1,982 matches
-
cu ziare, era atracția Iașului. S.B.: Era mai de stânga. D.T.: Era o chestie mai franțuzească, din vara lui 1968. Erau extrase din L'Unità, Liberation și altele, din ziare mai anti-establishment, anti-de Gaulle. Eiii, acolo am cunoscut-o pe tanti Anișoara, care dădea cea mai bună cafea din Iași, și pe niște tineri, pe cei de la "Roșu și Negru", printre care și Ovidiu Lipan Țăndărică. Seara ne-am dus la un chef cu noii prieteni de la Drept și cu alții
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în cuie". Am avut un alt șoc. Țin minte că am venit tehui de pe Copou, am venit în biroul meu, la Centrul universitar, am rugat-o pe doamna Simionescu, secretara mea, să închidă biroul și-am coborât în bar la tanti Anișoara, unde se bea cea mai bună cafea din România și cea mai bună vodkă din Iași. Și a fost o zi neagră pentru mine. M-am enervat și nu m-am prezentat a doua zi la doctorat. Dacă a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
spus lui Mișu Timofte: "Mișu, hai s-o lăsăm baltă!". I-am spus-o clar în fața Casei Studenților, pe scări, n-o să uit: "Mișu, gata, plec, nu mai pot!". M-a tras de mânecă, m-a dus în bar la tanti Anișoara, am băut o vodcă până târziu, au venit și băieții. (Boieru, Negoescu, țin minte, instructorul central: "Băi, nu cumva să faci prostii. Du-te acasă, odihnește-te. Hai, mai bea o votcă!". Le ziceam: "Băi, nu-mi mai trebuie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ordonase UASCR-urilor locale să facem evenimente cu 25 de ani de la înființare. Și stăteam eu în StudBar cu băieții mei la votcă și mă tot gândeam și mă uitam pe pereți. Țin minte și am mai povestit că, la tanti Anișoara în bar, era semiîntuneric și pereții erau tapetați cu ziare occidentale de stânga. Și mă uitam la pozele acelea din ziarele de pe pereți. Și nu mai știu care povestea la masă că acolo fusese și Iliescu și că i-
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Mircea Ignat, pe Liviu Antonesei și pe Valeriu Gherghel, am luat două sticle de votcă și am coborât la Râpa Galbenă, unde am stat pe trepte vreo trei ore și am discutat. S.B.: Nu ați vrut să intrați nici măcar la tanti Anișoara. Vă temeați să nu se audă. D.T.: Da. Și le-am spus că Securitatea veghează și că de aceea trebuie ca o perioadă să se răspândească, să stea mai răsfirați. S.B.: Primeați delațiuni, scrisori semnate sau anonime, reclamații? D.T.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că nu e asta calea pe care trebuie să mergi tu. Ești un bărbat capabil de ceva mai bun decât să hămălești tocmai din fundul Văii Racovei niște produse care se mai pot găsi și mai pe aproape. - Nene Păun, tanti Zoița! Aveți mare dreptate. Niciodată nu m-am gândit în viața mea, că voi face ceea ce fac acum. Și dacă mi-ar ieși vreun câștig mai consistent, să simt că se-nmulțesc ceva banii, dar parcă i-aș scoate din
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
persoane ce le știa români de nădejde. A aflat și de arestări, de cercetări, dar el deocamdată a scăpat, deși au fost niște tovarăși pe la rudele lui din Galați care au întrebat de el, spunând că au fost colegi, dar tanti Zoița le-a spus că nu l-a mai văzut de mult, și nu știe unde e. « Dacă găsesc un loc de muncă stabil, va trebui să-mi găsesc și niște camarazi de-ncredere. Mă voi baza pe ceea ce știu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
a întors mai sărac, mai obosit, ca oricând din această ultimă deplasare, fapt ce făcea ca să accepte orice ofertă de încadrare la vreun șantier, atelier, brutării sau altfel de oferte, numai a-și câștiga existența. Reîntors la nenea Păun și tanti Zoița, primește vestea că se poate încadra la Șantierul naval Galați. Această veste l-a îmbucurat foarte mult și, chiar a doua zi și-a pregătit actele pentru a se prezenta la încadrare. Șantierul avea nevoie de forță de muncă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
te chem ca pe un procoror?!”. La rând e casa românului Baciu, apoi a lui Biciușcă, ce i se mai spunea și Arsenie. În partea stângă, dar mai la vale, e casa lui Ghiță Hanganu, ce s-a căsătorit cu tanti Profira a lui moș Vasile Pâslă. Această fostă vecină a lui Săndel, fusese prin anii 1938-1940 prietenă cu fratele lui, Gheorghiță, care a îndrăgit mai mult vioara de cât pe Profira. Apoi, în 1941, fiind încorporat în luna februarie, având
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
vede mai bine, ca înălțime când e rămas să închidă portița. Îi așteaptă întoarcerea spre-al vedea din față. Își schimbă impresia. „Da e un bărbat serios, plin de prestanță, chiar dacă e mic de statură », își zice Săndel. - Săru‟mâna tanti Emilia. Mi-era dor de matale. Am auzit că te-ai căsătorit, domnul e soțul? - Da, Săndele. Bună seara, faceți cunoștință ! Soțul, și fratele meu, mezinul, cum îi mai zicem noi. - Gheorghiu Sandu, apoi zâmbind, cum îmi spun ai casei
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
seară? - Aceasta-i încă un secret pe care nu-l pot dezvălui, nu e timpul, dar va veni cât de curând. Emilia, ca să nu apară inoportunități în discuțiile ce se creaseră pe seama cântărețului de biserică, vine cu noutatea comunicată de tanti Zoița de la Galați și anume că și Mihăiță s-a căsătorit cu o gălățeancă a cărei rădăcini familiare îi sunt cunoscute ei, sperând ca noua familie să fie o reușită. Mai subliniază că Mihăiță lucrează pe șantierul naval din Galați
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
care riposta vehement că nepoată-sa îmi copiase întru-totul atitudinea și oarecum spiritul acela descătușat de copil nevinovat, fata pierzându-și echilibrul, iar în cădere plonjând în șanț. Îmi aduc aminte și-acum dialogul consumat și atitudinea defensivă a bunicii: - Tanti Sanda, fata Odesii mi-a dat de furcă; a noastră s-a luat după a-mata, și uite cum arată, ca o murătură. De fiecare dată, Maia intervenea calm și cu o prezență de spirit de invidiat: - Fată dragă, nepoată
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
puterea de a mai spune o glumă, primea vizite frecvent, pentru că avea mulți prieteni și relații statuate pe respect, indiferent de orientarea religioasă. Însăși cumnata bunicii, soția fratelui cel mare, unchiul Toma, care-l și botezase pe tata, era evreică, tanti Estella, o femeie absolut minunată. De la ea bunica și mama au deprins o parte din secretele bucătăriei evreiești. Ceea ce însă a durut-o în mod evident pe bunica și n-a putut disimula a fost neputința de a ne cuprinde
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Floarea, ceva ce te făcea să te retragi în liniștea odăii tale și să reflectezi profund, gândindu-te că un simplu joc nevinovat al copiilor ar fi putut demola o foarte bună relație de vecinătate. La scurt timp a apărut tanti Adriana însoțită de Gigi: - Odesa, ce-a mai făcut împielițata de fiică-mea? Nici n-a apucat mama să deschidă gura, căci eu doar atât am așteptat: - Tanti Adriana, Gigi m-a „înecat”, m-a îmbrâncit în șanț și mi-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
demola o foarte bună relație de vecinătate. La scurt timp a apărut tanti Adriana însoțită de Gigi: - Odesa, ce-a mai făcut împielițata de fiică-mea? Nici n-a apucat mama să deschidă gura, căci eu doar atât am așteptat: - Tanti Adriana, Gigi m-a „înecat”, m-a îmbrâncit în șanț și mi-a stricat rochița. - Gigi, cum ai putut face așa ceva ? Mariana este totuși prietena ta cea mai bună. Ce ne facem acum ? Și atunci intervenea Gigi în stilul ei
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
aici, pe scăunele. Amândouă ați greșit, poate un pic mai mult tu Gigi pentru c-ai speriat-o și nu se cade așa ceva. Tu mamă, nu trebuia să te duci afară, spunându-ți doar să nu ieși din curte. - Uite, tanti vine cu o propunere. Mi-a mai rămas o bucată de material pe care i-o voi da mamei să-ți facă fustiță Gigi. - Da eu vreau rochiță, așa cu breteluțe și volănașe. - Bine tanti, cred că ne va ajunge
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
nu ieși din curte. - Uite, tanti vine cu o propunere. Mi-a mai rămas o bucată de material pe care i-o voi da mamei să-ți facă fustiță Gigi. - Da eu vreau rochiță, așa cu breteluțe și volănașe. - Bine tanti, cred că ne va ajunge și de rochiță, numai voi să fiți cuminți și să n-o mai sperii pe Mariana. - Tanti Odesa, promit că nici cu „Negruzi” n-o mai sperii. E totuși prietena mea. Și într-adevăr s-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
voi da mamei să-ți facă fustiță Gigi. - Da eu vreau rochiță, așa cu breteluțe și volănașe. - Bine tanti, cred că ne va ajunge și de rochiță, numai voi să fiți cuminți și să n-o mai sperii pe Mariana. - Tanti Odesa, promit că nici cu „Negruzi” n-o mai sperii. E totuși prietena mea. Și într-adevăr s-a ținut de cuvânt, Gigi s-a schimbat, m-am schimbat și eu și-am sudat o prietenie trainică pe care și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
nave, eu la Pașcani, profesor. Acum la Brăila se întâlnesc mai mult băieții noștri, Victor și Mihnea ce au o relație specială, iar noi mult mai rar. Ne-au rămas amintirile și tabloul incomplet al părinților noștri, pentru că tata și tanti Adriana au plecat mult prea devreme. A existat însă în copilăria mea și-un episod de frică, i-aș spune „frică viscerală” pe care nu l-am mai dezvăluit până acum, nici măcar mamei mele. Era vară și dormeam cu toții în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
neputința mea tot încercam să-mi găsesc cuvintele justificatoare ce urmau să-mi motiveze absența de la banchetul de absolvire. Un ciocănit discret m-a scos din amestecul gândurilor mele. Era nenea Toma. A deschis ușa și a intrat însoțit de tanti Odesa. Nenea avea în mâinile sale o pereche de pantofi noi, iar mătușica venise cu o cămașă proaspăt călcată și o cravată ce se asocia perfect. Mi-au spus doar că nu se cade să întârzii, unchiu Toma fiind prin
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
-te și dumneatale repede, Mialache!”; „- Du-te, Mialache mamă! [...]; o să-i faci mare plăcere Miții și la toți.”; „- O să te căiești, Mialache”. Gramamà din schița Dl. Goe... e mam’mare/ e parte a unui trio feminin - „mam’mare, mamițica și tanti Mița” - care-l Însoțește pe tânărul Goe Într-o călătorie spre București. Ea e anacronică („- Ei ziceți voi cum știți; eu zic cum am apucat. Așa se zicea pe vremea mea...”) și mondenă („Mam’mare Își face cruce, apoi aprinde
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cheful!” (Gazometru). Nici călătoria la București, de 10 Mai, nu e de uitat; un trio feminin conduce spre capitală ultimul vlăstar al familiei, ca recompensă pentru perpetua repetenție: „Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam’mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă În București de 10 mai.” (Dl. Goe). Trenul ajunge În București, iar „cocoanele se suie cu puișorul În trăsură și pornesc În oraș: - La Bulivar, birjar! La Bulivar!...”. Petrece puișorul, petrec și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! ca mai În vârstă În litere, științe și arte...”. Eroii sunt Însă nu pur și simplu gurmanzi, ci bulimici, variante multiplicate ale unui monstruos Flămânzilă. Tanti Lucsița, «moașa diplomată» din schița La Moși..., Îngrozește prin apetitul ei; Înainte de a se Înfățișa la rendez-vous, la berărie, unde o așteaptă „madam Georgescu a lui d. Mitică ceaprazarul și madam Petrescu a lui d. Guță de la minister”, tanti Lucsița
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Flămânzilă. Tanti Lucsița, «moașa diplomată» din schița La Moși..., Îngrozește prin apetitul ei; Înainte de a se Înfățișa la rendez-vous, la berărie, unde o așteaptă „madam Georgescu a lui d. Mitică ceaprazarul și madam Petrescu a lui d. Guță de la minister”, tanti Lucsița „a dejunat așa de ușor: trei ouă răscoapte, o căpățână de miel cu borș, niște stufat, prune cu carne, friptură la tavă, salată de castraveți, trei cinzecuri cu sifon și o cafeluță.”. Însetată, coboară din tramvai și „bea una
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
vândut la pachet cu un tabloid. Drumul pe jos către mănăstire : fac cunoștință cu spațiul spiritual transilvănean. Comerțul din zonă : de la ceaun la rucsac US ARMY. Micul Toderuț și secretul scândurilor în cruce. Busuiocul de la poarta mănăstirii și competiția memorială. Tanti Sabina. Nicula și cele trei biserici ale sale. Sosesc primii pelerini, cu celebrii prapori în fruntea cortegiului. Fericit și nedumerit, starea mea naturală în timpul pelerinajului. Lunga călătorie spre Mănăstirea Nicula, mai mult de 500 de kilometri pe șosele pline de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]