3,583 matches
-
făcut un looping, am simțit cum zburăm pentru cîteva secunde cu capul în jos și brusc mi-am spus, plin de speranță : „ia te uită, de fapt nu e cădere, pilotul a vrut să-l izbească în felul acesta pe terorist de toți pereții”. în secundele următoare totul s-a calmat, am văzut prin hublou cum se apropie pămîntul, avionul zbura acum în condiții de control total... a urmat apoi aterizarea, contactul fin cu solul, eram salvat, scăpasem de moarte, dar
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
responsabilităților a fost însă înmormântată într-o mulțime de anchete juridice confuze, pe fondul refuzului tacit al guvernărilor de a realiza o analiză politică a instituțiilor regimului comunist. Obsesia de a absolvi armata de orice responsabilitate a fost demoralizantă. • Fenomenul teroriștilor. Apariția după fuga lui Ceaușescu a ceea ce părea a fi un început de război declanșat de forțe presupuse a fi loiale acestuia a fost șocantă, dar oarecum nu chiar neașteptată. Extrem de frustrant a fost însă faptul că noua guvernare și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
în care se știe întotdeauna totul despre orice, inexistența cel puțin a unei teorii plauzibile asupra acestui fenomen sângeros este de natură a crea mai degrabă suspiciuni. Explicația oferită până la urmă de câțiva actori politici importanți - nu a existat nici un terorist, ci din greșeală/confuzie/„brambureală” cei din armată au tras unul în celălalt - pare a fi nu numai lipsită de vreo credibilitate, ci chiar insultătoare pentru colectivitate. Pentru mine, modul în care a fost tratat fenomenul terorismului a reprezentat păcatul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
la punctul de vedere al majorității. După alegerile din mai 1990, continuarea „Pieței Universității” a pus sub semnul întrebării chiar principiul acceptării rezultatelor alegerilor democratice. Un nou ciclu de violență, ai cărei actori au rămas necunoscuți, ca și în cazul teroriștilor, a accentuat demoralizarea. Tot atât de inexplicabilă a rămas și lipsa de intervenție a forțelor de ordine împotriva agresiunii instituțiilor statului de către grupuri „fără chip”. O nouă „mineriadă”, cert indusă politic, a fost ultimul act, și nu inițiatorul ciclului violențelor din acea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pe care îi abordez. Volumul va analiza, de asemenea, într-o „Addenda”, procesul și execuția lui Ceaușescu (și mitizarea neagră a dictatorului român, căruia i s-au pus etichete precum Antihrist, Nero, Caligula, Macbeth, Dracula, căpcăun, vampir, monstru etc.), problema „teroriștilor” și prestația Armatei în decembrie 1989. La începutul cărții, am inserat un capitol special despre două momente marcante de revoltă împotriva regimului Ceaușescu și, în ultimă instanță, chiar împotriva comunismului: este vorba despre greva minerilor din Valea Jiului din august 1977
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de restul țării - drept urmare, ordinul indica dotarea cu armament și muniție de război a efectivelor armate. Ilie Ceaușescu s-a deplasat, în perioada 19-20 decembrie 1989, la diferite garnizoane din Timișoara, Oradea, Arad, Cluj, anunțând infiltrarea a 2.000 de „teroriști”, în speță de etnie maghiară, pe teritoriul țării. Cu toate aceste informații false au fost intoxicați soldații din respectivele garnizoane, astfel încât aceștia să fie pregătiți mental și sufletește, în caz extrem, să folosească armele de foc împotriva populației în rândul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
țării. Cu toate aceste informații false au fost intoxicați soldații din respectivele garnizoane, astfel încât aceștia să fie pregătiți mental și sufletește, în caz extrem, să folosească armele de foc împotriva populației în rândul căreia s-ar fi aflat și presupușii „teroriști” antiromâni. Arestații timișoreni (până într-o mie de oameni) din perioada 16-19 decembrie 1989 au fost supuși la o serie de maltratări grave, fiind anchetați și schingiuiți de milițieni și securiști. Torturile la care au fost supuși seamănă cu cele
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cazuri de răniți superficial care au fost găsiți mai apoi împușcați mortal în cap, în spital (la Timișoara, vezi cazul lui Remus Marian Tășală), sau decedați din pricina tratamentului necorespunzător la care au fost supuși în spital, unde fuseseră confundați cu „teroriștii” și lăsați practic să moară (la Timișoara, cazul lui Dominic Paraschiv, bolnav psihic, iar la București, cel al lui Cristian Lupu). Dacă, în ceea ce privește evenimentele din București, aceste situații s-au datorat psihozei și intoxicării cu ideea prezenței teroriștilor considerați a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
confundați cu „teroriștii” și lăsați practic să moară (la Timișoara, cazul lui Dominic Paraschiv, bolnav psihic, iar la București, cel al lui Cristian Lupu). Dacă, în ceea ce privește evenimentele din București, aceste situații s-au datorat psihozei și intoxicării cu ideea prezenței teroriștilor considerați a fi omniscienți, omnipotenți, putându-se travesti în fel și chip și păcălind populația, la Timișoara s-a speculat obsedant pe ideea că membri ai forțelor de represiune, care au interogat răniții din primele zile ale insurecției, ar fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
formulat în decembrie 1989 de către noile autorități, termen în care crezuse inclusiv populația civilă. Au fost suspectate de terorism 1.425 de persoane, dintre care 820 erau militari, 580 erau civili, iar 25 erau cetățeni străini; numărul presupuselor cadavre de teroriști (pe care la morgă scria cu creion chimic „teroriști” sau care au fost lăsate câteva zile în stradă și incriminate ca aparținând unor teroriști, drept care respectivele cadavre au fost profanate) nu a fost niciodată contabilizat, întrucât s-a stabilit ulterior
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care crezuse inclusiv populația civilă. Au fost suspectate de terorism 1.425 de persoane, dintre care 820 erau militari, 580 erau civili, iar 25 erau cetățeni străini; numărul presupuselor cadavre de teroriști (pe care la morgă scria cu creion chimic „teroriști” sau care au fost lăsate câteva zile în stradă și incriminate ca aparținând unor teroriști, drept care respectivele cadavre au fost profanate) nu a fost niciodată contabilizat, întrucât s-a stabilit ulterior că aceste cadavre aparțineau unor oameni împușcați din greșeală
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care 820 erau militari, 580 erau civili, iar 25 erau cetățeni străini; numărul presupuselor cadavre de teroriști (pe care la morgă scria cu creion chimic „teroriști” sau care au fost lăsate câteva zile în stradă și incriminate ca aparținând unor teroriști, drept care respectivele cadavre au fost profanate) nu a fost niciodată contabilizat, întrucât s-a stabilit ulterior că aceste cadavre aparțineau unor oameni împușcați din greșeală (chiar revoluționari) sau unor membri ai MApN sau MI împușcați tot din erori tactice ori
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
erori, s-a acționat nu numai din datorie și din dorința de a afla adevărul și a face dreptate, ci și din teamă ori frustrare; psihozele care au bântuit revoluția (între care cea mai puternică a fost aceea legată de „teroriști”) au manipulat adesea, astfel încât au fost arestați, maltratați ori chiar uciși (sau lăsați să moară, neacordându-li-se îngrijire medicală) oameni nevinovați; faptul că în revoluție a fost angrenată multă populație civilă, cu reacții exaltate în condiții de tensiune maximă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
retrage cu „câțiva” (nu reiese ce statut aveau aceștia) într-un birou pentru a redacta „Apelul către țară”. Apoi, la scurtă vreme, încep împușcăturile din după-amiaza zilei de 22 decembrie, pornite, afirmă Iliescu, din „elanul revoluționar” al celor obsedați de „teroriști”. Nu poate preciza cine au fost presupușii „teroriști” și consideră confuză identitatea acestora; dar îi critică pe cei care îl acuză că prin intermediul lor „ar fi simulat un început de război civil pentru a prelua puterea” (p. 61). Totuși, în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aceștia) într-un birou pentru a redacta „Apelul către țară”. Apoi, la scurtă vreme, încep împușcăturile din după-amiaza zilei de 22 decembrie, pornite, afirmă Iliescu, din „elanul revoluționar” al celor obsedați de „teroriști”. Nu poate preciza cine au fost presupușii „teroriști” și consideră confuză identitatea acestora; dar îi critică pe cei care îl acuză că prin intermediul lor „ar fi simulat un început de război civil pentru a prelua puterea” (p. 61). Totuși, în cele din urmă propune câteva ipoteze: aceștia ar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
organizarea unui proces în condiții normale, din pricina timpului presant; că execuția în grabă a cuplului Ceaușescu a fost necesară pentru a reduce sacrificiile umane în timpul revoluției de după 22 decembrie, schimbul de focuri încetând doar după execuția cuplului prezidențial; 5. în privința „teroriștilor”, emite ideea că aceștia ar fi putut fi elemente fidele din Securitate, dar mizează și pe teoria „teroriștilor întâmplători”; 6. refuză culpabilizarea Armatei pentru represiunea din decembrie 1989; 7. refuză termenul „restaurație” referitor la prestația sa politică acuzată de „neo-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
necesară pentru a reduce sacrificiile umane în timpul revoluției de după 22 decembrie, schimbul de focuri încetând doar după execuția cuplului prezidențial; 5. în privința „teroriștilor”, emite ideea că aceștia ar fi putut fi elemente fidele din Securitate, dar mizează și pe teoria „teroriștilor întâmplători”; 6. refuză culpabilizarea Armatei pentru represiunea din decembrie 1989; 7. refuză termenul „restaurație” referitor la prestația sa politică acuzată de „neo-” sau „criptocomunism”. Spre finalul cărții, Ion Iliescu își publică discursurile legate de revoluție, ținute cu diferite prilejuri. Citez
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mijloace și fără țintă. Se trăia într-o atmosferă de sfârșit de domnie, fără a se ști cum și cine îi va da lovitura de grație dictatorului” (pp. 82-83). Tele-revoluția este analizată ca un „happening politic în direct” (p. 89), „teroriștii” sunt considerați a fi securiști izolați (adică neorganizați și neaflați la ordinele cuiva), procesul lui Ceaușescu este perceput ca o parodie juridică (autorul consideră că ar fi fost mai potrivit ca Nicolae și Elena Ceaușescu să fie executați sumar, fără
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
așa, revoluția a fost confiscată (p. 112). Fără să fie obsedată de vreo teorie anume, demonstrația lui Jean-Marie Le Breton este pertinentă prin nuanțările aduse revoluției din decembrie 1989 în România - mai exact, prin pledoaria pentru caracterul ei inefabil. Tema „teroriștilor” este însă tratată reducționist: dacă aceștia au existat cu adevărat, atunci ei au aparținut unui grup (desigur, minoritar) care primea ordine clare și care respecta o anumită strategie ; dacă nu, atunci poate că au fost inventați - sau ar fi fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
atitudine de lider incontestabil, dând ordine, convocând, anunțând programe; la fel procedează și în sediul Comitetului Central, întrucât își știa lecția, pregătită din timp. Pentru a masca puciul și mai ales eminența cenușie moscovită, Iliescu și grupul său lansează psihoza „teroriștilor” și iluzia unui microrăzboi civil: se evită termenul „securiști”, întrucât Iliescu fusese instalat la putere cu girul Moscovei, dar de către Securitate (respectiv de facțiunea pro-sovietică). Puterea speculează chiar, într-o anumită etapă, acuzația că „teroriștii” ar fi fost străini: existența
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și grupul său lansează psihoza „teroriștilor” și iluzia unui microrăzboi civil: se evită termenul „securiști”, întrucât Iliescu fusese instalat la putere cu girul Moscovei, dar de către Securitate (respectiv de facțiunea pro-sovietică). Puterea speculează chiar, într-o anumită etapă, acuzația că „teroriștii” ar fi fost străini: existența lor ar fi creat condițiile pentru intervenția trupelor Pactului de la Varșovia, respectiv a sovieticilor (p. 117)! Însuși George Bush agreează posibilitatea (sau chiar sugerează) ca URSS să intervină militar în România, în favoarea „revoluției”. Victimele continuă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
este validată prin plebiscit de către un popor care își imaginează că a votat pentru libertate” (p. 154). Demonstrația pas cu pas a autorului francez de origine română are câteva scăpări: noua Putere nu a putut evita, până la urmă, contaminarea termenului „teroriști” cu sensul de securiști, iar Securitatea a fost umilită în această etapă (că ea a renăscut revigorată prin crearea SRI constituie o etapă ulterioară, cu alte conotații, care nu mai țin neapărat de revoluție, ci de restaurație). Apoi, trupele Pactului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Poporului a știut că regimul Ceaușescu va cădea; cel puțin generalul Iulian Vlad și alți capi ai Securității au intuit prăbușirea regimului Ceaușescu, motiv pentru care au și colaborat cu noile organisme constituite. Așa încât, consideră Filip Teodorescu, asimilarea securiștilor cu „teroriștii” a fost o diversiune de amploare, gândită de cei care sprijiniseră din interior complotul extern; la fel și arestarea și judecarea capilor Securității într-un proces-înscenare, noua Putere constituită în urma prăbușirii dictaturii având nevoie de țapi ispășitori pentru a salva
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
imaginea Securității ca instituție „patrioată” și mizează inclusiv pe recuperarea figurii lui Nicolae Ceaușescu ca „bun român”, cartea reprezentând de fapt punctul de vedere al Securității asupra evenimentelor din decembrie 1989. În mod obligatoriu este luată în discuție și chestiunea „teroriștilor”: diferite mărturii ale celor intervievați susțin că „teroriștii” au existat, dar ei nu au fost securiști (zvonul ar fi funcționat cu scopul de a macula și lichida Securitatea), ci străini infiltrați în țară; alte voci consideră că așa-zișii teroriști
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pe recuperarea figurii lui Nicolae Ceaușescu ca „bun român”, cartea reprezentând de fapt punctul de vedere al Securității asupra evenimentelor din decembrie 1989. În mod obligatoriu este luată în discuție și chestiunea „teroriștilor”: diferite mărturii ale celor intervievați susțin că „teroriștii” au existat, dar ei nu au fost securiști (zvonul ar fi funcționat cu scopul de a macula și lichida Securitatea), ci străini infiltrați în țară; alte voci consideră că așa-zișii teroriști ar fi fost militari diversioniști din Armată, acționând
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]