eșantionului. Pentru determinarea mărimii unui eșantion nonexhaustiv, se poate folosi relația.<footnote I. Cătoiu (coordonator) ș.a., op. cit. pp. 494-495. footnote>,<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., p. 161. footnote> în care: n - dimensiunea minimă a eșantionului
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
nivelului de încredere sau pragului de încredere) prestabilite de cercetător (valoarea sa este preluată din tabele statistice) - Anexa 3.1; p - ponderea neprocentuală a componentelor eșantionului care sunt caracterizate de un anumit atribut, altfel spus, frecvența de apariție a fenomenului studiat (de cele mai multe ori, valoarea lui p nu se cunoaște și se consideră egală cu 0,50, pentru a face ca dispersia să aibă valoarea maximă posibilă); q - ponderea neprocentuală a componentelor eșantionului care nu sunt caracterizate de un anumit atribut
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
ins... nu trebuie s... omiteți faptul c... titlul de „maestru” nu îl face pe posesorul s...u un iluminat instant și c... pan... la a deveni maestru este nevoie de mult timp și implic... posesia unei cunoașteri vaste a domeniului studiat și a domeniilor conexe. A fi maestru implic... o creștere a vibrației și a cur...teniei energetice, creștere care se poate realiza prin inițieri pe diferite sisteme Reiki. Fiecare sistem ofer... ceva nou și vine cu un dram de lumin
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
un dram de lumin... asupra noastr... în drumul c...tre ascensiune. Practicarea oric...rui sistem poate oferi soluții viabile unor probleme pe care le putem întâlni. Prin urmare, recomand...m că, în timp, s... se încerce o variație a practicilor studiate, o trecere și prin alte sisteme, pentru a avea o imagine de ansamblu, complet..., a ceea ce înseamn... practică Reiki. Capitolul 10 Alte simboluri Reiki și utilizarea acestora În capitolele precedente, ne-am ocupat pe larg de simbolurile specifice cu care
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
cel puțin următoarele capitole: 1) Date de identificare a societății comerciale. 2) Analiza diagnostic a stării actuale a societății comerciale. 3) Prognoza produselor, tehnologiilor, factorilor de producție. 4) Variante de dezvoltare și de restructurare. 5) Calculul eficienței economice a variantelor studiate. 6) Analiza incertitudinii, riscului și sensibilității variantei alese. 7) Formularea deciziei de investiție. 1) Datele de identificare a societății comerciale Au rolul de a informa persoanele interesate cu aspecte generale, de cunoaștere a societății comerciale, și se referă, cu prioritate
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
producție aferente. O metodă des utilizată în acest sens este metoda arborelui decizional, care are în vedere situația existentă, posibilitățile de dezvoltare în viitor, posibilitățile de finanțare și gradul de asigurare a desfacerii producției. 5) Calculul eficienței economice a variantelor studiate Acest capitol reprezintă, practic, esența studiului de fezabilitate. În cadrul său este studiată eficiența economică a fiecărei variante în parte, prin intermediul unui sistem de indicatori de eficiență economică (statici, dinamici, specifici diverselor ramuri, specifici metodologiei BIRD). Precizăm că o parte din
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]