2,086 matches
-
decât ministrul de Finanțe al României și ceva membru ori supleant în Comitetul Politic Executiv. Prin urmare, trebuie să se știe că Păunescu stă bine sus, că are relații. Domnul Petre Gigea, căruia i s-a transmis bineînțeles revista cu sublinierile de rigoare, nu face ce a făcut Marcea, adică nu scrie la Flacăra că nu este de acord cu asemenea lingușiri. Acceptă și tace. El nu este destituit. Nici Păunescu. Același poet numit de curte (cam cum se spune și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
În măsura În care volumul are un pronunțat caracter publicistic și se datorează nu unui „critic de profesie”, ci unui prozator constant preocupat de producția confraților săi, sunt inevitabile unele accente subiective care pot - când și când - crea impresia de partizanat. Îndeobște aceste sublinieri au Însă un patos afirmativ, nu negator. Laudele sunt cele care ar putea, uneori, să pară exagerate - dintr-o mare (mult prea mare, vor spune unii) generozitate. Volumul e patronat de simpatie pentru tot ceea ce Norman Manea consideră a fi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu mă gândeam la CONSPIRAȚIE. Mai curând, la „emanciparea” de matca ei. Nu altfel avea să se Întâmple, În deceniile următoare, cu alte scrisori de la Paul, În colivia mea newyorkeză. Lunga epistolă-confesiune din 1983, caligrafiată mărunt, cu cerneală neagră și sublinieri roșii, rămânea printre cele mai extraordinare surprize pe care mi le-a furnizat poșta planetei. Nu fusese, de fapt, doar o scrisoare. Marele plic din 1983 conținea și un bizar obiect infantil. * „Noi, sașii, n-avem talles”, explica domnul Paul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cauză. La transcrierea documentelor s-a urmărit păstrarea acestora într-o formă cât mai apropiată de cea originală. Intervențiile editorilor au fost limitate la maximum, păstrându-se ortografia și aspectele limbii specifice epocii. Adăugarea unor cuvinte este marcată prin paranteze. Sublinierile cu caractere cursive și îngroșate respectă forma originală a textului. Atunci când într-un document se face referire la un altul, în note se aduc precizările necesare identificării acestuia. În situația în care nu am reușit identificarea documentului în cauză, nu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
locului, enunțul trezește pasiuni pentru glosă și polemici. Estimez discuția asupra grupului de texte, ca fiind de stringentă actualitate, deși ceva timp de la “aventura inbroglio” a trecut, aceasta pentru semnalarea antinomiei dintre discurs și faptă, (limba de lemn) și pentru sublinierea proprietății juridic-etice a termenilor. Prin analogie, în stiința dreptului o eroare materială se instrumentează atunci când o descoperi. Prima împietate : peste un reper eligibil, autorul a făcut un salt voit și necultivându-i evidența nu a putut să-și suprapună hazardul
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
sau extern, ce au crescut, sau sunt așteptați să crească, riscurile cu care se confruntă compania. O asemenea creștere a riscului poate fi determinată și de factori interni precum restructurarea organizațională sau schimbări în procesele de raportare sau sistemele de subliniere a informațiilor. Alte probleme ce pot fi avute în vedere pot include tendințe adverse evidente prin monitorizarea sistemelor de control intern sau o incidență crescută a materializărilor neașteptate; • Paragraful 46 Consiliul de administrație al unei companii care nu are o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ale personajului-autor-narator - paralele sau În interferență cu Înregistrările quintalelor de acte sexuale bifate (și descrise). Degeaba insistă criticii pe insistența descrierii la gradul zero, anatomice, transparente - În continuarea unui Houellebecq, sau unei Nobécourt, sau poate chiar al unui Guibert - În sublinierea contra-tabuului psihologic (i.e. Catherine Millet spune tot ce face și nimic din ce simte), intenția autoarei este alta, mult mai inocentă. Ea relatează ce face, ce-i place să facă, dar și ce simte cînd face. Numai cînd face. Deși
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
72). Aceste elemente sunt considerate a fi susținătoare și creatoare de instituții. Cei trei piloni identificați sunt: sistemele de reglementare, sistemele normative și sistemele cultural cognitive. Dacă primii doi sunt mai ușor de intuit fiind utilizați de majoritatea cercetătorilor prin sublinierea aspectelor reglatoare ale instituțiilor, ale necesității conformării și ale legitimării acțiunilor sociale, ultima este o abordare relativ recentă și e „trăsătura distinctivă majoră a neoinstituționalismului în sociologie” (p. 79). Acest ultim pilon se focalizează pe „concepțiile împărtășite ce constituie natura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
alt eu, similar. Sinele, eul și conștiința se intersectează destul de mult în înțelesul lor, dar nu se suprapun. Eul e implicat în gândirea reflexivă a lui Descartes și e folosit mult de Kant în Critica rațiunii pure (Kant, 1969Ă cu sublinierea că, gândirea e totdeauna a cuiva, că nu se poate comenta decât faptul că eu gândesc. A fost utilizat și de Fichte, care interpreta kantianismul ca fiind centrat de opoziția eu/non-eu (într-o reluare a polarității subiect-obiectă. Referințe majore
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se poate face doar în termeni medicali, invocând simptomele psihiatriei, ci în termeni personologici, de fapt ai psihologiei persoanei, limbaj care e firesc vieții obișnuite și e asimilat indirect de către psihopatologi. Din caracterizarea generală a tulburărilor de personalitate face parte sublinierea duratei prelungite, practic permanentă, tulburarea manifestându-se de la începutul vârstei adulte și persistând toată viața, fiind deci anevolutivă prin sine. Acest aspect o apropie de deficiența mintală și de orice defect al personogenezei. Defectul se referă acum la structura caracterială
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate au o modificare a structurării eului, a sinelui, nu doar resimțită subiectiv, ci suficient exprimată printr-o serie de caracteristici deficitare ale sinelui. Viziunea lui Livesley asupra tulburărilor de personalitate e sintetică și puțin eclectică. Ea se impune prin sublinierea faptului că e vorba de o tulburare psihică specifică, distinctă de altele, dar de aceeași natură cu aceasta, în cadrul unui continuum maladiv. Viziunea categorială nu e promovată, varietatea de manifestare fiind asigurată prin dimensiuni și clustere, dar concepția sa e
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și psihoterapeutic a tulburărilor de personalitate. Dincolo de aspectul benefic al acestui demers se răspândește însă și ideea că problemele personalității sunt o boală ca oricare alta. Reacția specialiștilor nu a întârziat prin promovarea interpretării dimensionale a tulburărilor de personalitate, prin sublinierea diferențelor de intensitate a acestei tulburări și a posibilei ei metamorfoze în timp. Însăși ideea de „tratament” a personalității e în plină metamorfoză. 2. Comorbiditatea Prin comorbiditate se înțelege existența împreună la un individ a două boli distincte, concomitent sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că un prim nivel al caracterizării tulburărilor de personalitate este cel al tulburării de ansamblu a funcționării interpersonal-sociale, cel de-al doilea fiind abia cel tipologic. De altfel printre cei 17 markeri ai disfuncționalității generale majoritatea sunt de natură relațională. Sublinierea contribuției relațiilor interpersonale în definirea personalității și structurarea tulburărilor de personalitate a început cu SULLIVAN (1953Ă care definește personalitatea ca pe un model stabil de raporturi interpersonale recurente care caracterizează viața individului uman. Același autor introduce termenul de „interpersonalism” care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de-atunci / ca melancoliile / în sala de așteptare a bucuriei. / Te și miri că soarele / nu s-a topit / nu s-a sfâșiat. / Fiecare copac stă ca o gheară / de-a lui Mârșăvie Împărat.” „Logica ni-ni-stă” (nici-nici) are drept rezultat sublinierea absenței (Imagine cu absențe), în cuprinsul căreia orice deosebire ontologică se pierde în confuzia haotică a tuturor valorilor și sentimentelor: „Vă vom chinui, vă vom ucide și vom râde / pe urmă vom fi uciși și se va râde / suntem destul de
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
strânge aceste documente și le va citi în fața echipei educaționale; - tăcerea: este o modalitate (aparent paradoxală) de a obține informații într-un focus-group; de altfel, trebuie spus că în comunicarea propriu-zisă tăcerea este un factor extrem de important (având funcții de subliniere/evidențiere a mesajului, de asigurare a timpului necesar de reflecție înaintea oferirii unui răspuns etc.), insuficient exploatat la nivelul învățării. În ceea ce privește strict tehnica punerii întrebărilor, este interesant să urmărim recomandările făcute în literatura de specialitate de către Cantril și Fried, preluate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vede el, decât să falsifice în mod conștient o realitate pe care o cunoaște bine. Ba chiar susține deschis că o astfel de atitudine este benefică: moravurile se îndreaptă nu doar prin râs, conform unui dicton clasic, ci și prin sublinierea lor lucidă. Sigur, unele pasaje tranșante lezează și astăzi sensibilitatea patrioților de facto. Și totuși, valoarea lor, cel puțin în intenție, este una documentară, nu subiectivă. Chiar și constatarea fermă a lipsei oricărei calități a moldovenilor ("...mărturisim sincer că, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
numai câteva dintre ele. Primele trei, publicate în 1674, 1776 și 1797, pe care le vom analiza, necesită două observații: (a) prima lucrare, a lui Thomas Willis, din 1674, are ca elemente de originalitate menționarea gustului dulce al urinei și sublinierea frecvenței relativ mari a diabetului, consecință a stilului de viață; (b) lucrarea nu a avut un răsunet mare, întrucât cel de-al doilea autor (poate cel mai important dintre cei trei), Matthew Dobson, își publică lucrarea în 1776, după 102
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
literatură și scrie pe furate, atunci când circumstanțele i-o permit. Poezia se naște în existența lui intermitent, după o logică a accidentului: ocazia marchează improvizația și improprietatea unei vieți care nu era destinată literaturii. Putem vedea însă aici, în această subliniere obsedantă a oportunității, un sens al interogațiilor și căutărilor într-o cultură literară care se face din "nimic". Figura ocaziei ilustrează sentimentul unei realități care, chiar dacă nu permite profesionalizarea activității scriitoricești, e în întregime deschisă spre literatură. E o posibilitate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la ideea de geniu în antichitatea romană și greacă, la reinvestirea conceptului în Renașterea italiană, până la redefinirea lui în Iluminismul francez, care pune bazele reprezentării moderne a personalității de excepție. În raport cu aceste tradiții, abordarea lui Anne Jefferson se distinge prin sublinierea explicită din titlul cărții, "geniul în Franța", care marchează de la început importanța situării într-un unic cadru național. E o tratare voit parțială, care privilegiază particularitățile locale ale gândirii geniului, cu riscul de a ignora dimensiunile ideii care nu sunt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
decât să întărească perceptibilitatea manierei. Prale e prezent în Lepturariu cu un fragment de traducere biblică, introdus de Pumnul cu rezerve: "a compus toată psaltirea în versuri nu prea nimerite după măsura poetică, și după curățirea limbei"122. Însă această subliniere negativă și absența unei opere originale nu l-a împiedicat pe Eminescu să îi menționeze "firea cea întoarsă". Stâlcirea limbii într-o traducere era suficientă ca să constituie o figură singularizată a unei ființe care își marchează prezența în limbă prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o exercită pesimismul asupra tinerilor, chiar și epigonismul, văzut ca subjugare a unei întregi generații de scriitori 141 - sunt teme ale impactului social al unei creații poetice. Nu e vorba aici de recunoașterea socială a valorii unei opere, ci de sublinierea acțiunii ei performative, prin care proprietățile formale și reprezentările poeziei influențează viața reală. În esență, mitul eminescian a implicat o reprezentare analoagă bovarismului, făcând perceptibilă, la o scară niciodată atinsă de societatea românească până în acel moment, capacitatea lecturii de a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o traducere în franceză a unei balade, "Mihu le jeune". Însă "metoda" lui Michelet de expunere a literaturii române merită să fie citată în original pentru caracterul ei insolit. Iată un fragment de la p. 335, pe care îl redau conservând sublinierile și grafia din textul original: "Voici un chant délicieux de Rosetti, universellement chanté dans les villes, qui a aussi ce caractère. Je le tire de Transylvanie, de De Gerando, où l'on trouve aussi les vrais Valaques dans d'excellentes
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Curticăpeanu, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. 63 Cezar Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", în Scrieri, II, p. 308. 64 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 176. 65 Odobescu, "Antichitățile județului Romanați", p. 123. 66 Găsim de pildă această subliniere la Anthony D. Smith, Myths and Memories of the Nation, Oxford, Oxford University Press, 1999, pp. 176sq: "Ce susțin nu e faptul că arheologul ar fi naționalistul arhetipal - ci că ar trebui să vedem naționalistul ca un fel de arheolog
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a "binevoit să primească bine inițiativa", dar ca dovadă a mulțumirii sale, a găzduit expoziția în vila sa din castelul Gandolfo. Importanța Expoziții mondiale a presei catolice nu a fost pusă la îndoială de către organizatori. Aceștia urmăreau promovarea dezvoltării și sublinierea forței presei catolice, care a propagat o organizare din ce în ce mai riguroasă și a stabilit legături strânse, de solidaritate și colaborare, între jurnaliștii din diverse țări. Pentru ca expoziția să-și atingă diferitele scopuri, trebuia să existe o colaborare fraternă între toți cei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu scenele care împlinesc riturile de ospitalitate cu mai multă sau puțină inspirație și perfecțiune se află cele care subliniază dimpotrivă perversiunile, ostilitatea manifestă a gazdei și fundamentala sa neospitalitate. Acestea din urmă servesc, în descrierea unei situații răsturnate, la sublinierea mai accentuată a funcționării și sensului scenei de ospitalitate. De fiecare dată când Ulise acostează pe un nou țărm, aceeași întrebare revine neîncetat: "Vai unde mă aflu? Ce oameni mai locuiesc acest pământ? Sânt ei răi, sălbatici, nedrepți, ori primitori
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]