1,728 matches
-
Ion și consiliul: Stănescu Ion cântăreț, Dinuță N Nicolae, Dinuță Dumitru, Dinuță Ion (Vodă), Amza Benedict, Zamfira Vasile, Chivulescu Nistor, Marinescu Gh Grigore Ion și enoriașii satului.”" Lăcașul din Moșteni-Greci a imitat de la început bisericile de zid din zonă. Sub tencuială se distinge însă o biserică de lemn, în linii mari încă ușor de recunoscut în formele sale originale. Structura pereților, atât cât apare la vedere de sub tencuiala căzută, indică o construcție pe stâlpi, a căror goluri laterale, cățeii, mușcă și
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
Lăcașul din Moșteni-Greci a imitat de la început bisericile de zid din zonă. Sub tencuială se distinge însă o biserică de lemn, în linii mari încă ușor de recunoscut în formele sale originale. Structura pereților, atât cât apare la vedere de sub tencuiala căzută, indică o construcție pe stâlpi, a căror goluri laterale, cățeii, mușcă și fixează lobdele/poștele groase, de umplutură, din pereți. Stâlpii sunt fixați jos într-o talpă de lemn iar sus foarte probabil într-o grindă de legătură. Această
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
originală. Biserica lipsește deocamdată de pe noua listă a monumentelor istorice, însă vechimea ei și valoarea artistică a elementelor sale decorative o îndreptățesc la o îngrijire pe măsură. Faptul că această biserică s-a păstrat în anonimat până acum se datorează tencuielii, care a ascuns dar și păstrat vechea construcție. La anul 1824, în Cerșani erau menționate patru biserici de lemn, două în partea de sus și două în partea de jos a așezării. Dintre acestea s-a păstrat doar una, probabil
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
sau săvârșit la 1867 mai 13. În zilele domnitorului nostru Carlu întă[i] ... cu blagosloveniia preaosfințitului arhiepiscop Ghenadie, Argeș”". Structura vizibilă indică amploarea lucrărilor de renovare. Acestea au avut drept scop extinderea spre apus și îmbrăcarea în o cămașă de tencuială și pictură murală, care să dea impresia unei construcții de zid. O parte din pereții transversali au fost mutați sau înlocuiți din zidărie. Bolțile interioare și acoperișul au fost la rândul lor schimbate. Turnul și pridvorul de zid fac parte
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
o întreținere cosmetică, au adus în plus un acoperiș de tablă și intervenții structurale cu fier și beton. Lăcașul din Cerșani Vale are aparent caracterul unei biserici de zid, pe care l-a primit intenționat după renovarea de la 1867. Sub tencuială se distinge însă o biserică de lemn caracteristică secolului 18, în linii mari încă ușor de recunoscut. Construcția are planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Se remarcă lărgimea deosebit de mare a
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
Gherman ermonah și cu tot niamu lor”". Structura vizibilă indică amploarea lucrărilor de renovare. Spre apus construcția a fost extinsă cu un pridvor prevăzut cu un turn peste el. Pereții de lemn au fost îmbrăcați într-o o cămașă de tencuială, care să dea impresia unei construcții de zid. Pereții transversali interiori au fost refăcuți din zidărie. Interiorul și peretele de la intrare au fost în întregime zugrăviți cu scene religioase. În forma sa actuală biserica este rezultatul intervențiilor de renovare și
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
paroh Gardin Marius și cu cheltuiala enoriașilor, s-a renovat la exterior și s-a împrejmuit cu gard 1998.”" Lăcașul din Ceaușești-Ștefănești are aparent caracterul unei biserici de zid, pe care l-a primit intenționat după renovarea de la 1873. Sub tencuială se distinge însă o biserică de lemn caracteristică secolului 18, în linii mari încă ușor de recunoscut. Se pot face comparații cu bisericile de lemn din Cerșani Vale și Toplița, modificate și îmbrăcate cu tencuială în aceeași perioadă. Construcția are
Biserica de lemn din Ceaușești-Ștefănești () [Corola-website/Science/322818_a_324147]
-
după renovarea de la 1873. Sub tencuială se distinge însă o biserică de lemn caracteristică secolului 18, în linii mari încă ușor de recunoscut. Se pot face comparații cu bisericile de lemn din Cerșani Vale și Toplița, modificate și îmbrăcate cu tencuială în aceeași perioadă. Construcția are planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Naosul și altarul sunt boltite. Altarul este îngustat numai pe latura de sud, pe latura de nord fiind lăsat mai
Biserica de lemn din Ceaușești-Ștefănești () [Corola-website/Science/322818_a_324147]
-
este construită din bârne bine fasonate, încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Calitatea lucrului în lemn amintește de faptul că lemnul a fost odată lăsat la vedere, desigur, înainte de transferul bisericii pe locul actual. Cercuiala, tencuiala și zugrăveala de la 1869 se păstrează în mare parte, într-o stare bună.
Biserica de lemn din Borovinești () [Corola-website/Science/322859_a_324188]
-
făcut o reparație la acoperiș, turn și soclul exterior și s-a turnat trotuar, alte mici reparații făcându-se în anul 1980. În vara anului 1997 s-au efectuat lucrări de consolidare ale monumentului istoric, atunci fiind refăcută zidăria și tencuiala exterioară a bisericii. În pronaosul bisericii se află mormintele ctitorilor acestei biserici: Gheorghe Alexandru și Maria Mavrocordat. Placa acestor morminte este din marmură albă; la partea superioară se află stema Principatelor Române (capul de zimbru și vulturul cu crucea în
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
decursul timpului, starea lăcașului de cult s-a degradat. Biserica a fost restaurată de Mitropolia Moldovei și Direcția Monumentelor Istorice. La începutul secolului al XXI-lea, starea bisericii se degradase din nou. Apa pluvială se infiltrase în zidurile bisericii, umflând tencuiala și pictura murală din interior. Acoperișul era găurit, grinzile erau parțial putrezite, iar mortarul de pe boltă se măcinase. Pereții interiori erau plini de mucegai, fiind înnegriți de intemperii. În timpul păstoririi preotului paroh Ioan Leonte s-a realizat un proiect de
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
tăiate și aduse de săteni de pe dealurile care împrejmuiesc localitatea. Pereții sunt tencuiți atât în interior, cât și în exterior (cu terasit alb). La sfârșitul anilor ’80, s-au făcut reparații capitale ale bisericii, care au inclus, printre altele, și „tencuieli exterioare cu praf de piatră și ciment alb". Aceste modificări sunt trecute ca necesare într-un memoriu justificativ, trimis Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj, și care specifică faptul că biserica cu pricina nu este declarată monument istoric și de arhitectură. Lucrările
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
într-un memoriu justificativ, trimis Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj, și care specifică faptul că biserica cu pricina nu este declarată monument istoric și de arhitectură. Lucrările de reparație au costat, la vremea respectivă, 98.400 lei. Lucrările de izolare prin tencuială, menite să îmbunătățească confortul termic ar fi afectat iremediabil multe porțiuni din lemn, din cauza umezelii și sufocării la care a fost supus sub acea tencuială. „Ca să afli multe lucruri interesante despre această biserică, ar trebui dată jos toată tencuiala care
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
Lucrările de reparație au costat, la vremea respectivă, 98.400 lei. Lucrările de izolare prin tencuială, menite să îmbunătățească confortul termic ar fi afectat iremediabil multe porțiuni din lemn, din cauza umezelii și sufocării la care a fost supus sub acea tencuială. „Ca să afli multe lucruri interesante despre această biserică, ar trebui dată jos toată tencuiala care i-a fost aplicată. Însă mă tem că multe porțiuni din lemnul care compune pereții se află într-o stare avansată de degradare, ținând cont
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
prin tencuială, menite să îmbunătățească confortul termic ar fi afectat iremediabil multe porțiuni din lemn, din cauza umezelii și sufocării la care a fost supus sub acea tencuială. „Ca să afli multe lucruri interesante despre această biserică, ar trebui dată jos toată tencuiala care i-a fost aplicată. Însă mă tem că multe porțiuni din lemnul care compune pereții se află într-o stare avansată de degradare, ținând cont de mediul umed și lipsit de oxigen la care a fost supus". Acoperișul a
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
de reparații au avut loc în anul 1951. După șase ani, în anul 1957, în locul clopotului vechi, care a crăpat, au fost turnate două clopote noi, pe cheltuiala credincioșilor. Cu trecerea timpului, s-au produs din nou crăpături și deteriorarea tencuielii de pe pereți, iar acoperișul turnului a ajuns într-o stare de degradare avansată. Ca urmare a fost necesară o nouă renovare. Aceasta a început în toamna anului 1975 și s-a terminat în primăvara anului 1979. A fost acoperit din
Biserica reformată din Dumbrava () [Corola-website/Science/329633_a_330962]
-
avansată. Ca urmare a fost necesară o nouă renovare. Aceasta a început în toamna anului 1975 și s-a terminat în primăvara anului 1979. A fost acoperit din nou turnul, acoperișul bisericii a fost modificat și întărit, a fost refăcută tencuiala interioară și exterioară. S-a confecționat tavan nou, scări, coruri, pardoseli, la coruri s-au confecționat bănci noi, ușile și ferestrele au fost revopsite, a fost reparată orga veche. Ultimele lucrări de reparații au fost realizate în anii 1998 și
Biserica reformată din Dumbrava () [Corola-website/Science/329633_a_330962]
-
metri. În continuarea acestui bazin s-a găsit un rezervor de apă suplimentar, denumit Rezervorul Haruv. Acest rezervor, prevăzut cu un tavan, era lung de 9 m și larg de 5 m. El a fost tencuit cu două straturi de tencuială. Pe tencuială s-au aflat gravate două desene: cel al unui pătrat divizat în mai multe unități mai mici, și - pe peretele de est - desenul unor cercuri concentrice. Cercetătorii presupun că acest din urmă rezervor a precedat rezervorului cel mare
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
continuarea acestui bazin s-a găsit un rezervor de apă suplimentar, denumit Rezervorul Haruv. Acest rezervor, prevăzut cu un tavan, era lung de 9 m și larg de 5 m. El a fost tencuit cu două straturi de tencuială. Pe tencuială s-au aflat gravate două desene: cel al unui pătrat divizat în mai multe unități mai mici, și - pe peretele de est - desenul unor cercuri concentrice. Cercetătorii presupun că acest din urmă rezervor a precedat rezervorului cel mare. Rezervorul cel
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
Lepădatu descrie astfel starea în care a găsit mănăstirea, în prima zi a venirii sale la Plătărești, în 1989: Starea generală a ansamblului nu se schimbase simțitor nici un deceniu mai târziu, singura realizare notabilă fiind refacerea turlei și revenirea la tencuiala exterioară originală. Într-o descriere din anul 2001 ea este prezentată astfel: "„Mănăstirea și tot ce a mai rămas din ea e zăbrelită de grilaje înalte și multe ziduri despărțitoare. E foarte greu să-ți imaginezi ce va fi fost
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
anterioare în locul celor distruse de cutremurul din 1802, revenindu-se la o singură turlă centrală, specifică stilului celorlalte biserici din epoca lui Matei Basarab. Tot cu această ocazie au fost executate lucrări de consolidare și au fost îndepărtate straturile de tencuială exterioară, biserica revenind la aspectul exterior inițial, cu ziduri având decorații de cărămidă aparentă. Tot acum, a fost restaurată pictura din pronaos și catapeteasma, pictura din naos, altar și pridvor provenind din epoci mai recente și neavând o valoare istorică
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Române. Pictura din naos și altar a suferit distrugeri importante în urma prăbușirii turlelor la cutremurul din 1802, dar mai ales datorită devastărilor făcute de trupele otomane, staționate în incinta mănăstirii pe timpul revoluției din 1821. Pe timpul reparațiilor din 1832, stratul de tencuială cuprinzând pictura originală a fost îndepărtat, fiind aplicat un nou strat de tencuială de frescă, destinat unei repictări a bisericii. Din cauza succesiunii evenimentelor viitoare, biserica a rămas în această stare, până în 1990. Atunci au fost repictate integral naosul și altarul
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
la cutremurul din 1802, dar mai ales datorită devastărilor făcute de trupele otomane, staționate în incinta mănăstirii pe timpul revoluției din 1821. Pe timpul reparațiilor din 1832, stratul de tencuială cuprinzând pictura originală a fost îndepărtat, fiind aplicat un nou strat de tencuială de frescă, destinat unei repictări a bisericii. Din cauza succesiunii evenimentelor viitoare, biserica a rămas în această stare, până în 1990. Atunci au fost repictate integral naosul și altarul, în tehnica „tempera”. Noua pictură respectă stilul celei originale, din timpul lui Matei
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
mai înalt decât în tot restul bisericii. Soclul este din cărămidă și bucăți de zgură de la topitoriile minelor de aramă. Ferestrele sunt înguste, fără încadramente de piatră. Nu au suferit în trecut modificări. Decorația fațadelor este simplă, realizată printr-o tencuială din var și nisip. În zona superioară, sub cornișă se găsește un brâu simplu, de cărămizi dispuse în zimți de fierăstrău. Acoperișul este de tip șarpantă din lemn, cu învelitoare de tablă. Sub streașină se descriu trei rânduri de cornișă
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
clasic. Mausoleul ocupă colțul de sud-est al palatului, o zonă dreptunghiulară de circa lățime și lungime, a cărei fațadă este arcada estică a Peristilului. Celelalte trei muchii ale incintei sunt ziduri simple, de aceeași înălțime ca și arcada, având în tencuiala interioară nișe cu forme alternative de semicerc și pătrat, în care erau plasate statui. Spațiul central al acestui temenos este ocupat de mausoleul octogonal al lui Dioclețian, monument cel mai bine păstrat din tot palatul, în mare parte datorită transformării
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]