2,444 matches
-
acest aspect, nu? - Sunteți extraordinar, doctore! exclamă Ofelia, nu atât de surprinsă pe cât de preocupată era să-și etaleze formele, pe care le ascundea imaginar sub halat, deznodând și înnodând Marian Malciu cordonul, în timp ce-l privea cu neascunsă doză de tandrețe. Întotdeauna știți ce gândesc... Cum intrați în mintea mea? - Intru pentru că tu îmi permiți, domnișoară... - Vai! Domnișoară, ziceți dumneavoastră doar așa, în glumă, să mă simt bine, știu eu... Aș dori să mai fiu, dar mi-a trecut vremea... Am
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Iuliana sau după aceea. Avea satisfacții multiple și începuse să simtă un anumit fel de fericire. Nu se manifesta, dar fața lui era mereu luminoasă, vorba mai bună și mai convingătoare ca oricând, iar gesturile față de Iuliana erau pline de tandrețe, deși încerca să fie mai reținut. Cu Iustin avea dialoguri interesante. Îi plăcea mult să stea de vorbă cu el. Acesta traversa o perioadă de stabilizare înceată, dar sigură. Începuse să vorbească bine, coerent, fără întreruperile din primele două zile
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
-i, urmare a dorinței lor sufletești, dar și urmare a chemării trupurilor. Se doreau dureros de mult și se ofereau reciproc din plin, fără rezerve, cu o plăcere pe care nu o cunoscuse, până atunci, niciunul. Gesturile erau încărcate de tandrețe, iar unirea trupurilor îi trecea într-o altă dimensiune. Pluteau înlănțuiți pe undele calde ale iubirii... După șase zile de spitalizare, Iustin își recăpătase în mare parte forțele și pofta de viață, ceea ce l-a încurajat să solicite externarea. Simțea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
care băutorul cosmic de ceai ar fi plonjat un pliculeț cu ierburi aromate. Da, Cafeneaua timizilor era acolo, discretă, dar vie, încrustată în mijlocul acelui imobil paralel cu scuarul. m-am îndreptat spre ea oarecum plutind, am deschis cu o imensă tandrețe în gesturi ușa cafenelei și am intrat. m-am regăsit, din nou, într-un decor devenit familiar, doar că de data aceasta erau mult mai mulți clienți în cafenea, cel puțin opt persoane la opt mese diferite. Barmanul cu ochii
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
spus, Domnișoara ri nu a copiat chiar totul, din cînd în cînd și-a mai permis și cîte un exercițiu de ficțiune, probabil cu un scop precis, pentru a-mi demonstra mie că știe și să scrie. efluvii grele de tandrețe mă învăluiră imediat : Domnișoara ri își pregătise, prin acele pagini inventate, șansa de a fi iertată. Pasajele obscure aveau deci rolul unor circumstanțe atenuante... am simțit imediat cum toată contrarietatea mea se evaporă, cum devin din nou permisibil și deschis
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Bernard i se mai oferea un ultim semn de afecțiune. înmînarea cheii se făcea întotdeauna printr-o atingere fizică, uneori aproape imperceptibilă, între cele două mîini, mîna care întindea cheia și mîna care primea cheia, cu un transfer reciproc de tandrețe... În acel început de octombrie, însă, Bernard nu se aștepta ca tot acest ritual să fie bulversat cu violență de o întîmplare mai mult decît bizară. 41 de ani de stabilitate fură măturați brusc de o situație insolită și, de-
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
unei astfel de operațiuni este cartierul Queens. Deci, știam eu cîte naționalități diferite trăiau acolo ? nu, nu prea știam. Victor îmi ceru să spun o cifră. — Cincizeci ? — mai pune... — o sută ? ochii lui Victor fură inundați de un fel de tandrețe și îmi dădură de înțeles că eram aproape de jackpot. ei bine, da, peste o sută de naționalități trăiau în Queens, de fapt în jur de o sută treizeci. — ai să vezi, preciză Victor. Vecinii mei sunt o familie de ruși
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
feciorelnică», la fel și noi suntem încrezători că această carte va ajunge în mâinile acelor bărbați consacrați și femei consacrate care nu au lăsat ca decepțiile vieții să le stingă profunda pasiune a inimii lor: Cristos cel iubit cu o tandrețe de îndrăgostit și lumea omenească ce trebuie transformată în împărăția lui Dumnezeu. Felice Scalia SPRE REFLECȚIE CONVINGERI, NU SOLUȚII A vorbi despre viața consacrată și a analiza pașii pe care i-am făcut ca persoane consacrate este o operațiune ce
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
că doar lucrurile care dăinuiesc au valoare. În natură și în istorie există și realități care nu dăinuie și, cu toate acestea, sunt frumoase și prețioase. Gândiți-vă la o stea căzătoare sau la un gest de iubire și de tandrețe. Există realități a căror prețiozitate nu depinde de durata lor în timp, ci de riguroasa și absoluta lor dăruire. Istoria vieții consacrate nu se identifică doar cu aceea a marilor instituții și a personajelor de excepție, amintite în cărțile de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
se mai deschidă o ușă." Ușa nu i se deschidea, era încuiată, așa că trebuiră să o ia, prin întunericul din nou pogorât, înapoi. "Unde-o fi cheia?" Cocondy, care întîi o pornise-nainte și îl ținuse apoi, o clipă, cu tandrețe, de-un deget, i se agățase acum de umăr. Îl întreba sau se întreba: "Unde-o fi cheia?" Pinky delibera cam în care moment să treacă la executarea complexului de mișcări "fentă-revenire-piedică-fentă", în așa fel încît Cocondy să prindă prilejul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mormânt s-aducă flori și înainte să plece își aranjează părul și se rujează în oglinjoara aia. * La-nmormîntare, când noi, familia, ne aplecam și sărutam pe rând fruntea rece a lui tata, asistența, foarte numeroasă, a fost impresionantă de câtă tandrețe și de cât de dulci erau sărutările noastre și a început să aplaude. Tu ai murit de zece ani. La mulți ani și gata. Eu alerg repede-repede dintr-o parte în alta a camerei și mă lovesc tare de pereți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
reacțiile indivizilor sînt exacerbate, cum bine se observă în cursul pelerinajelor și paradelor patriotice, a festivalurilor de muzică și adunărilor politice. Flaubert descoperă la eroul său simptomele unei stări specifice omului-masă: Se cutremura sub efluviile unei iubiri năucitoare, ale unei tandreți supreme și universale, ca și cum inima întregii omeniri ar fi bătut în pieptul lui"20. Dar pînă-n epoca modernă mulțimile de acest fel apăreau sporadic și jucau doar un rol secundar. Ele nu constituiau o problemă aparte și nu necesitau o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și lipsiți de rațiune, de acel simț al responsabilităților specific omului alb, adult și civilizat. Prins în capcana lanțului asociațiilor stereotipe, alunecă ușor de la analogia mulțime-nebunie, la analogia mulțime-femeie: "Pe scurt, prin capriciile ei cotidiene, salturile bruște de la fervoare la tandrețe, de la exasperare la hohote de rîs, mulțimea este femeie chiar și atunci cînd e alcătuită din elemente masculine, cum de altfel se și întîmplă de obicei. Din fericire pentru femei, modul lor de viață le închide în casă, condamnîndu-le la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
trădează faptul că în joc e o nevoie de supunere care își caută realizarea. În îndeplinirea ei, oamenii își află plăcerea. "Adevărul este, spune Tarde, că pentru majoritatea oamenilor supunerea, credulitatea, complezența cvasi-îndrăgostită față de conducător sînt însoțite de o irezistibilă tandrețe"277. Putem refuza conținutul acestor argumente. Mai dificil va fi însă să refuzăm logica lor și realitatea experienței. Astfel încît apare următoarea întrebare: există oare un singur om care să nu fie ispitit de tentația de a admira și de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
indiciu imperativ că ființa formațiunii de masă consistă în legături libidinale de un tip nou, stabilite între membrii masei"390. Iată o declarație care sună straniu sub pana lui Freud, a cărui lipsă de încredere în generozitatea spontană, în "laptele tandreței omenești" e bine cunoscută. Dar nu trebuie să ne lăsăm amăgiți de cuvinte: iubire înseamnă, în ultimă instanță, sexualitate. Toate schimbările care se operează în interiorul individului și în cadrul raporturilor dintre indivizi poartă această marcă. Ele nu se datorează defel, cum
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
către nuditatea deșartă a lumii are, pentru conștiința sedată a oricărui nihilist, funcția glandei pineale. Sufletul nu există, pesemne, decât pentru a descoperi alte tehnici de aneantizare a vieții. Plăcerea pornografică caută vertijul abisal al expulzării din economia oricăror echilibre. Tandrețea e izgonită, mai întâi. Frivolitatea avangardistă alungă misterul, masochismul meschin ia locul gingășiei, pentru ca demonul profanării să primească un nou titlu de proprietate. Trăit în această variantă, erosul e lipsit de orice arhitectură și demnitate. Faptul de a-ți fi
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
lor. În schimb, ideea de bază a lui Maslow, conform căreia același scop este susținut de motivații multiple, este valabilă și se aplică în dragoste. Aspirăm la iubire pentru a satisface nevoi multiple: sex, siguranță (un cămin, echilibru financiar), afecțiune (tandrețe), dar și stimă sau realizare (căsătoria cu o notabilitate - un prinț, un star, un manechin etc.). Mai mult decât sub forma unei piramide, aceste nevoi se articulează ca un puzzle, spre marea fericire a scenariștilor de film! Pentru mai multe
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
educație, pentru că acest tip de stereotipuri limitează posibilitățile individuale de dezvoltare. Și bărbații, și femeile trebuie eliberați de barierele înguste ale unor constructe culturale reducționiste în favoarea unor identități androgine mai sănătoase. Personalitatea androginăxe "„androgin" combină trăsături feminine: grijă, cooperare, compasiune, tandrețe, sensibilitate, cu trăsături masculinexe "„masculin": agresivitate, spirit de conducere, inițiativă, orientare spre competiție (Sandra Bem, 1976). 2.3.3. Limitele feminismului liberaltc "2.3.3. Limitele feminismului liberal" Mă voi referi, în cele ce urmează, nu la criticile conservatoare ale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
este, aici, o prelungire a vidului din marele spațiu. O intuiție fină a relațiilor din univers pe care Alecsandri o Întoarce, apoi, spre temele lui lirice obișnuite. În O noapte la (ară (din voi. Doine și lăcrămioare) relația este de tandrețe. CÎmpia (spațiul unei reverii amoroase) este acum favorabilă. Motoarele retoricii se pun În mișcare: dulcea taină a umbrelor, lumina mîngîioasă a făcliei de pe cer, glasul de Îngeri, sfinte armonii, plăceri Încîntătoare etc. O agresiune, o irepresibilă ofensivă a suavității. Leagănul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din trista omenire”, să se piardă, cu alte cuvinte, În orizonturile goale. CÎmpia apără, astfel, o nerăbdătoare afecțiune și lecuiește un spirit iritat de larma și fățăriile lumii. Din acest spațiu dulce, lainic, ocrotitor au dispărut Însă obiectele materiale. Căldura tandreții le-a transformat În energii volatile. Universul alecsandrian este constituit la ceasul plăcut numai din șoapte și văpăi line... * Așadar: Alecsandri nu iubește un singur peisaj. Nu mizează pe un singur tablou. Muntele, lacul, marea, valea, lunca, plaiul, cîmpia intră
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un prim poem (Lumea) face elogiul prieteniei, Însă termenul este ambiguu. Prieteșug poate Însemna afecțiunea spirituală (agapé) dar și pasiunea erotică. Pentru a desemna diferitele nuanțe ale dragostei (philia erotike), grecii foloseau și noțiunea de eunoïa (bunăvoință și devotament), storge (tandrețe), pathos (dragostea ca dorință), charis (dragostea ca formă de recunoștință), mania (pasiunea erotică dezlănțuită)*. Pasiunea lui Conachi bate mai mult spre mania, deși nu exclude nuanța afecțiunii dezinteresate (agape). Prieteșugul este forma generală a iubirii, o soluție la deșertăciunea lumii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
imens orgoliu: orgoliul de a crede că suferința (pasiunea) omului poate pune În mișcare universul; că iubirea poate stăpîni lumea. Lingă senzația de clătire a sufletului, de cufundare În neant există, și la Conachi, un sentiment stăruitor de plăcere, de tandrețe. Căderea este dulce pentru că ea este o probă de dragoste. Cufundarea este Întăritoare pentru că ea ilustrează existența unei pasiuni incontrolabile. Figura catastrofei se transformă, astfel, printr-o abilă răsturnare de perspectivă, Într-o figură a crosului acaparator, totalizant: o figură
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nici măcar nu se întrebă de ce, pe măsură ce înaintau, motanul se făcea tot mai mare, cât o pisică sălbatică, apoi căpăta ochi sfredelitori de linx și, în cele din urmă, mers mătăsos de ghepard. Nu se temu nicio clipă, animalul emana o tandrețe care îi dădea putere, așa cum pășea alături de el, atât de aproape, încât îl putea mângâia cu degetele între urechi. Era împăcat cu sine. Simțea cu bucurie lumea din jur, îi vedea lumina caldă, fără a ști dincotro bate soarele, îi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
acele “nașteri” în ordinea credinței, care ne sunt cu putință. Ele dezvăluie și ordonează mersul cuvenit al istoriei, înclinănd lumea - astfel pregătită și coaptă - spre a doua venire a Domnului. Purificată prin asceză, marea dragoste este de fapt destinul omului. “Tandrețea ontologică” pe care marii mistici (Sfăntul Isaac, Sfăntul Macarie) o arată oricărei creaturi - fie ea reptilă sau chiar demon - este însoțită de un mod iconografic de a contempla găndul divin dincolo de transparența lumii, de a pătrunde în cochilia cosmică, pănă
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
și vine odată cu educația. Ea dă seamă asupra calității omenești a unei persoane. În principiu, un suflet frumos, un caracter frumos, un comportament frumos se caracterizează printr-o serie de trăsături precum: generozitatea, integritatea, principialitatea, sinceritatea, optimismul, hărnicia, bunătatea, răbdarea, tandrețea, responsabilitatea, consecvența, seriozitatea, candoarea, dărnicia, disponibilitatea, îngăduința, altruismul, sacrificiul de sine, bunăvoința, onestitatea, cinstea, simplitatea, demnitatea, autoexigența, căldura sufletească, discreția, spiritul încurajator, susținător, grijuliu, atent cu problemele celor aflați în criză (existențială), empatic, sensibil. Este, precum știm, tipul de frumusețe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]