1,741 matches
-
la începutul secolului (Koffka), această teorie susține că grupurile sunt entități în cadrul cărora interdependența dintre membri variază. Kurt Lewin (1920, 1930) dezvoltă ideea că esența unui grup ține de interdependența dintre membri, iar modificările la nivel 44 individual sau de subgrup produc modificări la nivelul altui membru al grupului, sau al altui subgrup; o anumită stare de tensiune intrinsecă în cadrul grupului motivează dinamica spre realizarea scopurilor comune urmărite. Morton Deutsch (1949) a valorificat teoria interdependenței sociale din perspectiva cooperării și competiției
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
cărora interdependența dintre membri variază. Kurt Lewin (1920, 1930) dezvoltă ideea că esența unui grup ține de interdependența dintre membri, iar modificările la nivel 44 individual sau de subgrup produc modificări la nivelul altui membru al grupului, sau al altui subgrup; o anumită stare de tensiune intrinsecă în cadrul grupului motivează dinamica spre realizarea scopurilor comune urmărite. Morton Deutsch (1949) a valorificat teoria interdependenței sociale din perspectiva cooperării și competiției, abordarea găsindu-și numeroase aplicații în educație, ca și în domeniul resurselor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
muncă este pozitivă, se afirmă când este de serviciu, la efectuarea unor activități cu caracter practic. Relațiile În grupul de elevi: indicile statutului sociometric scăzut (0,06), indicele de statut preferențial negativ (-0,2); preferă compania fetelor; colaborează cu membrii subgrupului În cadrul jocurilor sau activităților recreative, dar manifestă ostilitate față de sarcinile de Învățare În grup. Date pedagogice: parcurs școlar descendent (de la rezultate relativ bune În clasa I, acum atinge cu greu standardele minimale de performanță); Învață sporadic și nu are un
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
de produse - Grupă de produse similare pusă pe piață de un producător, constând din unul sau mai multe tipuri de produse cu performante diferite (de exemplu, o serie de produse cu grosime și/sau densitate diferită). ... q) Subfamilie de produse - Subgrup al unei familii de produse, care însumează produse de aceeași natură (de exemplu panouri pentru pereți, sau plăci plane și profilate pentru acoperișuri) sau având o comportare similară (de exemplu produse care se topesc sau se contractă la atacul flăcării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164817_a_166146]
-
de produse - Grupă de produse similare pusă pe piață de un producător, constând din unul sau mai multe tipuri de produse cu performante diferite (de exemplu, o serie de produse cu grosime și/sau densitate diferită). ... q) Subfamilie de produse - Subgrup al unei familii de produse, care însumează produse de aceeași natură (de exemplu panouri pentru pereți, sau plăci plane și profilate pentru acoperișuri) sau având o comportare similară (de exemplu produse care se topesc sau se contractă la atacul flăcării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164830_a_166159]
-
de lucru pentru coordonarea și evaluarea activității de prevenire și combatere a traficului de persoane, prevăzut de Regulamentul de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 299/2003 , Subgrupul pentru coordonarea și evaluarea activității de prevenire și de combatere a traficului de copii. ... (2) Modul de organizare și funcționare a subgrupului prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al secretarului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160787_a_162116]
-
Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 299/2003 , Subgrupul pentru coordonarea și evaluarea activității de prevenire și de combatere a traficului de copii. ... (2) Modul de organizare și funcționare a subgrupului prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție, ce va fi emis în termen de 30 de zile de la data intrării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160787_a_162116]
-
internelor și al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție, ce va fi emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. ... (3) Coordonarea metodologica și activitatea de secretariat ale subgrupului prevăzut la alin. (1) se asigura de Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție. ... PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, Dan Mircea Popescu Ministru de stat, ministrul administrației și internelor, Marian Florian Săniuța Ministrul finanțelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160787_a_162116]
-
specifice; ... f) urmărește eliminarea suprapunerilor de competențe între instituțiile componente ale Grupului, propunând în acest sens măsurile ce se impun; ... g) propune măsuri legislative, instituționale și operative pe baza concluziilor desprinse din activitatea instituțiilor componente; ... h) constituie, când este necesar, subgrupuri de lucru, la nivel de experți din cadrul instituțiilor componente ale Grupului. ... (2) Secretariatul tehnic are următoarele atribuții: ... a) asigură legătura permanentă dintre instituțiile reprezentate în Grup; ... b) realizează și prezintă Grupului note de informare, statistici, analize și prognoze întocmite pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162482_a_163811]
-
Administrației care a făcut solicitarea. 1.7. Programul HCM 1.7.1. Programul (pachetul software) HCM (Harmonised Calculation Method - Metoda de Calcul Armonizată) a fost dezvoltat pentru aplicarea armonizată a metodelor de calcul stipulate în anexele prezentului Acord. Programul pentru subgrupul de lucru din Grupul tehnic de lucru HCM a fost însărcinat de administrații să pună la punct programul HCM pentru Serviciul Mobil și Serviciul Fix Fiecare "Program HCM" se referă la codul sursă, la DLL, la programul de test și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
mai cunoscute studii în domeniul rezilienței copiilor, frecvent menționat de literatura de specialitate, este cel realizat longitudinal, cu copii provenind din familii sărace, din insula Hawaii (Werner, 1993). Deși confruntați cu adversități de-a lungul anilor, până la vârsta adultă, un subgrup dintre aceștia nu au manifestat nici un fel de probleme de adaptare. Acești copii și adolescenți s-au dovedit capabili să-și selecteze și creeze un mediu protectiv pentru ei, un mediu care le-a susținut și întărit abilitățile și deprinderile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dreptul de a limita după cum doresc accesul la bunul respectiv. Similar, bunurile publice și cele comune sunt non-excludabile nu datorită unor caracteristici naturale, ci datorită faptului că În interiorul grupului de beneficiari nu există o autoritate individuală sau de club (un subgrup al grupului mare) care să poată limita accesul la acel bun, În interiorul comunității. Proprietatea de divizibilitate a unui bun b este și ea o proprietate relativă la potențialii beneficiari ai acestuia. În lumea noastră, bunurile sunt rare și, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
patru tipuri de bunuri distinse anterior Își capătă statutul În interiorul unei comunități și dețin acel statut În raport cu membrii comunității respective. Din această perspectivă, bunurile publice ar fi accesibile la nivelul Întregii societăți, cele de club sunt accesibile la nivelul unor subgrupuri ale comunității respective, iar bunurile private sunt accesibile la nivel individual. Ar mai trebui remarcat faptul că, uneori, apartenența unui bun la una dintre aceste clase poate fi ambiguă. De exemplu, pensia ar putea fi considerată un bun de club
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
private sunt accesibile la nivel individual. Ar mai trebui remarcat faptul că, uneori, apartenența unui bun la una dintre aceste clase poate fi ambiguă. De exemplu, pensia ar putea fi considerată un bun de club, căci este accesibilă doar unui subgrup de indivizi, și anume celor care au Îndeplinit o anumită vârstă și au Împlinit un anumit cuantum al contribuțiilor la fondul de pensii (de exemplu, vechime În muncă). Dar pensia poate fi considerată și ca un bun public, pentru că el
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
se bazează doar pe mecanismele pieței pentru furnizarea de bunuri, acel pod nu va fi construit. Necesitatea acțiunii colective În vederea furnizării de bunuri publice apare tocmai În astfel de situații. Este perfect plauzibil faptul că, deși nici un individ (sau un subgrup de indivizi) nu este dispus să-și asume În Întregime riscul construirii podului, grupul format din toți membrii comunității este dispus, totuși, să-și asume acest risc. Altfel spus, putem concepe situații În care preferințele individuale (raportate la costurile și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fapt anistoric? Oare nu este posibil ca pl]cerea, f]r] dragoste și intimitate, s] serveasc] pentru mulți oameni drept scop legitim al sexului? Este importantă sexului pentru integritatea existenței un fapt biologic sau numai un construct social al anumitor subgrupuri din cadrul societ]ții? Nemulțumirea fâț] de morală sexual] a tradiției vestice a condus la câteva abord]ri diferite. Ideea contractului social a furnizat adesea alternative eticilor tradiționale, nu numai cu privire la obligația politic] și a drept]ții, dar și cu privire la morală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
denumit naturalist] aceast] (presupus]) eroare pentru c] era mai des întâlnit] la filosofii care cochetau foarte putin cu naturalismul - aceia care doreau s] fundamenteze morală pe tipurile de fapte care puteau fi aprobate de științ]. Ins] aceștia erau doar o subgrup] a celor care - potrivit lui Moore - comit aceast] eroare. Oricum, eticheta a d]inuit. Care este forța motrice a naturalismului - ce anume îl face atractiv că opțiune teoretic]? Aceasta este o întrebare destul de dificil], pentru c] naturalismul nu este atat o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturilor”, ale căror obiective sunt mult mai orientate politic și a căror activitate, cel mai adesea, transcende frontierele naționale către procupări universale. În al treilea rând, avem de-a face cu numeroase organizații care reprezintă interesele culturilor locale și ale subgrupurilor etnice, al căror scop este să mențină tradițiile, ritualurile și valorile lor și să reprezinte acestora atât pe plan domestic, cât și internațional, pentru a asigura supraviețuirea și dezvoltarea lor. Mișcarea pentru drepturile cetățenești, mișcarea ambientală, mișcarea pentru drepturile femeii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
universale ale omului, cât și cele culturale, mai restrânse, sub aceeași umbrelă politică. Această situație este foarte diferită de agenda statului-națiune, al cărui țel era limitat la protecția dreptului de proprietate individuală și a libertăților cetățenești și asimilarea și integrarea subgrupurilor Într-o singură identitate națională. A acomoda multiculturalismul și drepturile umane În același timp este o misiune dificilă. Să ne reamintim, comunitățile culturale au rădăcini În familie, legături de rudenie extinse și/sau experiențe religioase comune, fiind În general ancorate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și ale interacțiunii sociale constante, trăsăturile gramaticale, fonologice și lexicale ale acestor limbi s-au bucurat de o difuzare geografică permanentă. În momentul invaziei europenilor de acum câteva secole, în Australia existau circa 250 de limbi, aparținând la 40 de subgrupuri genetice, dintre care cele mai multe aveau doi sau trei membri. Dixon susține că ideea existenței familiei pama-nyungan3, formulată pe baza statisticilor lexicale, apoi reinterpretată și în alți termeni, nu este valabilă din punct de vedere științific. De aceea, prezența acestui termen
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de svan, în limbile zan, complementizatorul ocupă întotdeauna poziția finală în subordonată. În toate limbile din această familie, cu excepția vechii georgiene, adjectivele sunt antepuse, indiferent de proprietățile lor morfologice și semantice. KAȘMIRIANĂ (KASHMIRI) Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic, subgrupul pamir, vorbită în India și Pakistan. 4 600 000 de vorbitori. Partiție morfologică ergativ/ acuzativ determinată de timp: marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la timpurile trecute. KATXÚYANA Limbă din familia CARIB(AN). Evoluție rapidă a sistemului ergativ ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt posibile numai construcții cauzative analitice. Ordinea neutră: SV, OVA sau AOV. Structurile SV și OV sunt fixe, iar A are posibilitatea de a se mișca/limbă head-final. KUKU-YALANJI − Vezi GUGU-YALANJI. KÜRI Limbă ergativă din familia caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, înrudită cu LEZGHINA, TABASSARAN, UDI. KURDĂ Limbă/grup de limbi din familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, vorbită în Turcia, Armenia, Iran, Irak, Siria, Azerbaidjan. Circa 26 000 000 de vorbitori, mulți bilingvi. Numeroase dialecte − două grupuri: KURMANJI (KURMANCÎ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dintre cazul direct și cel oblic. Prin urmare, dacă A și O sunt grupuri nominale complexe, numai topica le deosebește. KURMALI (CHAIBASA) Limbă (sau dialect al limbii ho, care are circa 1 000 000 de vorbitori) ergativă din familia austro-asiatică, subgrupul mundari, vorbită în estul Indiei și în Bangladesh. KURMANJI (KURMANCÎ) Dialect/grup de dialecte al limbii KURDE. KUSAIEANĂ Familia austroneziană, grupul micronezian. Limbă vorbită în Arhipelagul Micronezia. Limbă înrudită cu TONGANA. 3 600 de vorbitori. KU WARA Limbă papua. Forme
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
LAHATUÁ OTOMO − Vezi KUIKÚRO. LAZ Dialect al limbii ZAN; considerată și limbă distinctă, din familia KARTVELIAN. Limbă în care se manifestă scindarea subiectului intranzitiv, scindare vizibilă prin marcarea cazuală. LEZGHINĂ (LEZGHIAN, LEZGIAN, LEZGI) Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în nordul Daghestanului (limbă oficială) și în sudul Azerbaidjanului și sporadic, în ariile învecinate. Circa 450 000 de locuitori. Limbi înrudite: KÜRI, TABASSARAN, UDI. A fost clasificată ca fiind ergativă la nivel profund, semantic, dar și ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și pentru ergativ. Marca de persoană ocupă poziția cea mai la stânga în structura verbului. Nu există determinanți. NGANDI Limbă nord-australiană stinsă. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. NGIGUA − Vezi COCHO. NIUEAN (NIUE) Limbă polineziană din grupul malayo-polinezian. Aparține, alături de TONGANĂ, subgrupului tongic. 8 000 de vorbitori. Ergativitate morfologică, sintaxă de tip acuzativ. Obiectul prepozițional (beneficiar, comitativ, instrumental) este în absolutiv. NUNATSIAVUT/NUNATSIAVUMMIUT − Vezi LABRADOR INUTTUT. NUNAVIMMIUTITUT Subdialect al limbii INUIT, vorbit în Quebecul arctic (Nunavik) de 8 000 de persoane. Sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]