4,737 matches
-
la gestion de production, Editura Masson, Paris 22. Juran, J.M. (1950), „Pareto, Lorenz, Cournot, Bernoulli, Juran and Others”, Industrial Quality Control, McGraw-Hill Book, New York 23. Juran, J.M. (1951), Quality Control Handbook, First Edition, McGraw-Hill Book, New York 24. Juran, J.M. (2002), Supremația prin calitate, Editura Teora, București 25. Karten, D. (1995), Corporațiile conduc lumea, Editura Antet, București 26. Kauffman, A., Aluja, J. (1995), Tehnici speciale pentru gestiunea prin experți, Editura Expert, București 27. Klein, N. (2008), Doctrina șocului, Editura Vellant, București 28
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
p. 177). Catherine Durandin, istoric și analist politic specializat pe problemele României, vorbește despre zilele insurecționale de la Timișoara și despre importanța zilei de 21 decembrie 1989 la București, dar și de „războiul revoluționar” început pe 22 decembrie, pentru a asigura supremația Frontului Salvării Naționale. În opinia sa, decembrie 1989 a constituit „dublul asalt al unei lovituri de stat garnisite cu o insurecție populară” (Durandin, Nicolae Ceaușescu. Verités et mensonge d’un roi communiste, 1990, pp. 14, 24). Într-o lucrare ulterioară
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
însemnătate dintre cele mai mari pentru edificarea vieții politice democratice a statului de drept, se corelează strâns cu evoluțiile profunde ce intervin în viața popoarelor, devenind un factor propulsor al impunerii respectului față de drept, al edificării unor relații în care supremația dreptului urmează să devină o realitate în viața oricărei societăți"15. Difuzarea principiilor democratice ale dreptului constituțional în întreaga lume se poate face, și trebuie să se facă, nu însă prin constrângere, pe calea unui cod internațional coercitiv, ci pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
internațional". Interpretând textul acestui articol, profesorul dr. Tudor Drăganu ajunge la concluzia că în dreptul românesc o primă categorie de norme internaționale sunt principiile și normele general admise ale dreptului internațional, cărora trebuie să li se recunoască o valoare constituțională, adică supremație față de legile organice și de cele ordinare 16. În Constituția României există și alte texte, ca de pildă art.11, care consacră angajamentul României de a îndeplini întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
membre ale Uniunii Europene. Consiliul European de la Copenhaga din 1993 a decis că statele asociate (cum era și țara noastră) pot deveni membre ale Uniunii Europene dacă îndeplinesc anumite condiții (criterii) politice (existența unor instituții stabile, care să garanteze democrația, supremația dreptului, drepturile omului, respectul și protecția minorităților), economice (economie de piață funcțională și capacitatea de a face față presiunilor concurențiale și forțelor de piață din Uniunea Europeană, acceptarea obiectivelor uniunii economice și monetare independența Băncii Centrale din respectivul stat, coordonarea politicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai poate da o soluție pe baza legii interne, atâta vreme cât există o reglementare la nivel unional. Prin ratificarea Tratatului de aderare, tratatele constitutive ale Uniunii și întreaga reglementare comunitară au devenit parte integrantă a legislației României și aplicându-se principiul supremației dreptului comunitar asupra celui intern, rezultă că din acest moment, legislația națională cuprinde aceste reglementări ceea ce implică, în mod obligatoriu, și abrogarea normelor interne în conflict cu ele, iar în elaborarea legislației viitoare, trebuie să țină seama de prevederile Tratatului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
română, în caz de concurs de reglementări nearmonizate. Asemenea competențe arătate mai sus se află înscrise însă și în Constituția României. În art. 1 alin. (1) și (5), se prevede că România este stat suveran și independent; respectarea Constituției, a supremației ei este obligatorie; suveranitatea națională aparține poporului român care o exercită prin organele sale reprezentative și nici un grup nu poate exercita suveranitatea în nume propriu (art. 2); Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
creată de statele membre, atribuie competențe statelor respective, deși lucrurile stau exact invers. Statele membre au cedat Uniunii o parte din suveranitatea lor în anumite domenii și i-au atribuit competențele necesare pentru ca aceasta să poată îndeplini obiectivele comune. c) Supremația dreptului comunitar Așa cum am menționat deja, textul din Tratatul constituțional care consacra pentru prima dată, la acest nivel, supremația dreptului comunitar față de dreptul statelor membre (art.I-6) nu a fost preluat în Tratatul de la Lisabona, datorită opoziției unora dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
parte din suveranitatea lor în anumite domenii și i-au atribuit competențele necesare pentru ca aceasta să poată îndeplini obiectivele comune. c) Supremația dreptului comunitar Așa cum am menționat deja, textul din Tratatul constituțional care consacra pentru prima dată, la acest nivel, supremația dreptului comunitar față de dreptul statelor membre (art.I-6) nu a fost preluat în Tratatul de la Lisabona, datorită opoziției unora dintre statele membre. Totuși, în Declarația nr. 17 cu privire la supremație se reamintește că, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de justiție
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Tratatul constituțional care consacra pentru prima dată, la acest nivel, supremația dreptului comunitar față de dreptul statelor membre (art.I-6) nu a fost preluat în Tratatul de la Lisabona, datorită opoziției unora dintre statele membre. Totuși, în Declarația nr. 17 cu privire la supremație se reamintește că, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de justiție a Uniunii Europene, tratatele și legislația adoptate de Uniune pe baza tratatelor au prioritate în raport cu dreptul statelor membre. Totodată, se menționează că Avizul Serviciului juridic al Consiliului din 22 iunie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Uniune pe baza tratatelor au prioritate în raport cu dreptul statelor membre. Totodată, se menționează că Avizul Serviciului juridic al Consiliului din 22 iunie 200727 în această materie este anexat Actului final. Avizul precizează că din jurisprudența Curții de justiție rezultă că "supremația dreptului comunitar este un principiu fundamental al dreptului comunitar", inerent naturii specifice a Uniunii Europene și că la data primei hotărâri în acest sens ( 15 iulie 1964, speța Costa/ENEL) supremația nu era menționată în tratat. Situația a rămas neschimbată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
precizează că din jurisprudența Curții de justiție rezultă că "supremația dreptului comunitar este un principiu fundamental al dreptului comunitar", inerent naturii specifice a Uniunii Europene și că la data primei hotărâri în acest sens ( 15 iulie 1964, speța Costa/ENEL) supremația nu era menționată în tratat. Situația a rămas neschimbată și astăzi, dar "Faptul că principiul supremației nu va fi inclus în viitorul tratat nu va schimba în nici un fel existența principiului și jurisprudența în vigoare a Curții de justiție". Din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
al dreptului comunitar", inerent naturii specifice a Uniunii Europene și că la data primei hotărâri în acest sens ( 15 iulie 1964, speța Costa/ENEL) supremația nu era menționată în tratat. Situația a rămas neschimbată și astăzi, dar "Faptul că principiul supremației nu va fi inclus în viitorul tratat nu va schimba în nici un fel existența principiului și jurisprudența în vigoare a Curții de justiție". Din hotărârea în speța citată, rezultă că dreptului născut din tratat nu i se poate opune un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
opune un text intern, "indiferent de natura acestuia, fără a-și pierde caracterul comunitar și fără a fi pus în discuție fundamentul juridic al Comunității însăși". Cu toate aceste precizări, este clar că neincluderea în Tratatul de la Lisabona a principiului supremației dreptului comunitar reprezintă un alt pas înapoi față de ceea ce se realizase prin Tratatul constituțional, document ratificat de 18 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, pentru că forța juridică a unei dispoziții din Tratat este superioară precizărilor dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
conflict a fost punctat de patru scurte războaie dureroase, care s-au desfășurat în 1948, aprilie-mai 1965, septembrie 1965, noiembrie-decembrie 1971. Această situație tensionată are rădăcinile în istoria subcontinentului, în cursul căruia musulmanii au evoluat de la o poziție de o supremație în guvernele indigene ale Indiei, până la căutarea unor soluții de salvare de sub imperialismul străin și găsirea unor căi de salvare, pentru suveranitate asupra unei părți a subcontinentului. După independență (1947), relațiile dintre cele două state s-au aflat sub influența
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
numai după revizuirea Constituției". 21 Pentru a putea ratifica Tratatul de la Lisabona, Parlamentul francez a procedat la o nouă modificare a Constituției (4 februarie 2008). 22 Tratatul " va avea aplicabilitate directă în ordinea juridică internă și se va bucura de supremație față de legislația internă, care va trebui să fie conformă cu dispozițiile acesteia" (pag.5 ). 23 Într-o emisiune la Televiziunea Națională (TVR1), din 4 februarie 2008, Președintele României, Traian Băsescu, a vorbit despre "vulnerabilitățile mari" ale Constituției și despre necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe post de manageri, cât și personal de execuție, managementul proiectelor ca domeniu de activitate a apărut relativ recent, în anii ’50 în SUA, ca urmare a inițierii și derulării programelor spațiale ale NASA, a apariției concurenței între națiuni pentru supremație în domeniul militar, precum și datorită presiunii crescute exercitate de clienții care doreau ca proiectele lor să fie realizate cât mai repede, astfel încât să-și recupereze rapid investițiile. Realizând o etapizare a cercetărilor in domeniul managementului proiectelor, se observă că, în
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
derularea (respectarea limitelor de timp, respectarea bugetului), cât și în ceea ce privește produsul final (calitate, eficiență, standarde tehnice). Astăzi, un accent deosebit în cadrul activităților se pune pe resursa umană și implicit pe informație. Dacă în urmă cu două decenii resursele materiale dețineau supremația, acum asistăm la o răsturnare a scării de valori, economia bazată pe cunoaștere reprezentând economia viitorului. 3.2. Tipuri de proiecte Proiectele au o serie de caracteristici care se definesc și se adaptează progresiv pe parcursul desfășurării proiectului. Aceste caracteristici se
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
și decizia de cumpărare pot interveni, uneori, două categorii de factori: atitudinile celorlalți (în ultimul moment, una sau mai multe persoane care exercită o anumită influență asupra consumatorului potențial poate să spună lucruri negative despre produsul „ales”, sau să susțină supremația altui produs); factori conjuncturali neprevăzuți (pot apărea probleme de sănătate sau de altă natură ale consumatorului sau ale celor apropiați lui, modificarea veniturilor consumatorului, modificarea prețului bunului avut în vedere sau al celor concurente etc.). Deci, preferințele și chiar intențiile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
și decizia de cumpărare pot interveni, uneori, două categorii de factori: atitudinile celorlalți (în ultimul moment, una sau mai multe persoane care exercită o anumită influență asupra consumatorului potențial poate să spună lucruri negative despre produsul „ales”, sau să susțină supremația altui produs); factori conjuncturali neprevăzuți (pot apărea probleme de sănătate sau de altă natură ale consumatorului sau ale celor apropiați lui, modificarea veniturilor consumatorului, modificarea prețului bunului avut în vedere sau al celor concurente etc.). Deci, preferințele și chiar intențiile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
o ierarhie de drepturi și puteri, toate existând și putând fi exercitate asupra acelorași obiecte și persoane, iar relația fundamentală dintre o putere și celelalte în această ierarhie este superioritatea celui de sus față de cel de jos și nu o supremație totală a unuia față de rest<footnote R. Schaltter, Private Property. The History of an Idea, Russell & Russell, New York, 1978. footnote>. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, conceptul familial al dreptului condiționat de folosință a proprietății private a fost înlocuit cu
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
este aceea de a fi subiect al proprietății, iar dreptul de proprietate este generalizat și apărat pentru fiecare individ (singura restricție este legea); b) egalitatea în drepturi, obligații și tratament a fiecărui individ, a tuturor categoriilor de agenți economici, prin supremația legii, elaborată și aplicată de statul democratic, de drept; c) toate deciziile economice sunt adoptate de indivizi și firme fără intervenția guvernului sau a organismelor publice - fiecare agent individual este preocupat de interesul propriu, dar acesta se realizează prin mecanismul
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
primul text care nu era impus nici de puterea suzerană, nici de cele șapte puteri garante. Potrivit Constituției, România devenea o monarhie ereditară, în care erau respectate următoarele principii politico-juridice: suveranitatea națională, separația puterilor în stat, guvernământul reprezentativ, responsabilitatea ministerială, supremația Constituției în fața tuturor legilor"6. În anul 1923, după desăvârșirea creării statului național unitar și ca urmare a introducerii votului universal, Constituția din 1866 a fost înlocuită cu alta, fiind considerată a fi printre cele mai democratice din Europa. Constituțiile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
dominantă a realității este oarecum distorsionată. în acest scop, am căutat să-mi aplic teoria expansiune-recesiune la situații istorice. în Pentru o transformare a sistemului sovietic, am analizat ascensiunea și decăderea comunismului sovietic în termenii unui proces expansiune-recesiune, iar în Supremația americană: un balon de săpun am comparat politicile administrației Bush cu o bulă speculativă la bursa de valori. Aceste încercări pot fi grăitoare, dar nu definitive, întrucât o trăsătură distinctivă a teoriei reflexivității este că nu pretinde să ofere explicații
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
creează sentimentul bunăstării și al progresului, cei care nu reușesc să-și găsească un scop pot fi atrași de o dogmă ce le oferă un set de valori prestabilite și un loc sigur în univers. Gândirea dogmatică constă în stabilirea supremației unei doctrine despre care se crede că vine din afara individului. Sursa poate fi o tradiție sau o ideologie care câștigă competiția cu alte ideologii. în orice caz, ea devine arbitrul suprem în privința părerilor contradictorii: cei care se conformează sunt acceptați
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]