3,677 matches
-
le ia de la contribuabili? Desigur că nu. Însuși d. C. A. Rosetti, cel cu patenta de negustor de la 1844, [î]și sfârșește cariera negustoriei de principii prin a fi pensionar al statului, la umbra aceluiași buget la cari aspiră toată suflarea patriotică! Nu cunoaștem om de stat dintre conservatori care să se fi amestecat în politică fără a-și pierde o parte însemnată din averea sa. Arate-ni-se însă dintre roșii unul care să se fi desangajat prin politică? Din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ei portofolii sub braț, de-a fi în capul mesei, cum se zice. Dorință legitimă; dar vai, marele maestru al politicei și esterne și interne nu poate renunța de-a compune cum va voi caleidoscopul cabinetului, o trestie tremurătoare sub suflările inspirației sale diplomatice. Cei nemulțumiți cu ministerul s-au fost grupat în jurul celor patru viceprezidenți, cu intenția hotărâtă de-a nu acorda cabinetului lucrul cel mai de căpetenie... bugetul. Adunarea însă, știind că bugetul e izvorul tămăduirilor și doftoria întăritoare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce este liberal să opună o rezistență care să zdrobească campania deznădăjduită a conservatorilor contra instituțiilor de astăzi. Numai astfel uniți vom face ca această nouă furtună ce conservatorii voiesc să ridice în sens reacționar să fie cea din urmă suflare a lor. {EminescuOpXI 247} Bravo! Nu e rău, pentru început. Școala "Romînului" n-a fost fără folos pentru onorabilii confrați. Noi constatăm numai ceea ce oricine poate vedea, că e cu mult mai deznădăjduit saltul mortal al onorabililor confrați decât atitudinea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țară să-și voiască ea însăși ruina. Toată nerealitatea acestui parlamentarism, toate aceste forme păzite în mod esterior, nu însă după înțelesul care-l au, au făcut pe partidul conservator să ceară în sfârșit realitatea în locul formalismului gol, și această suflare realistă, sănătoasă, a dat naștere programului publicat anul acesta. Toate acestea sânt bine cunoscute tuturor. Ar fi fost ultraridicol din parte-ne de-a cere prin program: dreptul divin, feudalismul evului mediu, privilegiile ce le aveau boierii, lucruri înlăturate de către
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai e următorul lucru. Astăzi, când toți vecinii țării noastre înarmează și când pacea europeană e, după mărturisirea d-lui Gladstone, insuportabilă, astăzi găsesc d-nii liberali moderali că e timpul ca să se combată partidul conservator până a-și da ultima suflare, după cum d-nealor se esprim într-un mod foarte puțin curtenitor? Daca noi combatem pe roșii ca partid guvernant știm de ce-o facem. Înainte de toate le lipsește orice seriozitate morală pentru a putea duce pe umere responsabilitatea unor momente periculoase
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
C. A. Rosetti făcea negustorie de vorbe late, strigând libertate și frăție. Cu ce-și încheie însă viața sa democratică? Cu o pensie reversibilă foarte aristocratică prin mărimea ei, luată din același biet buget la care {EminescuOpXI 295} aspiră toată suflarea patriotică. Am citat atâtea cazuri de cumul al însărcinărilor publice. Un deputat ia 8 000 franci ca advocat al Brăilei, ca șef de gardă câteva sute, ca deputat doi galbeni pe zi. Un alt deputat e șef de gardă și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asemenea stare de lucruri religia moștenitorului nu e indeferentă, mai ales într-un secol în care toate legăturile bazate pe respect și afecțiune amenință a dispărea, într-un secul în care fiul se naște dușman părinților și-n care toată suflarea omenească începe a fi avizată, în mod american, la sine însăși, permițîndu-i-se orice mijloc, cât de imoral și cât de rău, de-a se ridica, numai dacă știe a încunjura cu dibăcie paragrafii Codului penal. Când judecătorul dinlăuntru încetează, ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
2. Stânga extremă în Ungaria, partida independenților kossuthiani - zice "Telegraful romîn" - sporește din zi în zi. Șovinismul maghiar, din fel de fel de motive, a ajuns la culme, pentru că guvern și partide se întrec în a face imposibilă existența oricării suflări omenești care nu cugetă, nu vorbește, nu scrie ungurește. Aceasta este cum s-ar zice obiectul de politică internă ce s-ar pune înaintea unei conferințe a ardelenilor. Cât despre politica externă, "Telegraful romîn" crede că ea trebuie să provoace
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cea românească; "onest" va să zică a acoperi cu un văl scabroasele afaceri; "natura catonică" va să zică vitejie nocturnă ca la 11 fevruarie; "binele țării" înseamnă cam urcarea cheltuielilor statului cu 34 la sută în patru ani și căpătuirea în slujbe a toată suflarea patriotică; "artist" va să zică diletant fără talent în pictură, muzică, comedie, arhitectură, ale căror tablouri, executare falsă, construcții centrifugale se plătesc din bugetul statului; "învățat" înseamnă a avea patru clase primare și a fi numit în noaptea de la 11 fevruarie, fără
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în mintene la citirea ziarului din provincie, "Ale tale dintru ale tale". Nici prin vis nu ne trecea că, din întîmplare, puseserăm mâna pe una din acele locuțiuni mistice, din acele devize ale partidului roșu de cari ascultă orbește toată suflarea patriotică, că noi, neconsacrații în misterele organizației internaționale ale societății de exploatare, atinsesem cu vârful condeiului un triangul cabalistic din marea carte secretă a partidului. {EminescuOpXI 445} Odată atinsă, această formulă a început să geamă sub pana d-lui C.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tratamentul barbar și fără cruțare al populațiilor. Legăturile aproape părintești cari existau înainte între clase, iubirea aproape filială pe care populațiunile o aveau pentru capii lor naturali, autoritatea religiei, autoritatea tronului, sfințenia și buna-credință în daraveri au încetat toate la suflarea veninoasă venită din tavernele Apusului, în cari se consumă viețele înrăutățite de amărăciune ale dezmoșteniților de pe acest pământ. Înainte, nu mai departe decât acum douăzeci de ani, noțiunea și vorba "proletar" era străină acestei țări; astăzi, de vom enumera sute
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al pulberei un plan după care sângele intră și fuge din noi și-n vremea acestei fuge noi naștem, creștem, trăim și murim sub sigiliu unei forme oarecari!...".47 "Sigiliul" pulberei însoțește omul eminescian: Când omul risipitu-i, un lut fără suflare, Sufletul în afară rămâne surd și orb: Un cântec fără arpă, o rază fără soare, Un murmur fără ape, e suflet fără corp, Dar înăuntru-i este o lume-ntinsă mare, Aevea-i pentru dânsul. Cum picături ce sorb Toate razele
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a lumii ca pulbere: ea se vântură, se cosmotizează, e o mișcare perpetuă în care "dansatorul" (din roata elementelor) se simte prins: "Un vânt ce se întreabă: Eu sunt sau eu nu sunt?".50 Citim "vânt", dar noi descifrăm aici "suflarea vie" a cosmosului platonician, "muzica sferelor".51 Vedem în aceste versuri profesiunea de credință a unui neobosit cronograf, "polihistor", al "globului de tină" (Împărat și proletar) care-a știut să vadă / și să audă în el tensiunea continuă a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
toată armonia. De aceea dramatismul acestor viziuni nu stă în sistemica lor zugrăvită "în negru", ci în surprinderea pierderii naturii astrale a "bulgărelui de lut", în păstrarea unei "nostalgii a astrului interzis și neînțeles": Când omul risipitu-i un lut fără suflare". Steaua la Eminescu are conotații complexe. Pentru lucrarea noastră ne va interesa doar asocierea ei cu galbenul. Orice este astru stă sub acest semn al "palorii thanatice" sau a legăturii cu divinitatea din lumea cealaltă, a revenirii în lumea ciclică
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
se îndepărtează de clipa originară" (M. Eliade), acel dor ("știința morții a reînturnării"; Demonism) propriu liricii eminesciene, de refacere a Unității cosmice, așa cum reiese din acest fragment care explică părăsirea sufletului 4 de către trup: " Când omul risipitu-i un lut fără suflare Sufletul în afară rămâne surd și orb..." (Povestea magului...) Fără "scânteia divină" lutul e "inert" (Ce suflet trist...) și devine doar un "vas de lut, un sac de viermi" Iar fața ta e străvezie), căci partea adamică e rău alcătuită
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
să fecundeze! Cîți morți, dacă ar putea să ucidă!" 6 septembrie Dacă treceți prin dreptul Casei tineretului (monstruozitate arhitecturală ce a ras una din frumoasele clădiri ieșene, Jockey Club), veți vedea cum, înaintea lucrărilor de bază ale renovării actuale, toată suflarea șantierului e acaparată de ferchezuirea altoreliefurilor de pe fațadă: hidoșenii ale triumfalismului comunist, pecingine care s-a întins în toată țara, ca minciună voioasă a unui mare dezastru istoric. Suratele de pe Casa pătrată (fost și actual sediu), de pe Casa... curelei de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a făcut-o cu un talent de o luciditate înmărmuritoare. Producînd, în definitiv, o carte, dar de fapt lăsîndu-ne mărturia unui personaj cu care lumea civilizată nu se va mai întîlni niciodată. E de parcurs, evident, întregul volum dintr-o suflare, dar pentru acum, frugal, de reținut, la întîmplare, mostre ale unui scris paralizant. Prin luciditate. Prin... plasticitate (nepoata lui Picasso, nu?). Iată-le într-o spicuire cu totul aleatorie. Și pe cele care condamnă... cruzimea granperului, dar și, compensatoriu, pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de la care este posibilă funcția exteriorității (același fenomen este valabil pentru arhetip ca fenomen profund ontic sau cultural); infixul -ahface parte dintre acele particule lingvistice, prezente în onomastica lui Blake (vezi Luv-ah, Beul-ah, etc.), care sugerează ideea de spirit / inspirație / suflare a vietii (cf. ebr. ruah = duh de viață). Sufixul -hoola credem că poate proveni din cuvîntul hula, care semnifică un sinuos dans polinezian-hawaiian al ploii, dansat de aborigenele din Hawaii (îmbrăcate în niște fuste făcute din tulpini lungi de iarbă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Și auzit-am glasul Omului care de Somn era Cuprins și astfel vorbi el, Ca pe un idol Umbra-i adorînd-o, rostind cuvinte-ale Veciei: 60 "O, sînt nimic atuncea cînd la judecata eu cu tine intru. De-ți iei napoi suflarea, mor și-n Hades pier; Dar daca mîna ți-o așezi asupră-mi, iată, sînt tăcut; Și mîna-ți de o ții napoi mă stîng precum o frunză ce-a căzut. O, sînt nimica, și în nimic trebuie iarăși să mă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
daca mîna ți-o așezi asupră-mi, iată, sînt tăcut; Și mîna-ți de o ții napoi mă stîng precum o frunză ce-a căzut. O, sînt nimica, și în nimic trebuie iarăși să mă-ntorc. 65 De-ți iei napoi suflarea, iată, învăluit sînt în uitare". El se opri: întunecosul glas tăcu, dar nourul deasupra capetelor lor pluti-n Cununi de aur, tristețea Omului și picurii îmbălsămați căzură jos, Și Iată, acel Fiu al Omului, Spiritu-acela-ntunecat al Celui Ce-a Căzut
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
străfulgerară. Urizen șezu încremenit pe stîncă să. Uitînd de Legile-i, fiindu-i milă, el începu să-mbrățișeze Femeia-ntunecoasă; cum viața nu se poate stinge, Viața se revarsă 293; Ochii săi afară izbucnit-au, apoi nările sale, ce au suflarea vieții, nainte fost-au trase, Si șolzi acoperiră-o frunte rece și-un gît se-ntinse 420 În adînc să prindă umbră; șolzi îi acoperiră gîtul și Sînul, si șolzi picioarele și mîinile; căzînd pe burtă Întins prin noian, larg
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
groapă joc să-și bată și de aratul cîmp să rîdă, agrăind, 495 "Sînt cea care hrănește, tu cel care distrugi; în sînu-mi este vin și lapte, Si o fîntînă se revarsă din pieptul meu, la mine vin noroade toate; Suflării mele se supun; mie mi se-închină. Sînt zeie și regina". Dar ascultați-o pe Ahania, O, voi fiilor ai celui Omorît, Ascultați-o pe cea a cărei amintire privește-a' voastre zile de demult, 500 Ascultați-o pe cea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
grădină a Plăcerii Că o visare îmi plutește pe dinaintea ochilor; dar fructul miresmat 540 Din nou mă-nsuflețește spre noi morți. Mă vestejesc, precum un nufăr Sub soarele dogoritor, pînă ce noaptea pe-așternutul Enionei Beau viață nouă și simt suflarea Enionei care în somn e cufundata. Dar dimineață ea se nalta ferindu-se de Ochii mei, Atunci mi se usucă pîntecele și-n casă m-așez jos și plîng". 545 "Înseninează-ți Chipul, băiatule strălucitor, și mergi la Enion. Spune
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
luna se veselește-n noaptea limpede și fără nori, Și Omul înainte merge din miezul vîlvătăilor: tot răul mistuitu-s-a. Ochii săi văd sferele-Îngerești nălțîndu-se noapte și zi. Se mistuiră stelele precum o candela ce-i stinsa cu-o suflare, și-n locul lor, iată 830 Ochii ce se-Întind ai Omului privesc adîncurile unor lumi minunate! Un Pămînt, o mare dedesubt; și nici un Glob Rătăcitor nu hoinărește, ci Stele De văpaie răsar în noapte din Ocean; și-un Soare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ascunși printre copaci ei așteaptă să-l omoare pe Banco și pe fiul acestuia. Banco și fiul său Fleance traversează teritoriul cu prudență și teama (Come dal ciel precipita). Imediat Banco, străpuns de o sabie asasina, isi avertizează cu ultima suflare fiul să fugă. Tabloul 3. Sala de banchete a castelului Dunsinane. Un mare banchet are loc în castelul lui Macbeth pentru a sărbători pe noul rege. Unul din asasini se strecoară într-o parte a sălii de banchet. El îi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]