2,071 matches
-
se învăța la școală. Începeam să înțeleg că lumea poate fi mult mai complicată decât încercau comuniștii cu primitivismul lor s-o prezinte oamenilor ca și adevăr absolut (,,adevărul” lor ). Am început să fiu interesat de tot ce ținea de ,,superstiții și supranatural” , iar în acea perioadă apărea o revistă editată la Brașov, se numea ,,Astra”, iar printre altele acolo era o rubrică intitulată ,,Enigme în lumea modernă”. Astfel am avut ocazia de a mă informa despre multe fenomene ciudate care
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
convins de ce spunea, dar atunci când bunica a trecut ,,dincolo” , priveam norii, nu vedeam nimic și nu înțelegeam unde poate fi. Apoi, sub influența ,,deșteptăciunii” comuniștilor am devenit ateu: totul poate fi explicat, știința umană nu are nimic în comun cu ,,superstițiile”, iar omul este ,,buricul” Universului. Este atitudinea tipică a omului tălâmb! Eu abia începeam să înțeleg că mai sunt multe de învățat despre lumea în care trăim, începeam să fiu convins că după moarte mai urmează ceva. Dar asta nu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
acordul lor. Pe lângă aceste elemente cultice existau, ca și la celelalte religii prezentate, multe ritualuri oculte și exoterice, care nu fac obiectul prezentării noastre precum nici întreaga concepție despre căsătorie, astfel și românii erau conduși de un puternic sentiment de superstiție concretizat printre altele prin sacrificiul adus zeiței Ceres, în urma căruia se cercetau măruntaiele victimei pentru a se vedea dacă zeii au fost favorabili sau nu căsătoriei. Analizând evolutiv și sistematic elementele liturgice legate de tema propusă observăm că o înțelegere
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
toate lucrurile sunt la locul lor; mi se pare că această realizare este urmarea încrederii pe care mi o acorzi; măcar de ar dura, măcar de n-ar fi un cântec de lebădă! Iubita mea, îți scriu toate astea din superstiție; mi se pare că, dacă nu ți-aș scrie totul, tot ce pot să-ți scriu, firul viitorului nostru s-ar rupe - și nu vreau să se întâmple asta din vina mea. Mouette, sfătuiește-mă, spune-mi ce să fac
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o să rămânem împreună. Nu e bine să vorbim, știi, nu? zice cu un mic surâs. Aduce ghinion. — Știu, spun și iau o înghițitură din ginul lui. Dar, sinceră să fiu, cred că la ora asta nu mă mai interesează nici o superstiție. Ce vrei să spui? — Ei... nimic. Număr până la cinci, adunându-mi curajul, după care spun: Ai auzit că avionul alor tăi are întârziere? — Da, am auzit. Luke se încruntă. Ai vorbit cu ei? Știu când ajung? A, curând, cred, zic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Îl vede, Îl crede și-l Înțelege românul” și evreul „așa cum a fost sau cum este În adevăr”, adică Între ceea ce eu am numit „evreul imaginar” și cel „real”. Încerc să pun În evidență modul În care credințele mitologice, legendele, superstițiile, tradițiile populare, iconografia și textele creștine (canonice și apocrife), cunoștințele prost digerate, fobiile și prejudecățile au generat distanța substanțială dintre cele două portrete. Cu cât distanța dintre „evreul real” și „evreul imaginar” a fost mai mare, cu atât iudeofobia populară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cf. 3, p. 27"/>), arderea sau tunderea bărbii nu erau simple amuzamente, ci - așa cum voi arăta - gesturi de „bun creștin”. „După credința poporului”, notează principele Nicolae Suțu, astfel de maltratări „treceau drept lucru meritoriu” <endnote id="(315, p. 42)"/>. O superstiție româ- nească, atestată În Bucovina la 1884, spune că dacă smulgi „trei fire de păr din barba unui om roșu și le pui Într-o cofă cu apă, omori trei evrei” <endnote id="(32, p. 503)"/>. Era și un act
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
256)"/>. Culoarea roșcată a părului, a bărbii și a pielii (datorată pistruilor) este percepută de mentalitatea populară ca fiind o anomalie fizică, una care denotă o anomalie psihică sau morală corespun zătoare. „De omul roș, spân și Însemnat - spune o superstiție moldovenească - să te ferești, că-i buclucaș” <endnote id="(34, p. 25)"/>. Cel cu barbă roșie este con siderat a fi mult mai rău decât spânul. Într-o „istorioară” culeasă de Iordache Golescu la Începutul secolului al XIX-lea se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
diavolului, care trebuie alungat cu ajutorul descântecelor magice <endnote id=" (259, p. 398)"/>. Credințe similare au și ungurii. Un vechi proverb maghiar spune : „Câine roșu, mânz roșu, om roșu, nici unul nu-i bun” <endnote id="(34, p. 25)"/>. De fapt, asemenea superstiții au o vechime milenară, mai ales În Orientul Apropiat. La caldeeni se credea că „templul În care intră un câine roșu este părăsit de zei” <endnote id="(386, p. 5)"/>, iar la evrei „juncana roșie” era menită sacrificării (Numerii 19
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
primejdioși”, „vicleni”, „abrași” sau „răi la piez” (aducători de ghinion), „cari de obiceiu deoache lumea” <endnote id="(32, pp. 501-503 ; 149, p. 100)"/>. Faptul că evreii și, În general, oamenii cu părul roșu au puterea de a deochea este o superstiție valabilă și În țările din vestul Europei <endnote id="(33, p. 189)"/>. În Maramureș se folosea un descântec special Împotriva deochiului provocat de evrei : De-i de jid, Crepe-i boașele ; De-i de jidaucă, Crepe-i țâțele... <endnote id="(13, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mult ca rarisim” <endnote id="(109, p. 46)"/>. O credință destul de asemănătoare, atestată În Bucovina la sfârșitul secolului al XIX-lea, spune : „Jidanii, lunea, nu dau nimică pe datorie, până nu capătă ceva bani” <endnote id="(259, p. 224)"/>. Ambele superstiții sunt centrate pe valoarea magică a primilor bani câștigați la Începutul unei perioade de timp (fie ea zi sau săptămână). În epoca modernă, acest gen de retorică - ușor de digerat de către omul neinstruit - a fost preluat de către intelectualii și politicienii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proștilor”. Cu alte cuvinte, a susține - ca Voltaire - că „evreii sunt proști din fire” ar fi - tot după Voltaire - un semn de prostie. În aceeași epocă, alți „enciclopediști”, d’Holbach, Denis Diderot și Louis de Jaucourt, scriau și ei despre „superstițiile”, „prostia”, „ignoranța” și „imbecilitatea” evreilor („Hébreux stupides”, „frénétiques imbéciles”, „Asiatiques lâches et dégradés” etc.) <endnote id="(205, p. 193 ; 455, III, p. 114)"/>. În articolul „Evreii”, publicat inițial În 1756 și inclus ulterior În Dictionnaire Philosophique (1764), Voltaire afirmase deja
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dracul de sub pod/ Cu jidanul dus de bot,/ Iese dracul dintr-o luncă/ Pe-un târtan ducând În cârcă,/ Iese dracul de sub horn/ Cu jidanul prins de corn” <endnote id="(3, p. 12 ; 339, pp. 205-210 ; 500, p. 194)"/> ; sau superstiția, aparent paradoxală, care spune că un evreu Întâlnit În cale de un creștin Îi aduce acestuia din urmă noroc <endnote id="(3, p. 13 ; 64, p. 116)"/>, pentru că - evreul fiind destinat Diavolului - duhurile rele vor intra În evreu, ocolindu-l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Evreul era perceput ca un rain maker, un vrăjitor care poate declanșa sau opri ploaia, furtuna, vântul sau grindina. „Când evreii umblă pe la țară - credeau țăranii bieloruși -, Înseamnă că va fi furtună” <endnote id="(70, p. 137)"/>. Rutenii aveau o superstiție similară : „Are să plouă, căci evreii umblă primprejur” <endnote id="(3, p. 63)"/>. Polonezii erau convinși și ei că un evreu, chiar și mort, poate aduce sau Îndepărta grindina de pe ogoare <endnote id="(70, pp. 135 și 142)"/>. În 1859, după
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aduce ploaia Conform multor credințe populare atestate la români, dar și la slavii nordici <endnote id="(70, pp. 136 și 180- 181)"/>, evreii au puteri asupra stihiilor naturii anume toamna, „la sărbătoarea lor cea mare”, așa cum se menționează Într-o superstiție citată deja mai sus. Uneori se face referire la „Sărbătoarea cuștilor” <endnote id="(126, p. 30)"/>, fiind vorba de „Sărbătoarea corturilor” sau „a colibelor” (Sukot). Ținută de evrei toamna, timp de opt zile, afară, În colibe improvizate, nu În case
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dracul trebuie În fiecare an să fure din fiecare sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad, lăsându-i numai papucii În sinagogă” (satiră și credință bucovineană ; <endnote id="2, p. 39"/>). Iată și câteva superstiții, culese În Polonia anilor ’70 și ’80 ai seco lului XX, care se referă doar la legătura dintre „Sărbătoarea colibelor” (Sukot) și ploaie : „Când a Început această sărbătoare, a Început și să plouă, și nu s-a oprit până când evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moldova și Bucovina sfârșitului de secol XIX <endnote id="(137, p. 156)"/>. Dar și În Polonia zilelor noastre : „Dacă te Întâlnești dimineața cu un evreu pe drum, vei avea succes toată ziua” <endnote id="(70, p. 137)"/>. În mod firesc, superstiții similare au ajuns și În folclorul copiilor români : „Dacă Îi iese [copilului] vreun evreu Înainte, apoi este bine Încredințat că o să-i meargă bine acolo unde se duce, dacă va zice către el vorbele : hep, hep !” <endnote id=" (3, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numai la evreu, ci și la alți „străini” : „Țiganul are pieze bune, căci, când te-i Întâlni cu el În drum, Îți merge bine” și „De te Întâlnești la drum cu țigani ori jidani, Îți va merge bine”, sună două superstiții culese la sfârșitul secolului al XIX-lea <endnote id=" (229)"/>. În cea mai veche atestare a unei astfel de superstiții pe teritoriul românesc (an 1757), valențele magice de „purtător de bun augur” sunt acordate evreului, țiganului și turcului : „[Unui creștin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
drum, Îți merge bine” și „De te Întâlnești la drum cu țigani ori jidani, Îți va merge bine”, sună două superstiții culese la sfârșitul secolului al XIX-lea <endnote id=" (229)"/>. În cea mai veche atestare a unei astfel de superstiții pe teritoriul românesc (an 1757), valențele magice de „purtător de bun augur” sunt acordate evreului, țiganului și turcului : „[Unui creștin] de-i va ieși Înainte țigan sau turc sau jidov [...], el atuncea crede că Îi va merge bine și-și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt acordate evreului, țiganului și turcului : „[Unui creștin] de-i va ieși Înainte țigan sau turc sau jidov [...], el atuncea crede că Îi va merge bine și-și va face calea cu norocire” <endnote id="(71, p. 199)"/>. De regulă, superstiția se referă la evreu. Prezența țiganului și, mai ales, a turcului (Într-o unică atestare) este mai rară, dar ar putea fi simptomatică, tocmai pentru că țiganul și turcul apar În formele mai arhaice ale superstiției. Nu este foarte limpede care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
71, p. 199)"/>. De regulă, superstiția se referă la evreu. Prezența țiganului și, mai ales, a turcului (Într-o unică atestare) este mai rară, dar ar putea fi simptomatică, tocmai pentru că țiganul și turcul apar În formele mai arhaice ale superstiției. Nu este foarte limpede care este logica gândirii magice care a generat și apoi a făcut să supraviețuiască o astfel de credință. De fapt, sunt mai multe explicații posibile, fiecare cu argumentele și contraargumentele ei. În loc să optez tranșant pentru una
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi de bun augur (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Ar fi un exemplu interesant privind modul În care un stereotip negativ poate genera unul de semn opus. În ceea ce privește calitățile magice ale murdăriei, nu voi face decât să amintesc câteva superstiții cunoscute. Ele au supraviețuit În diverse forme relictuale În toată Europa, nu numai În civilizațiile tradiționale, ci și În cele urbane contemporane - dovadă a forței și vechimii acestui tip de gândire magică : credința că Întâlnirea cu un coșar (sau atingerea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În unele formulări ale credinței populare În discuție - evreul este dublat de coșar sau de țigan (un alt „personaj etnic” receptat ca murdar) : „Dacă un coșar sau un evreu Îți ies În cale pe stradă, este un semn de noroc” (superstiție poloneză ; <endnote id="cf. 70, p. 137"/>) ; sau : „Dacă te Întâlnești cu un jidan ori cu un țigan, Îți merge bine” (superstiție românească ; <endnote id="cf. 137, pp. 13 și 333 ; 71, p. 199"/>). 2) Cea mai simplă explicație a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
murdar) : „Dacă un coșar sau un evreu Îți ies În cale pe stradă, este un semn de noroc” (superstiție poloneză ; <endnote id="cf. 70, p. 137"/>) ; sau : „Dacă te Întâlnești cu un jidan ori cu un țigan, Îți merge bine” (superstiție românească ; <endnote id="cf. 137, pp. 13 și 333 ; 71, p. 199"/>). 2) Cea mai simplă explicație a superstiției s-ar baza pe un stereotip comentat deja mai sus : „evreul este Înstărit”, lui Îi merg bine afacerile, de el se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poloneză ; <endnote id="cf. 70, p. 137"/>) ; sau : „Dacă te Întâlnești cu un jidan ori cu un țigan, Îți merge bine” (superstiție românească ; <endnote id="cf. 137, pp. 13 și 333 ; 71, p. 199"/>). 2) Cea mai simplă explicație a superstiției s-ar baza pe un stereotip comentat deja mai sus : „evreul este Înstărit”, lui Îi merg bine afacerile, de el se „lipesc” banii și, ca atare, „dacă Întâlnești un evreu pe stradă, este un semn de noroc, mai ales În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]