162,438 matches
-
Dl Radu Vasile, ca mulți politicieni autohtoni, e un inspirat, calitate care nu se prea potrivește cu funcția de prim-ministru într-o țară așezată. Mă tem însă că ea nu e incompatibilă cu premieratul în România. Căci, așa cum susțin sursele, păcatele reprobabile ale d-lui Radu Vasile țin tot de inspirația să, cu care și-ar fi stîrnit inamiciții în propriul său partid, la Cotroceni, în Convenție și așa mai departe. Nu aș vrea să se înțeleagă din cele scrise
Înainte si după Helsinki by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17476_a_18801]
-
ăndemnat să revin asupra chestiunii, ceva mai amănunțit. ăntâiul neăncrezător este ănsusi Ion Vartic: "Deocamdată, ăn acest stadiu precar al cercetării, pot fi detectate numai douăsprezece părți..." Deunăzi, ăn România literară, Alex. Ștefănescu ănclina la fel, ăn sensul diminuării, conform surselor ce ar fi deținute de colega noastră Andriana Fianu. Pentru o mai bună clarificare, e de luat an seama procedura prozatorului anca de la fundamentarea Cronicii de familie. Această a crescut, treptat, din nucleul Bijuteriilor de familie. Prima ăncercare de extindere
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
fi așteptat, de pildă, să pretindă construirea unui sistem social în care toate aceste privilegiile să dispară ori să devină cu totul nesemnificative. M-aș fi așteptat să se plângă de sistemul centralist care menține țara într-un prizonierat cvasi-medieval, sursa originară a subdezvoltării. M-aș fi așteptat să denunțe degradarea galopanta a nivelului cursurilor și seminariilor, ținute de dascăli deprofesionalizați, uzați fizic și intelectual, obligați de salariile de nivel centro-african să predea în trei-patru locuri. M-aș fi așteptat să
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
să o descopere și pentru alții, retoromana, cât și an ăntreaga Europa, ăn care călătorește mănat de curiozitatea de a vedea pur și simplu cum arata alte locuri, dar nu o curiozitate reductiva și asimilatoare, ci una sinceră, ca atare sursă inepuizabila de bucurii și minunări. Oricât de mult i-ar displăcea lui Iso Camartin cuvântul "identitate", pe care al consideră prea la modă, și prin urmare cumva pretențios, acest volum are an centru tema identității. Identitatea ănteleasă nu că suma
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
discursurile) a ăncercat să mobilizeze masele făcând ăntr-un discurs o trimitere la istorie. Modelul ănaintasilor, cu care Ceaușescu se străduia să-și garnisească politică, constă an acel discurs an cuvintele lui Decebal, nici mai mult nici mai puțin. Care era sursă istorică de care se folosea fostul președinte cu sceptru? Niște versuri de Coșbuc. Care era sursă lui Coșbuc? Trecutul romanțat al patriei, care oricum nu conta, important era că Decebal ănsusi, prin purtătorul său de cuvânt, G. Coșbuc, dădea certificat
Pestele cu cap de Motoc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17508_a_18833]
-
care Ceaușescu se străduia să-și garnisească politică, constă an acel discurs an cuvintele lui Decebal, nici mai mult nici mai puțin. Care era sursă istorică de care se folosea fostul președinte cu sceptru? Niște versuri de Coșbuc. Care era sursă lui Coșbuc? Trecutul romanțat al patriei, care oricum nu conta, important era că Decebal ănsusi, prin purtătorul său de cuvânt, G. Coșbuc, dădea certificat de justețe politicii partidului. Recursul la mituri nu i-a prea ajutat lui Ceaușescu, iar toată
Pestele cu cap de Motoc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17508_a_18833]
-
glumă. Dar nu a fost așa! De atunci, filmele de science-fiction, nu mai apucă să țină pasul cu realitatea! (informație preluată din cartea „Guvernul secret” de Milton William Cooper, ediția 1999, editura Louise Courteau, Canada). Autorul a murit în 2001 sursă Internet. Până una, alta, i-am făcut „Prințului” o superbă fotografie, urmând să aflu mai târziu istoria acestui om misterios. Când mi s-a oferit prilejul, m-am documentat temeinic, ca să înțeleg despre ce este vorba. Era încă iarnă, când
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
cel mai răspîndit al literelor, există la noi soluții diferite, deci ezitări și confuzii. Alături de tipul de citire indicat de norme (constînd în genere în adăugarea la consoana a vocalei e: be, ce, de), apar variante provenite din mai multe surse străine (bi, ef) și persistă mai ales sistemul popular, cel mai apropiat de corespondentul fonetic al literelor, neglijat în explicații dar practicat pe scară largă: bi, ci.... În consecință, o literă poate fi adesea desemnată în mai multe feluri: litera
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
unii de mult - de 50 de ani. an revistele literare s-a deplâns an mai multe rânduri (și s-a arătat și de ce) absolvenții de filologie nu mai șanț atrași de această specializare ce presupune pasiune, meticulozitate și, eventual, altă sursă de a-ți câștiga existența. Căci, ăn toate domeniile, cercetarea la noi e o cenusereasă persecutata de o mentalitate maștera. Locul ei pare fixat acolo, ăn bucătărie, lângă mormanul de grăunțe ce trebuie alese de gunoaie, ăn timp ce fetele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
Constantin Țoiu Nu numai oamenii de litere, dar mai ales sociologii, economiștii, politologii vor găsi în Comedia umană, în secolul ce urmează, - dacă nu și într-o bună parte a începutului nou de mileniu, - surse de existență, de adevăr existențial, de meditație și de filozofie, în general, la niște dimensiuni pe care secolul nostru pe sfîrșite nu a avut cum să le cuprindă. Dar numai faptul că nici unui regizor, sau producător, nu i-a trecut
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
plin de starea de spirit cosmopolita - și înainte de Revoluția din Octombrie - străduindu-se a se înfățișa lumii drept proletari deschiși față de toate civilizațiile, de toate națiunile, militînd consecvent și tiranic pentru unirea tuturor celor care n-au altă "avere", altă sursă de subzistență decît propria lor forță de muncă. Restul omenirii n-are decît să piară! Internaționalistul "încremenit în proiect" crede (pe față sau într-ascuns) că feluritele interese naționale trebuie să fie subordonate unui interes general supranațional, deoarece a fi
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
și speranțelor trăite în secolul nostru." Într-adevăr, Todorov oferă o analiză lucida și subtilă a tuturor dilemelor noastre de astăzi. Cele două calificative, "lucida și subtilă" pot părea simplu ornament retoric. Nu sînt, căci luciditatea poate avea mai multe surse, la fel si subtilitatea. După părerea mea, nici una dintre ideile expuse de Todorov în acest volum nu este originală, raportată la teoriile lui anterioare. Multe sînt reluate și, eventual, detaliate sau îmbogățite. Dar ceea ce nu am putea ști, altfel decît
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
o ălibanizareă a Iugoslaviei" ("22", 32, 1991, 5). (În exemple apar, alături de verbele-bază, si derivatele lor nominale formate cu sufixul are, așa-numitele "infinitive lungi".) Verbul a libaniza are corespondențe în mai multe limbi; pentru română este indicată, de exemplu, sursa franceză - libaniser. În italiană (citez, traducînd, după ediția din 1995 a dicționarului Zingarelli), verbul libanizzare este explicat etimologic a "de la Liban, teatru de conflicte lungi și distructive" și primește o definiție lungă și detaliată, cu un sens principal "a transforma
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
au avut demult soarta dinozaurilor. Precaritatea informației istorice transforma multe lucrări - de la prefețe la cărți - în instrumente inutilizabile. Erorile de tot soiul proliferează că ciupercile după ploaie, trecînd de la un studiu la altul, încît li se pierde pînă la urmă sursă primară. Un regim păgubitor și insalubru de vag și aproximație pare a se fi instalat la putere în republică literelor. Nici o gafă nu mai compromite, nici o inexactitate nu mai descalifică. Pur și simplu, nu sînt băgate în seamă. Iar de
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]
-
vecilor, amin". Grigore Ona, alias Krekor Parabellum, ajuns inspector la Scotland Yard, moare la puțin timp după rezolvarea celebrului caz al Gloanțelor lui Van Moos. Cred că miza acestei povestiri nu este doar parodierea mijloacelor prozei polițiste. Prin apelul la surse livrești în scopul elucidării unor crime misterioase, Gloanțele lui Van Moos amintește de Moartea și busola lui J.L. Borges. Detectivul lui Borges se transformase într-un exeget al textelor talmudice. Grigore Ona interpretează mitologiile nordice. Numai că, în timp ce imaginația lui
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
Theatrum Mundi, mi se pare nu numai inspirată, ci și argumentata regizoral și artistic pînă la capăt. Este o montare elegantă, subtilă care invită reverențios în lumea lui Mazilu. Un suport, un fel de captatio benevolensis este și caietul-program, bogată sursă de informație, emoționant prin inedite și felul în care a strîns voci de dramaturgi și de regizori. Theatrum Mundi: Don Juan moare că toți ceilalți de Teodor Mazilu. Regie, scenariu, decor, ilustrație muzicală: Alice Barb. Costume: Oana Botez. Distribuția: Viorel
Don Juan a murit! Trăiască Don Juan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17556_a_18881]
-
care e și unul din producătorii noii premiere). L-am intrebat, la conferința de presă, pe producătorul Nicolae Mărgineanu, ce procent din investiție se recuperează, în mod normal, în urma difuzării filmului în România -, si am aflat ca (mai) nimic! Singură sursă posibilă de recuperare a investiției (ca să nu vorbim de cîștig) ar fi difuzarea externă, intrarea în circuitul comercial; or, se știe, pe piața internațională "filmele românești" nu prea au căutare. În aceste condiții, te intrebi care ar mai fi rațiunile
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
cel mai captivant? Fără îndoială cel al saxofonistului francez Daniel Kientzy. Înnobilează fiecare frază a partiturii. Este un pasionat iremediabil, un cercetător neobosit al lumilor sonore cărora le conferă dimensiunea atât de umană a creației; de această dată în compania surselor electronice. "Undecimum", de Ștefan Niculescu, este opera marcată de un academism ce se apleacă asupra izvoarelor bizantine ale muzicii noastre; distingem ecouri ce amintesc de structurile neoclasice ale lui Paul Constantinescu. Horia Andreescu, în compania "Virtuozi"-ilor săi, i-a
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
romano-moldo-vlahilor, neterminat însă și publicat, cu imperfecțiuni, abia în 1835-1836, iar apoi la începutul secolului nostru. Această impunătoare opera, concepută pe o largă baza documentara (peste 150 de autori și scrieri anonime, în 11 limbi clasice și moderne), a devenit sursă de inspirație și model pentru reprezentanții Școlii Ardelene, incepand cu inițiatorul acesteia, Ioan Inocentiu Micu-Klein, în lupta de emancipare și unitate națională a românilor. Căci chiar de la al doilea titlu al operei, așezat după Pridoslovie, ideea unității și continuității este
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
de glas, ori alegeri de gesturi retorice ce însoțesc istorisirea: ele sînt privilegiul absolut, chiar obligația povestitorului. Ar fi, după părerea mea, fascinant de verificat cam unde a umblat Carrière în povestiri, ce fel de inflexiuni are propria să voce. Sursele din care a preluat textele, declarate foarte profesionist într-un epilog filologic, sînt clasice, de aceea nici nu le mai enumăr. Verificarea, așadar, ar fi posibilă. Convingerea mea, nedemonstrabila, este că autorul a intervenit destul de mult. Îl suspectez de Carrière
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
este ăidealistă, din moment ce respinge explicația economică a operei de artă și pune accentul pe aventură limbajului; tot el precizează că respingerea materialismului înseamnă ărespingerea darwinismului și a marxismuluiă și că, prin urmare, formaliștii sînt ămisticiă; în plus, Trotki afirmă că sursa filosofica fundamentală a formaliștilor ar fi Kant (!), ăpontiful idealistiloră și că formalismul rus ar fi un avatar îndepărtat al kantianismului; în fine, ca primatul limbii în literatura ar reprezenta cea mai gravă erezie, din moment ce el pune accentul pe ăformă în defavoarea
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
tînăr reîntors la țară lîngă fratele său retardat. Un film ce respectă strict regulile acestui "joc serios", născut nu din saracie că neorealismul căruia într-un fel îi este cofratern, ci din provocarea ambițioasă de a merge din nou la sursă primară a emoției, la instinct și improvizație, la surprinderea necontrafăcută a reacțiilor și mediului. Totul cu speranța că, scăpînd de hemoragia "efectelor speciale", se va ajunge la un mesaj filmic mai spiritualizat, măi firesc. The Legend of 1900 de Giuseppe
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
În postfața să, Virgil Ciomos se întreabă care vor fi fiind acele repere intelectuale sau umane care au definit unicitatea gîndirii lui Lévinas, recunoscînd, însă doar între altele, descinderea filozofului dintr-o multimilenara tradiție rabinica. Ticu Goldstein, apelînd la diverse surse care îi confirmă convingerea, merge însă mai departe, sugerînd că de fapt iudaismul, așa cum îl (re)definește Lévinas, reprezintă marca esențială a gîndirii sale, izvorul care dă claritate și adîncime și importurilor sale din filozofia occidentală. Citînd și alte lucrări
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
de la Pitești, condusă de Dumitru Augustin Doman, a conceput cea mai recentă apariție a sa (4 - 5) că un număr monografic Costache Olăreanu, ce ar trebui avut în vedere de colaboratorii lui Mircea Zaciu la Dicționar, pentru informația biobliografică de la sursă. Prezentîndu-si cu surîs subțire, sub titlul Ani, evenimente, operă, C.V.-ul (asemănător că ton cu acela al lui Mircea Horia Simionescu, pus în deschiderea volumului de Povestiri galante din BPT), Costache Olăreanu pare mulțumit că nu mai e nevoit să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
a avut plăcerea și grijă de a-si fotografia singur lucrările. A fost publicat și un album cu aceste fotografii admirabile. Lucrările care ni se propun acum ca fiind opere ale sale de început nu sînt nici mentioante de vreo sursă din epoca, nici fotografiate de autorul lor. Brâncusi era totuși prea scrupulos ca să le treacă sub tăcere. Fapt e că nu le pomenește nici chiar el vreodată și, cum arătăm, nu pune ochiul aparatului pe ele. Oare de ce? Singură ipoteza
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]