5,627 matches
-
-au făgașurile pentru rîuri, si revărsară-n depărtări Marile și lacurile; nălțară munții, stîncile și dealurile Peste pavilioane 84 largi, pește acoperișuri și portale și nalte turnuri ce-s sprijinite-n colonade, Într-o frumoasă rînduiala; de-acolo nouri dulci suiau și aburi 85 Rătăcind chiar pîn' la Cuburile de lumină 86 și căldura, însorite, 255 Căci multe ferestrui împodobite cu súave podoabe Dădeau spre a lui Tharmas Lume, unde-n șiroaie necurmat Talazurile-i se rostogolesc, unde dihanii hoinăresc pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Porniră în solemne revoluții. Pămîntul, de durere frînt, zbătîndu-se, Se leagănă încoace și încolo și plînse-amar la geamătul lui Enithármon. 30 Și totuși fíravele harfe și glasuri de argint alină așternutul cel trudit, Însă din peșterile nopții celei mai adînci, suind în nori de ceață, Iarna-și întinde áripile negre largi de la un pol la altul: Crunt ger de dedesubt și groaznică zăpadă, legați în lanț de căsnicie, Un dans grozavnic începură. Și vînturile dimprejur pe steiuri 35 Ca niște lilieci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
început-a Orc un trup de Șarpe să-ntocmească, Disprețuind lumină lui Urizen și prefăcînd-o-n foc vîlvîitor, Primind, așa cum otrăvita cupă Primește vinul cel ceresc, 155 Și prefăcînd iubirea-n furie și gîndul în abstracție, Întunecos devorator pe Șine mistuindu-se200, suind în ceruri. Urizen se așeza pizmuitor, trist meditînd și-ascunsa groază o văzu Semeața văpăind înalt și cu dispreț rîzînd de al iluziei izvor, Dar (Urizen) izvorul propriei iluzii nu-l știa, ci însuși se credea a fi singur făptuitorul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nesfîrșire, țipînd, înfuriate și deznădăjduite, În teascurile lui Luváh; urlînd cădeau ciorchinii 725 De omenești familii prin adînc; fost-au umplute teascurile vinului; Sîngele vieții curse din belșug. Miresme ale vietii se-înălțară Peste tot în jurul bolților celeste, si se suiau Miresmele cîntînd cîntecul acesta: "O groaznice teascuri de struguri ale lui Lúvah! O peșteri ale Mormîntului! Ce-ncîntătoare-s desfătările acelora care din morți au înviat! 730 O, fremătătoare bucurie! prea multă bucurie e că Prea Multă suferință". Astfel cîntară Miresmele-Omenești în jurul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pînă la Medeba." / Israel s'a așezat astfel în țară Amoriților. / Moise a trimes să iscodească Iaezerul. Au luat satele cari țineau de el, si au isgonit pe Amoriții cari erau în ele. / Au schimbat apoi drumul, și s'-au suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, le-a ieșit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor la Edrei. Domnul a zis lui Moise: "Nu te teme de el; căci îl dau în mîinile tale, pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fiind vorba de "Găoacea Lumii" materiale ieșite din sfera eternă a Spiritului. Spre deosebire de Blake care folosește modelul cuaternar al cosmosului, Milton vorbește de un sistem ternar (Paradisul pierdut, cartea a II-a, p. 55): "Se-arată, în sfîrșit, hotărnicirea/ infernului, suită-n bolti de groază,/ Cu porți de trei ori întreite straja:/ Trei porți de-alamă, trei de fier și trei/ Din lespezi mari de diamant, fiind/ De nepătruns, de-un foc încercuite/ Ce nu se mistuie în veci de veci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
realității energetice. Și, în urmarea acestei viziuni, trebuie să integrăm antropologia personalismului energetic într-o ontologie. Și este vorba, la propriu, nu numai despre o ontologie a umanului, ci, într-un sens mai apropiat de intenția autorului, despre o ontologie sui generis. Nu este vorba propriu-zis nici doar despre o teorie asupra culturii, pentru că obiectul nu-l reprezintă, la C. Rădulescu-Motru, modalitățile de apariție ale unei culturi "autonomizate", a cărei identitate poate fi izolată de cea propriu-zis umană (perspectivă culturologică), ci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Aceasta pentru că operele culturale sunt produse prin activarea funcțiilor sufletești aflate sub o anumită determinare. Putem vorbi despre vocații științifice, artistice, religioase, metafizice etc. Dintre acestea, C. Rădulescu-Motru o prezintă cu mai multă aplicație pe cea religioasă, considerată a fi sui generis; "ea servește la conservarea specificului etern pe care-l are fiecare popor în sufletul său"234. Câmpul de experiență al vocației este vast, însă nu toate actele muncii și cunoașterii sunt opere originale, vocaționale; nici individualitățile, fie ele talentate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
comunist din aproape; două amenințări permanente care se susțin reciproc și în numele cărora ar fi trebuit, chipurile, să îndurăm toate erorile unui socialism construit din hîrtie igienică mînjită cu lozinci. Stop!; Pactul de la Varșivia (cei patru vecini din piesă) se suie în crăcile stejarului de la Scornicești și se distrează observîndu-l, hărțuindu-l, iar stejarul îi are în custodie pe ai săi pentru a nu-l supăra pe marele corb și ciorile frățești. Stop!; există mici și trecătoare, și zadarnice fioruri de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a Început să Învețe pe de rost versuri, neprivind - adaugă ea - decât dinspre partea divină ceea ce majoritatea oamenilor văd cu sentimente profane. Iată aceste versuri, foarte demne, de altfel, de Corneille: Norocul le-a fost mare: Doi ani au tot suit spre ranguri de onoare. Prin ce peripeții trecură, nu-ți mai spun, De-au Înfruntat furtuni, de vântul a fost bun; Nici cum s-au ridicat și nici prin ce mijloace. Destul că i-ai văzut salvați și-n bună
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care Îndeplinește acte magice, chiar dacă nu este un profesionist. Numim reprezentări magice ideile și credințele corespunzătoare actelor magice. Cât despre actele În funcție de care definim celelalte elemente ale magiei, pe acestea le numim rituri magice”. Acestea sunt „acte tradiționale cu eficacitate sui generis”. (M. Mauss și H. Hubert, 1996, pp. 25-26, 28) Pentru alte definiții, vezi și P. Bonte, M. Izard, 1999, pp. 394-397; J. Middleton, 1987, vol. IX, p. 82; J. Beattie, 1996, pp. 204-205; R. Willis, 1996, p. 34. Aceste
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
asociat fie cu apariția unei divinități În fața oamenilor, fie cu facilitarea unui contact uman cu divinul. ș...ț Dintr-o altă perspectivă, el poate fi Înțeles ca o consacrare a teritoriului, prin apariția unor divinități, a căror putere este una sui generis, dar care au ales să se manifeste Într-un loc anume și pentru o populație anume (J. Eade, M. Sallnow, 1991, p. 6). Spre exemplu, În Europa Occidentală există 6.150 de locuri de cult care fac obiectul unor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aceste constructe simbolice, specifică miturilor etiologice: Observând o pereche de ara care-și făcuseră cuib În vârful unei stânci abrupte, un indian Îl aduce pe tânărul său cumnat, numit Botoque, ca să-l ajute să prindă puii. Îl pune să se suie pe o scară improvizată, dar, ajuns În dreptul cuibului, băiatul pretinde că nu vede decât două ouă (nu e clar dacă minte sau spune adevărul). Cumnatul i le cere; căzând, ouăle se schimbă În pietre care-l rănesc la mână. Furios
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ils șont " the elaborate result of a personalized social and cultural history "286. La tache des traducteurs étant immense, nous devrions reconnaître " ce que nous leur devons "287. 4. 3. Traduction littéraire et altérité culturelle Nous analyserons en ce qui suit le statut de la traduction littéraire par rapport à la transposition de la culture. Și le langage est considéré comme une composante culturelle, la littérature et surtout la traduction littéraire se font remarquer d'autant plus en tânt que vecteurs d'interculturalité
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
roumaine 1092, la traductrice justifie să démarche : " Un manque de modestie, mais en même temps le désir de voir Lucian Blaga entrer dans l'univers poétique des lecteurs de langue française m'ont poussée à essayer la traduction d'une suite de poèmes choisis dans (sic !) tous leș volumes parus. "1093 En tânt que particularités du style de Blaga qui peuvent constituer des difficultés de traduction, Veturia Drăgănescu-Vericeanu remarque, d'un côté, la présence de la rime dans certains poèmes et, de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
zenit ține cântarul zilei. (În marea trecere) (Blaga, 2010 : 106) Le soleil au zénith brandit la balance du jour. (Dans le grand passage) (Poncet, 1996 : 94) et le début d'un poème de Jean Poncet, qui fait pârtie d'une suite intitulée Poèmes gyrovagues, écrite en 2008, donc à treize ans distance de la traduction de 1995 : le soleil à son plus haut tient la balance du jour.1221 On découvre dans leș créations de Jean Poncet, tout comme dans leș poèmes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
emploient des verbes poétiques pour compenser la perte du jeu phonique (" effleurer " ; " papillonner "). Dans leurs versions, la poéticité du texte est gardée par compensation. Un effet sonore proche de l'intraduisible est contenu par leș vers suivants : Străin zâmbind, vrăjit suind / în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) Surpris je m'y réalise/ souriant étrangement dans mon ascension. (Biographie) (Miclău, 1978 : 313) Souriant étranger, remontant charmé,/ émerveillé, en son milieu je me réalise fécond. (Biographie) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 175
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
116) Je souris absent, je monte enchanté,/ au milieu du monde je m'accomplis avec étonnement. (Biographie) (Villard, 2010 : 11) Le texte de départ ressemble à une incantation grace à l'effet phonique crée par leș verbes au gérondif (" zâmbind " " suind "), précédés par leș adverbes " străin " (" étranger ") et " vrăjit " (" charmé ", " ensorcelle ").1535 Le traducteur devrait garder cet algorithme en langue cible pour obtenir le même jeu sonore : en d'autres mots, la version en français devrait présenter la même concision de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
langue cible. * Dans la dernière pârtie de notre conclusion, nous nous proposons de synthétiser leș décisions récurrentes des traducteurs, ce qui nous permet de voir dans quel cas on peut parler de l'existence d'un style traductif. Notre présentation suit l'ordre chronologique de la parution des traductions. → Veturia Drăgănescu-Vericeanu : changements de registre ; changements de la voix du texte ; termes mal choisis ; écarts sémantiques ; contresens ; fautes de langue ; lourdeurs ; → Virgil Ierunca : présence du travail interprétatif ; → Paul Miclău : fidélité à la prosodie source
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Înțelesurile apar în lumină, se manifestă prin viață, „sfânta sfintelor”. Petecul de grădină e cuib cald, răni vechi se închid și, prinsă în legănarea generală, trecerea va fi lină, fără durere. Aceleiași perspective adamic-feerice îi aparține și Cartea cu jucării, suită de istorii având ca protagoniști pe cei doi ștrengari, Mițu și Baruțu, la prima vedere, poem, în fond, al copilăriei, în dimensiunea ei de fabulos și de inocență a instinctelor. Percepția infantilă, fraged senzuală, trece la scriitor, iar vibrația de
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
scurtă, s-o dau pe la nasul cui n-ascultă” ori, mai rar, „Mă-ncălecai p-un arici/Și vă povestii pân-aici”. De multe ori, formula finală lasă să se înțeleagă că toată istorisirea a fost o născocire: „M-am suit pe o prăjină/ Și v-am spus chiar o minciună...” ori: „Iar eu mă suii pe-o șa/ Și o spusei așa,/ Șaua a fost cam ruginoasă/Și povestea mincinoasă”. În conformitate cu teoria sa în legătură cu originea b. în vis, B. P.
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
un arici/Și vă povestii pân-aici”. De multe ori, formula finală lasă să se înțeleagă că toată istorisirea a fost o născocire: „M-am suit pe o prăjină/ Și v-am spus chiar o minciună...” ori: „Iar eu mă suii pe-o șa/ Și o spusei așa,/ Șaua a fost cam ruginoasă/Și povestea mincinoasă”. În conformitate cu teoria sa în legătură cu originea b. în vis, B. P. Hasdeu consideră că formulele finale au menirea de a face „tranzițiunea” din lumea poveștii în
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
nei-gong) din China și sunt, probabil, cele mai influente texte scrise din întreaga istorie a artei qi gong. Primul se numește Yi Chin Ching sau „Tratatul clasic de schimbare a tendoanelor” și al doilea volum, mai ezoteric, se intitulează Hsi Sui Ching sau „Tratatul clasic de curățare a măduvei”. Împreună, aceste două volume acoperă totul, de la exercițiile fundamentale de întindere și relaxare care încălzesc corpul atât pentru meditație, cât și pentru practicarea artelor marțiale până la cele mai avansate practici ale alchimiei
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
ntotdeauna CEA mai tare. 3 - O s\ v\ ar\t\m numaidec`t... (n.tr.) 1 „O arie exist\, o [tiu [i pentru ea A[ da orice Rossini, ori Mozart, orice Weber, O arie prea veche, prea trist\, prea funebr\ Suind cu farmec tainic doar la urechea mea” Gérard de Nerval, Poesii, Ed. Univers, Bucure[ti, 1979, traducere de Leonid Dimov (n.tr.). Ratafia - lichior de cas\ aromat, preparat din diverse ingrediente (petale de flori, fructe, tulpini [.a.) macerate `n alcool
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
voievodul Moldovei. Ce apă este asta ? Întreabă domnul Ștefan. E Putna, Măria ta - răspunde oșteanul din frunte. Mai mergem mult ? Cum poruncește Măria ta. Ajungând pe malurile Putnei, În dulcea și frumoasa Bucovină, Înconjurat de ostașii săi, viteazul domn se sui cu dânșii pe o muchie de deal. Porunci apoi la doi dintre arcașii cei mai voinici să-și Încerce puterea. Copii, trageți! Astăzi vreau să mă-ntrec În arc cu voi, zise Ștefan. Voinicii Își pregătiră săgețile, Își Încordară arcurile
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]