2,061 matches
-
scaune și o kassă nepricinuind așa mare cheltuială precum și localul n-ar costa mult fiindcă pe o vreme așa scurtă, un mic local ar fi de ajuns. Fiindcă iarmarocul din Fălticeni este vizitat de atât de mulți negustori străini și telegraful pentru comerț s-au făcut neapărat trebuincios. Prin urmare este speranța că venitul telegrafului prin deschiderea acestui birou sar mări considerabil. Al doilea folos ar fi acela că, Fălticeniul văzând de ce trebuință este biroul telegrafic, mai degrabă ar împlini suma
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fiindcă pe o vreme așa scurtă, un mic local ar fi de ajuns. Fiindcă iarmarocul din Fălticeni este vizitat de atât de mulți negustori străini și telegraful pentru comerț s-au făcut neapărat trebuincios. Prin urmare este speranța că venitul telegrafului prin deschiderea acestui birou sar mări considerabil. Al doilea folos ar fi acela că, Fălticeniul văzând de ce trebuință este biroul telegrafic, mai degrabă ar împlini suma care este necesară spre deschiderea unui birou telegrafic stabil acolo.” Ca urmare, la Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prin deschiderea acestui birou sar mări considerabil. Al doilea folos ar fi acela că, Fălticeniul văzând de ce trebuință este biroul telegrafic, mai degrabă ar împlini suma care este necesară spre deschiderea unui birou telegrafic stabil acolo.” Ca urmare, la Fălticeni, telegraful a început să funcționeze de pe timpul iarmarocului din anul 1856. Pentru înființarea unui birou telegrafic erau necesari 15.000 lei. Suma trebuia acoperită din subvenția târgului și la nevoie completată din încasările telegrafului. La Fălticeni, până la sfârșitul lunii iulie 1856
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telegrafic stabil acolo.” Ca urmare, la Fălticeni, telegraful a început să funcționeze de pe timpul iarmarocului din anul 1856. Pentru înființarea unui birou telegrafic erau necesari 15.000 lei. Suma trebuia acoperită din subvenția târgului și la nevoie completată din încasările telegrafului. La Fălticeni, până la sfârșitul lunii iulie 1856, s-au strâns 220 galbeni din subvenții și 9.090 lei și 30 parale din taxele depeșelor transmise. Telegraful Fălticeni, legat la linia Nimerceni-Iași a continuat să funcționeze. Documentele atestă că la Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
000 lei. Suma trebuia acoperită din subvenția târgului și la nevoie completată din încasările telegrafului. La Fălticeni, până la sfârșitul lunii iulie 1856, s-au strâns 220 galbeni din subvenții și 9.090 lei și 30 parale din taxele depeșelor transmise. Telegraful Fălticeni, legat la linia Nimerceni-Iași a continuat să funcționeze. Documentele atestă că la Fălticeni, în anul 1857, exista telegraf, cu un serviciu de distribuire a telegramelor, bine pus la punct. Moldova avea legături telegrafice cu Austria prin FălticeniNimerceni-SuceavaCernăuți, cu Rusia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
lunii iulie 1856, s-au strâns 220 galbeni din subvenții și 9.090 lei și 30 parale din taxele depeșelor transmise. Telegraful Fălticeni, legat la linia Nimerceni-Iași a continuat să funcționeze. Documentele atestă că la Fălticeni, în anul 1857, exista telegraf, cu un serviciu de distribuire a telegramelor, bine pus la punct. Moldova avea legături telegrafice cu Austria prin FălticeniNimerceni-SuceavaCernăuți, cu Rusia prin Galați-Reni și Huși-Căprieni și cu Turcia prin Galați-Tulcea. După anul 1858, s-au construit noi linii telegrafice și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
anul 1923, funcționau în județ oficii PTT la Fălticeni, Pașcani Gară, Pașcani Târg, Lespezi, Mălini și Broșteni. La Boroaia, Șarul Dornei și Borca, erau agenții speciale, iar la Dolhasca, Liteni, Basarabi, Ruginoasa, Cuza Vodă și Muncel, serviciile de poștă și telegraf erau asigurate de organele căilor ferate. Organizarea, funcționarea și dezvoltarea activității de poștă și telecomunicații La începutul anului 1864, toate birourile poștale și stațiile telegrafice din țară, continuau să funcționeze separat. La Fălticeni exista un birou poștalăoficiu) și o stație
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a cheltuielilor, prin economiile de personal și inventar. În vederea unirii celor două administrații, din 24 mai 1864, administrația poștală care depindea până atunci de Ministerul de Finanțe, a trecut la Ministerul de Interne, de care aparținea din 1862 și administrația telegrafelor. A fost un pas important spre formarea unui singur organ, care să exploateze întreaga rețea poștală și telegrafică din țară. La scurt timp, în august 1864, se unesc poștele cu telegrafele într-o singură administrație, sub denumirea “Direcția Generală a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de Interne, de care aparținea din 1862 și administrația telegrafelor. A fost un pas important spre formarea unui singur organ, care să exploateze întreaga rețea poștală și telegrafică din țară. La scurt timp, în august 1864, se unesc poștele cu telegrafele într-o singură administrație, sub denumirea “Direcția Generală a Poștelor și Telegrafelor”. Urmează o serie de măsuri menite să asigure o funcționare perfectă a ambelor servicii și la 1 ianuarie 1865, se pune în aplicare prima lege de organizare a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un pas important spre formarea unui singur organ, care să exploateze întreaga rețea poștală și telegrafică din țară. La scurt timp, în august 1864, se unesc poștele cu telegrafele într-o singură administrație, sub denumirea “Direcția Generală a Poștelor și Telegrafelor”. Urmează o serie de măsuri menite să asigure o funcționare perfectă a ambelor servicii și la 1 ianuarie 1865, se pune în aplicare prima lege de organizare a poștelor și telegrafelor, care înlătura confuziile ce existau în exploatarea și administrarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
singură administrație, sub denumirea “Direcția Generală a Poștelor și Telegrafelor”. Urmează o serie de măsuri menite să asigure o funcționare perfectă a ambelor servicii și la 1 ianuarie 1865, se pune în aplicare prima lege de organizare a poștelor și telegrafelor, care înlătura confuziile ce existau în exploatarea și administrarea serviciilor poștale și telegrafice și stabilea principiile de bază ale exploatării ambelor servicii. Confirma și definea monopolul de stat în această materie “statul își rezervă dreptul sau monopolul telegrafo-poștal, care consistă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în circuitul poștei internaționale. În anul în care poșta austriacă și-a încetat activitatea pe teritoriul țării noastre, s-a dat în circulație linia ferată Ițcani-Roman, înlocuind diligența pe traseul respectiv. Curând în gări vor funcționa birouri de poștă cu telegraf, iar în locul conductorilor poștali, care însoțeau trenurile, se va crea serviciul de poștă ambulantă. Pentru actualizarea unor acte normative anterioare, s-a pus în aplicare la 15 octombrie 1870, un alt regulament privind “fixarea taxelor poștale în România”, și la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care se păstra corespondența sosită, până la ridicare de către destinatar. Noua lege telegrafo-poștală o completa pe cea de la 1 ianuarie 1865. În primul articol se prevedea: “Statul își rezervă dreptul sau monopolul telegrafo-poștal; acest monopol constă în transmiterea de corespondență prin telegraf și transportul scrisorilor, ziarelor și imprimatelor de tot felul, probelor de mărfuri, banilor, valorilor, obiectelor de greutate, călătorilor și al bagajului lor, prin schimbarea mijloacelor de transport, adică releuri de cai cu stațiuni fixe sau prin un serviciu regulat de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
încasarea cupoanelor și efectelor de comerțăfacturi, chitanțe, bilete la ordin etc.); admiterea la prezentare a mesageriilor voluminoase, a scrisorilor recomandate și a obiectelor de mesagerii cu ramburs limitat; admiterea avizului de plată, reexpedierea fără achitarea taxelor și expedierea mandatelor prin telegraf, sub denumirea de “mandate telegrafice”; introducerea cărților poștale închise, atât pentru interiorul comunelor, aprobate încă din 22 septembrie 1890, cât și pentru interiorul țării; introducerea mandatelor oficiale, scutite de taxe, pentru nevoile poștelor și telegrafelor; distribuirea ziarelor după lista abonaților
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
taxelor și expedierea mandatelor prin telegraf, sub denumirea de “mandate telegrafice”; introducerea cărților poștale închise, atât pentru interiorul comunelor, aprobate încă din 22 septembrie 1890, cât și pentru interiorul țării; introducerea mandatelor oficiale, scutite de taxe, pentru nevoile poștelor și telegrafelor; distribuirea ziarelor după lista abonaților, primită de la administrația ziarelor, cu plata anticipată; taxarea ca imprimate a publicațiilor periodice, când mai multe sunt puse sub aceeași bandă; distribuirea mesageriilor la domiciliul destinatarilor, contra unei taxe de factaj; taxarea mesageriilor după greutate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
luna ianuarie, s-a suspendat programul de după amiază în zilele de duminică și sărbători legale, completându-se astfel o măsură luată în acest sens, mai înainte, în 14 iulie 1889, pentru serviciul de mesagerii prezentate. Volumul de lucru redus, la telegraful din Fălticeni, nu mai justifica un serviciu pentru public deschis toată noaptea. Din această cauză, începând cu data de 1 august 1901, programul a fost limitat numai până la orele 23. Totuși, pentru cazurile urgente se putea apela la serviciul telegrafic
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rămânând în continuare un factor poștal. Programul acesta s-a menținut până în preajma primului război mondial, când a devenit permanent. În anul 1923, atât serviciul telegrafic, cât și cel telefonic pentru public, nu depășea orele 22. Până prin anul 1930, la telegraful Fălticeni s-a lucrat numai în două schimburi. Pentru a se evita aglomerația de la ghișee, dar și pentru a ușura munca personalului de execuție, au fost simplificate operațiunile privind prezentarea trimiterilor poștaleărecomandate obișnuite și cu ramburs, scrisori cu valoare declarată
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
modificarea ei, în vederea modernizării serviciilor, lărgirii celor existente și introducerii altora, stabilirii în mod mai rațional a taxelor și punerii de acord cu noile cerințe, până la finele anului nu a fost confirmată de Cameră. Până atunci, dezvoltarea activității de poștă, telegraf și telefon, a determinat împărțirea serviciului executiv în 6 circumscripții, începând cu luna mai 1907, în scopul îndeplinirii unui control mai eficient. Județul Suceava intra în componența Circumscripției a IV-a. De altfel, în același scop și pentru o cât
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
publicului, dar și al administrașiei se refereau la: expedierea în țară și în străinătate a cărților poștale ilustrate(1905); taxarea ca imprimate a scrisorilor expediate sau primite de nevăzători(1906); achitarea mandatelor telegrafice, în tot timpul programului de lucru la telegraf(1907); posibilitatea achitării la prezentare a taxei de factaj la mandate și netaxarea corespondenței expediată de școlile secundare pe adresa părinților(1908); predarea obiectelor recomandate și a mesageriilor sosite, altor persoane, cu procură legală din partea destinatarului(1911); ridicarea de către minori
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
decembrie 1870. Din cauza inundațiilor, care au avut loc în primăvara anului 1871 și a distrugerii mai multor poduri, exploatarea liniei respective s-a amânat până prin septembrie, când a fost suprimată diligența București-Ploiești-Buzău-FocșaniRomanIași. Înlăturarea diligențelor a însemnat pentru Administrația Poștelor și Telegrafelor, pierderea unei importante surse de venit, ce se realiza din traficul de pasageri. Pentru compensare, societățile concesionare ale căilor ferate au fost obligate, în baza convenției din 1868, să transporte gratuit trimiterile și salariatul poștal însoțitor. Concesionarii mai aveau obligația
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
aveau obligația de a pune la dispoziția administrației poștelor, un vagon special pentru transportul corespondenței și al coletelor, iar acolo unde era cazul și spațiu pentru un birou de poștă. De asemenea, concesionarii trebuiau să permită stabilirea gratuită a unui telegraf al statului pe tot traseul căii ferate. Printrun regulament, din iulie 1870, privind exploatarea căilor ferate concesionate, Administrația Poștelor avea dreptul de a se folosi de vagoane proprii, fără plata tracțiunii acestora, de a le întreține și repara în locuri
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de a le întreține și repara în locuri special amenajate ale CFR. Pentru a se pune la dispoziția publicului serviciul poștal de scrisori și gazete, în anul 1872, s-a hotărât ca șefii stațiilor CFR, desemnați de Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, să fie autorizați a efectua acest serviciu. Cu 45 de minute înainte de trecerea unui tren, cu serviciu poștal, șeful gării era obligat să deschidă cutia poștală de scrisori, amplasată pe peronul gării, să ridice scrisorile, să le ștampileze
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
îndeplinească serviciul poștal gările Liteni, Ruginoasa și Burdujeni, începând din 1 martie și Dolhasca, din 15 noiembrie 1873, iar gara Verești, din 27 ianuarie 1875. O convenție încheiată cu căile ferate, prin anul 1875, obliga gările să execute serviciul de telegraf și pentru particulari. În scopul simplificării operațiunilor de expediere și transport, a trimiterilor poștale, începând cu data de 1 mai 1875, s-a înființat primul serviciu de poștă ambulantă, pe linia ferată București-Ițcani(nr.1) și IțcaniBucurești(nr.2). Se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ferate în exploatarea statului, în anul 1880, toate obligațiile foștilor concesionari, referitoare la transportul poștei, au fost preluate de către Direcția Generală CFR. Printr-o convenție încheiată la 12 august 1888, între Direcția Generală a Căilor Ferate și Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, serviciul poștal numit „posterestante”, introdus în anii 1872-1875, la unele gări din țară și limitat numai la scrisori și gazete francate, a fost extins la un număr mare de stații CFR, precum și la alte trimiteri poștale. Personalul CFR
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștal al plasei Muntele, reclama pe primarul comunei Mălini, că nu-i pune la dispoziție cu regularitate vătășei pentru purtarea plicurilor. Primindu-se necontenite plângeri că poșta rurală este aproape paralizată din cauza neglijenței notarilor și a vătășeilor, Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor a fost determinată să apeleze la bunăvoința prefectului de județ “pentru regularea sistematică a poștei rurale și pentru a face ca notarii, vătășeii și primarii, să nu fie îndărătnici”. Numai după câteva zile, au fost date ordine subprefecților
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]