2,412 matches
-
doritor să-i afle sfatul. Se produce, astfel, o subită inversare de roluri: cel care trebuia să fie duhovnicul devine spoveditul, în vreme ce mireanul capătă puterea unui confesor. Secretul care apasă conștiința mezinului se dezvăluie cumplit: Iancu este capul bandei de tâlhari, aflat, acum, în mare pericol de a fi trădat de foștii complici, arestați deja de autorități. Scena este întreruptă de sosirea, la han, a unui grup de voluntari, în drum spre teatrul militar de la sud de Dunăre (acțiunea este plasată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tovarăși îl acceptă bucuroși în mijlocul lor și, împreună, părăsesc hanul. După trecerea unei bune perioade de timp lipsite de vești din partea fugarului, Stavrache primește o scrisoare redactată de Iancu în chiar ajunul asaltului redutei Plevna. În paralel, aflăm că, deși tâlharii fuseseră judecați și condamnați, magistrații nu reușiseră să elucideze misterul identității căpeteniei acestora. Pe când hangiul începe să se întrebe dacă popa are de gând să se întoarcă, o altă scrisoare, de data aceasta, oficială, îi risipește îndoilelile: sublocotenentul Iancu Georgescu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
proveniți din rândurile celor care vor accede, nu peste mult timp, la puterea absolută. Vom cita din procesul verbal întocmit cu ocazia acestei sărbători cu puternic iz păgân, ce ne va umple de otravă ideologică tineretul măcar până la moartea fostului tâlhar de drumul mare și asasin feroce, Iosif Vissarionovici Djugașvili (Stalin, pentru deșănțații lui parteneri de chiolhanuri și crime). Iată ce se consemna în documentul emis de UTC Vaslui, la data de 8 noiembrie 1944, la numai o zi de la „marea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în seara zilei de 22 august, aproximativ la orele 18. Puhoaiele bolșevice au venit dinspre pe direcțiile: CoropceniCodăiești-Soleș -Văleni-Moara Domnească-Vaslui și BârnovaScânteia-Rebricea Cănțălărești-Ștefan cel Mare-Vaslui. Oamenii din aceste localități s-au ascuns care și cum a putut fiecare de frica tâlharilor lui Stalin. În Clădirea fostei primării din Moara Domnească. Acum, Căminul cultural ai evrei, cu o singură excepție și aceea notabilă deoarece era de genul... feminin! a. Cum a ajuns PCR Moara Domnească De fapt, peste numai cât e sfârșit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
părăsirea orașului, să se restituie pianul D-nei Vrioni”. Într-adevăr, ofițerul român își făcuse treaba ca la carte în cazul „pianul d-nei Vrioni” și probăm cu o declarație cusută la dosar dată de către administratorul averii acestei femei refugiate din calea tâlharilor sovietici. Iată ce scrisese acesta: „Subsemnatul Lazăr Lăzărescu, inginer pensionar din orașul Bârlad, str. Emandi, nr.8, în calitate de tutore a averei Doamnei Alice Vrioni (...) declar următoarele: casa D nei Vrioni a fost rău devastată de către soldații ruși (subl.ns.) și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mișelească a lui Neculai Busuioc După cum spuneam și la începutul acestui documentar, bestiile ce fuseseră angajate în structurile operative ale securității statului, aveau obiceiul grotesc de a-și face arestările în toiul nopții, ca cei mai mârșavi și mai abjecți tâlhari. Partidul muncitoresc român investise propria-i securitate cu puteri discreționare, nemaiîntâlnite în toată istoria României. Deoarece securiștii erau cunoscuți de populație care se ferea de ei ca de niște câini turbați, arestările se făceau în cvasimajoritatea cazurilor pe baza delațiunilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Atunci blestemele curg în potop, dragostea fiind poate starea cea mai compatibilă cu intransigența, mai inaptă de compromis: Cine iubește și lasă Nu l-aș mai vedea cu casă; Aibă-și casa cucului, Și odihna vântului, Târătura șarpelui Și cinstea tâlharului. În nuvela lui Slavici, sentimentele și resentimentele nu sunt departe de această viziune populară ancestrală. Așa credem că simte și Ana în momentul când are pentru prima oară conștiința părăsirii ei. Dacă avusese îndoieli legate de caracterul lui Ghiță, nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
-mi pierd eu sărita. Așa cum Ghiță avea o onoare, un bun renume de apărat, și Lică intenționează să și-l apere pe al său cu orice preț chiar dacă acesta e de altă factură. Aura de lider al bandei de hoți, tâlhari și ucigași locali, de antierou, om al fărădelegii i-a purtat întotdeauna numele din gură în gură. Cunoscut sau necunoscut în mod direct, Lică a fost pe buzele tuturor. Asemenea unei legende multe s-au zis despre el (n.a. în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
redăm cuvintele antologice ale sale din opera Contra donatiștilor, 4, 23: „Potrivit Tradiției, toată Biserica recunoaște botezul pruncilor care, de bună seamă, încă nu pot crede întru inimile lor în dreptatea dumnezeiască, nici a mărturisi mântuirea precum a făcut oarecând tâlharul și care prin plânsetele și țipetele lor în timpul botezului chiar împiedică oarecum săvârșirea Tainei, dar cu toate acestea, nici un creștin nu va zice că botezul nu va fi pruncilor de vreun folos. Iar dacă cineva va întreba de porunca dumnezeiască
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
că se simte mult mai bine decât de obicei. Dar când a mers să se culce și a adormit, a visat că trebuia să străbată o anumită trecătoare periculoasă între Oxford și Gloucester, numită Baizalis, unde obișnuiau să se ascundă tâlharii; când a ajuns la capătul văii, tâlharii l-au înconjurat din ambele părți ale drumului și au început să strige: „Omorâți-l, omorâți-l!” Foarte înspăimântat, fratele Walter s-a apărat spunând că era un frate minor. Dar ei i-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de obicei. Dar când a mers să se culce și a adormit, a visat că trebuia să străbată o anumită trecătoare periculoasă între Oxford și Gloucester, numită Baizalis, unde obișnuiau să se ascundă tâlharii; când a ajuns la capătul văii, tâlharii l-au înconjurat din ambele părți ale drumului și au început să strige: „Omorâți-l, omorâți-l!” Foarte înspăimântat, fratele Walter s-a apărat spunând că era un frate minor. Dar ei i-au răspuns: „Minți, fiindcă ești încălțat”. Fratele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
îi spuse: «Voi creștinii adorați crucea, ca semn special al Dumnezeului vostru; de ce atunci nu ți-a fost teamă să calci peste aceste cruci?». Fericitul Francisc a răspuns: «Trebuie să știți că împreună cu Domnul nostru au fost răstigniți și niște tâlhari. Noi avem adevărata cruce a Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Cristos, și pe aceasta noi o adorăm și îi oferim cea mai profundă evlavie. Dacă nouă ne-a fost dăruită această sfântă și adevărată cruce a Domnului, vouă însă v-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Cristos, și pe aceasta noi o adorăm și îi oferim cea mai profundă evlavie. Dacă nouă ne-a fost dăruită această sfântă și adevărată cruce a Domnului, vouă însă v-au fost lăsate crucile tâlharilor. Iată de ce nu mi-a fost teamă să calc pete crucile tâlharilor. Printre voi și pentru voi nu se află nimic din sfânta cruce a Mântuitorului». 2. Același sultan i-a pus o altă întrebare: «Dumnezeul vostru, în Evangheliile sale
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
adorăm și îi oferim cea mai profundă evlavie. Dacă nouă ne-a fost dăruită această sfântă și adevărată cruce a Domnului, vouă însă v-au fost lăsate crucile tâlharilor. Iată de ce nu mi-a fost teamă să calc pete crucile tâlharilor. Printre voi și pentru voi nu se află nimic din sfânta cruce a Mântuitorului». 2. Același sultan i-a pus o altă întrebare: «Dumnezeul vostru, în Evangheliile sale, v-a învățat să nu răspundeți la rău cu răul, și să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
păstrat pentru Fericitul Francisc, datorită umilinței sale». Trezindu-se, Pacifico l-a întrebat pe Francisc: «Ce crezi despre tine însuți?». «Cred - a răspuns Fericitul Francisc - că sunt cel mai mare păcătos din lume». Pacifico a replicat: «În lume sunt asasini, tâlhari și răufăcători». Francisc i-a răspuns: «Nu există în lume un om atât de rău care, dacă ar avea atâtea haruri [ca mine], nu ar fi mai evlavios decât mine». 4. Un frate care a trăit cu fratele Francisc, în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Clara. Pocăința pe care Francisc a dat-o fratelui Augustin, ce era încă novice, fiindcă acceptase bani, fiind convins de insistențele inoportune ale unui negustor, a fost aceea de a duce acești bani în timpul călătoriei printr-o trecătoare împânzită de tâlhari. Pe vremea Sfântului Francisc, au venit la Assisi pentru capitulul general circa cinci mii de frați. Ei își lăsau breviarele ce le foloseau într-un dulap sau o ladă de lemn, iar atunci când se întorceau nimeni nu mai reușea să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și chiar i se păru că vede prin fața ochilor imagini cu fugari care, de spaima năvălitorilor, își adunau întro boccea odoarele și plecau luându-și doar copiii în căruțe. Povestea Tudora, roaba doamnei Stanca, că pe drumurile băjeniților se ațineau tâlhari care-i omorau să le ia avuția, dar omorâtul își ținea cu atâta putere bocceaua în mâini încât îi retezau mâna și luau avuția cu mână cu tot. Privea uimit cum scot negustorii de pe lanț mânerul cufărașului din piele și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a lui vodă, îl situa în urma acestuia, pentru că doar domnitorul, cu o amabilitate desăvârșită, mimând o atenție concentrată, asculta, asculta, ca tocmai în momentul în care logofătul își propunea să facă un orar al expedițiilor de pedepsire a bandelor de tâlhari, să intervină neîntrebat Ștefan: — Am fost la Târgoviște! Toate privirile s-au întors spre el, întrebătoare. — Ei bine, n-a dat frunza n codru, doar cornii își scutură floarea, continuă el foarte serios. Nici urmă de lotri. Agiile au scos
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ridică din jilț și trase concluziile cu bunăvoință: — Înțeleg că nu-i zor și că putem să ne pregătim pentru Sfânta Înviere a lui Hristos în pace, iar după aceea să luăm calea bălților Dunării ca să vedem ce e cu tâlharii care ațin drumurile... Cantacuzinii se ridicară câteșitrei și, după ce îl salutară ceremonios pe domn, ieșiră. În turnul corpului de gardă ceasul bătu de patru ori, chindia cum spuneau ei. — Să înțeleg că neica Mihai și naș Dinu cred că vestea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
este Sfânta Maria Mare, se cade să ne împărtășim. S-or fi copt strugurii la Potlogi, dar perele la Doicești? Au venit tot călugării de aseară. Să ne rugăm pentru împărtășanie: — ...Nici sărutare îți voi da ca Iuda, ci ca tâlharul mărturisindumă, strig către Tine: pomenește-mă, Doamne, întru împărăția Ta. Nu spre judecată sau spre osândă să-mi fie mie împărtășirea sfintelor Tale Taine, Doamne, ci spre tămăduirea sufletului și a trupului meu. Amin. — Se împărtășește robul lui Dumnezeu Matei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spre tine cu potirele în mâini...? Copilul privea un punct undeva între soare și orizontul de apă, apropiindu-se pas cu pas de butuc. Bolborosea ceva neînțeles. Ajuns, îngenunche, continuând răspicat: — ...Nici sărutare îți voi da ca Iuda, ci ca tâlharul mărturisindu mă, strig către Tine: pomenește-mă, Doamne, întru împărăția Ta! Întinse singur gâtul pe butuc, plecându-se înainte, înălță puțin capul să vadă dacă Preoții cu Potirele îl așteaptă și țipă turcește din răsputeri: — Gata! Tobele începură să bată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu existau mai mult de 20 de avocați licențiați sau doctori în drept în Moldo-Valahia48. Și tot ca un exemplu ar fi poate potrivit să evocăm faptul că i se părea francezului nostru că "în București, ca și în Grecia, tâlharii și jandarmii trăiesc într-o armonie emoționantă"49. Dar problemele nu rămâneau doar la nivelul funcționarului public! Cum românii "aveau aptitudini dramatice înăscute", ca dealtfel, toți latinii 50, G. Le Cler făcea referire și la retorica de fațadă a marilor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
puși imediat pe urmele sale; casa fu împresurată, banda surprinsă și prinsă cu forța. Demnul magistrat care conducea poliția îl convocă pe șeful hoților în fața sa și îl supuse unui interogatoriu secret. Ce se întâmplă între aceste două onorabile personaje? Tâlharul avu talentul de a-i demonstra magistratului perfecta sa inocență; acesta din urmă nu cerea decât un certificat de 1 000 de ducați pentru a o constata; casa de bani a companiei nu conținea decât 800 și banda trebuia să
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
își opri restul în mod nobil, după care fiecare se duse în legea lui. Această anecdotă, a cărei autenticitate ne-a fost garantată de către un martor ocular, explică orația funebră adresată eroului istorioarei precedente. La București, ca și în Grecia, tâlharii și jandarmii trăiesc într-o armonie emoționantă. Capitolul 7 Comerț, industrie, agricultură Țară agricolă • Comerț cu mărfuri brute • Grâne de la Dunăre • Vechiul monopol al grecilor • Rodnicia miraculoasă • Îngrășământ inutil • Străinul nu poate cumpăra imobile • Horticultura neglijată • Bogății mineralogice • Sericicultura • Industria
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
viața boierilor; el spuse că "deputații nu mai erau liberi; că bande de figuri sinistre, pline de viciu și de beție, oribile și hidoase precum crima, rușinea și degradarea înconjurau metropola; că pumnale se agitau sub paltoane zdrențuite; că acești tâlhari aveau să se năpustească asupra oamenilor de dreapta". Cităm acest eșantion de elocvență parlamentară pentru a arăta ce fel de vorbe usturătoare trebui să suporte ministerul Golescu. Or, aceste pretinse pericole erau inventate pentru o figură de retorică. Miniștrii, fiecare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]