2,055 matches
-
la pulpa castraveților Aspectul castraveților Aspectul general castraveții trebuie să fie uniformi ca dimensiune, fermi, crocanți, fără zbârcituri, părți sau exemplare moi ─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────── Cerințe privind forma, uniformitatea, sub limitele prevăzute în tabelele nr. 1 și 2 pete, defecte mecanice, prezența codițelor, textura necorespunzătoare, culoare anormală, goluri Uniformitatea dimensiunii castraveților*1) "întregi" și "julienne" lungimea celui mai lung castravete nu trebuie să depășească cu mai mult de 50% pe al celui mai scurt; diametrul celui mai mare castravete nu trebuie să depășească cu
NORMĂ din 15 septembrie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul castraveţilor conservaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269313_a_270642]
-
1) (nr. de bucăți) Defecte "întregi", "jumătăți", "întregi "julienne" �� curbați" ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) Castraveți curbați (exceptând modul de prezentare "curbați") 3 2 b) Castraveți diformi 2 1 c) Castraveți pătați 3 3 d) Defecte mecanice 2 3 e) Codițe 3 2 f) Textură necorespunzătoare 1 3 g) Culoare anormală 1 2 h) Castraveți ce prezintă goluri 1 - ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Total maxim admisibil a)...h) 7 11 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ------------ *1) Unitatea eșantion standard la care se aplică toleranțele defectelor prezentate în tabelul nr. 1 este de 20 de
NORMĂ din 15 septembrie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul castraveţilor conservaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269313_a_270642]
-
pentru castraveții "întregi", respectiv 40 de bucăți pentru castraveții "jumătăți" și "julienne". Tabelul nr. 2 Toleranțele defectelor pentru castraveții sub formă de "rondele", "felii" și "batoane" Defecte Limita maximă*2) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) Pete 15 g b) Defecte mecanice 30 g c) Textură necorespunzătoare 10 g d) Culoare anormală 10 g ��e) Goluri 30 g f) Codițe 2 buc. pentru fiecare eșantion ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Total maxim admisibil a)...e) 75 g ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ----------- *2) Unitatea eșantion standard la care se aplică toleranțele defectelor prezentate în tabelul nr.
NORMĂ din 15 septembrie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul castraveţilor conservaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269313_a_270642]
-
la pulpa castraveților Aspectul castraveților Aspectul general castraveții trebuie să fie uniformi ca dimensiune, fermi, crocanți, fără zbârcituri, părți sau exemplare moi ─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────── Cerințe privind forma, uniformitatea, sub limitele prevăzute în tabelele nr. 1 și 2 pete, defecte mecanice, prezența codițelor, textura necorespunzătoare, culoare anormală, goluri Uniformitatea dimensiunii castraveților*1) "întregi" și "julienne" lungimea celui mai lung castravete nu trebuie să depășească cu mai mult de 50% pe al celui mai scurt; diametrul celui mai mare castravete nu trebuie să depășească cu
NORMĂ din 25 mai 2004(*actualizată*) pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul castraveţilor conservaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269317_a_270646]
-
1) (nr. de bucăți) Defecte "întregi", "jumătăți", "întregi "julienne" curbați" ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) Castraveți curbați (exceptând modul de prezentare "curbați") 3 2 b) Castraveți diformi 2 1 c) Castraveți pătați 3 3 d) Defecte mecanice 2 3 e) Codițe 3 2 f) Textură necorespunzătoare 1 3 g) Culoare anormală 1 2 h) Castraveți ce prezintă goluri 1 - ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Total maxim admisibil a)...h) 7 11 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ------------ *1) Unitatea eșantion standard la care se aplică toleranțele defectelor prezentate în tabelul nr. 1 este de 20 de
NORMĂ din 25 mai 2004(*actualizată*) pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul castraveţilor conservaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269317_a_270646]
-
pentru castraveții "întregi", respectiv 40 de bucăți pentru castraveții "jumătăți" și "julienne". Tabelul nr. 2 Toleranțele defectelor pentru castraveții sub formă de "rondele", "felii" și "batoane" Defecte Limita maximă*2) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) Pete 15 g b) Defecte mecanice 30 g c) Textură necorespunzătoare 10 g d) Culoare anormală 10 g e) Goluri 30 g f) Codițe 2 buc. pentru fiecare eșantion ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Total maxim admisibil a)...e) 75 g ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ----------- *2) Unitatea eșantion standard la care se aplică toleranțele defectelor prezentate în tabelul nr.
NORMĂ din 25 mai 2004(*actualizată*) pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul castraveţilor conservaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269317_a_270646]
-
determină tipul sau tipurile de sol din cadrul fermei, precum și principalele însușiri morfologice și fizico- chimice relevante pentru asigurarea unei eficiențe maxime a fertilizării și pentru diminuarea riscului de poluare cu nitrați (și eventual cu fosfor) a apelor freatice (panta terenului, textura și permeabilitatea solului, gradul de saturație în baze). Pe baza acestor informații corelate cu cele rezultate din cartarea agrochimică se poate aprecia nivelul de fertilitate al solului, nevoia unor eventuale măsuri ameliorative și se pot stabili cele mai potrivite tehnologii
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
fel, culturile vor consuma în primele faze de vegetație azotul rezidual din sol, contribuind astfel la reducerea cantităților de nitrați antrenați în apele de suprafață și în cele subterane. Restul cantității de azot se aplică în primăvară. Pe soluri cu textură grosieră se recomandă fracționarea acestei cantități. Culturi de primăvară-vară Fertilizarea de bază se recomandă a fi făcută cu 1/4 până la 1/3 din doză pentru a preveni pierderile prin levigare, mai ales când sunt prognozate precipitații mai abundente. Restul
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
de nitrați preluate de cultură. Cu cât solul este mai permeabil și are o capacitate de reținere mai mică, cu atât riscul de poluare cu nitrați este mai mare. Astfel de condiții se întâlnesc în România numai pe soluri cu textură grosieră (soluri nisipoase) cu nivelul pânzei freatice situat la mică adâncime (cca 2 m), unde se realizează culturi intensive, pe care se aplică doze mari de îngrășăminte cu azot. Pe solurile irigate, cu textură mijlocie și fină, la care apa
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
în România numai pe soluri cu textură grosieră (soluri nisipoase) cu nivelul pânzei freatice situat la mică adâncime (cca 2 m), unde se realizează culturi intensive, pe care se aplică doze mari de îngrășăminte cu azot. Pe solurile irigate, cu textură mijlocie și fină, la care apa freatică este situată la adâncimi mai mari de 2 m riscul de disipare a nitraților în mediu ambiant este mult redus. Câteva măsuri recomandate de prevenire a poluării cu nitrați pe terenuri irigate sunt
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
și calitatea apei disponibile, cu exigențele culturii și condițiile climatice din zonă; ● pe soluri cu permeabilitate mare este contraindicată irigarea prin curgere gravitațională, pe astfel de soluri se recomandă irigarea localizată prin picurare sau cu mini aspersoare; ● pe soluri cu textură medie și fină, cu grad scăzut de infiltrare și capacitate mare de reținere a apei, se pot practica metode de irigare specifice. 10. Documente de evidență ale exploatației agricole Documentele de evidență ale exploatațiilor agricole trebuie astfel întocmite și completate
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
determină tipul sau tipurile de sol din cadrul fermei, precum și principalele însușiri morfologice și fizico- chimice relevante pentru asigurarea unei eficiențe maxime a fertilizării și pentru diminuarea riscului de poluare cu nitrați (și eventual cu fosfor) a apelor freatice (panta terenului, textura și permeabilitatea solului, gradul de saturație în baze). Pe baza acestor informații corelate cu cele rezultate din cartarea agrochimică se poate aprecia nivelul de fertilitate al solului, nevoia unor eventuale măsuri ameliorative și se pot stabili cele mai potrivite tehnologii
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
fel, culturile vor consuma în primele faze de vegetație azotul rezidual din sol, contribuind astfel la reducerea cantităților de nitrați antrenați în apele de suprafață și în cele subterane. Restul cantității de azot se aplică în primăvară. Pe soluri cu textură grosieră se recomandă fracționarea acestei cantități. Culturi de primăvară-vară Fertilizarea de bază se recomandă a fi făcută cu 1/4 până la 1/3 din doză pentru a preveni pierderile prin levigare, mai ales când sunt prognozate precipitații mai abundente. Restul
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
de nitrați preluate de cultură. Cu cât solul este mai permeabil și are o capacitate de reținere mai mică, cu atât riscul de poluare cu nitrați este mai mare. Astfel de condiții se întâlnesc în România numai pe soluri cu textură grosieră (soluri nisipoase) cu nivelul pânzei freatice situat la mică adâncime (cca 2 m), unde se realizează culturi intensive, pe care se aplică doze mari de îngrășăminte cu azot. Pe solurile irigate, cu textură mijlocie și fină, la care apa
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
în România numai pe soluri cu textură grosieră (soluri nisipoase) cu nivelul pânzei freatice situat la mică adâncime (cca 2 m), unde se realizează culturi intensive, pe care se aplică doze mari de îngrășăminte cu azot. Pe solurile irigate, cu textură mijlocie și fină, la care apa freatică este situată la adâncimi mai mari de 2 m riscul de disipare a nitraților în mediu ambiant este mult redus. Câteva măsuri recomandate de prevenire a poluării cu nitrați pe terenuri irigate sunt
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
și calitatea apei disponibile, cu exigențele culturii și condițiile climatice din zonă; ● pe soluri cu permeabilitate mare este contraindicată irigarea prin curgere gravitațională, pe astfel de soluri se recomandă irigarea localizată prin picurare sau cu mini aspersoare; ● pe soluri cu textură medie și fină, cu grad scăzut de infiltrare și capacitate mare de reținere a apei, se pot practica metode de irigare specifice. 10. Documente de evidență ale exploatației agricole Documentele de evidență ale exploatațiilor agricole trebuie astfel întocmite și completate
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
fructului Lycopersicum esculentum P. Mill din varietățile roșu sau roșu intens și formele sferică, semisferică sau ovoidă. 2. Tomatele în conservă se fabrică în mod curent din tomate depelate cărora li s-au îndepărtat pedunculii, calicele și miezul fibros, dacă textura și dimensiunile acestuia pot afecta calitatea produsului finit. Când produsul se fabrică din tomate nedepelate, în denumirea produsului trebuie menționat termenul "nedepelate". 3. Tomatele în conservă se pot fabrica în următoarea gamă sortimentală: a) întregi - conțin numai tomate întregi în
NORMĂ din 30 iunie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul tomatelor în conservă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269260_a_270589]
-
fierte în amestec cu ingredientele utilizate; nu se admit gust și miros străine (de fermentat, de mugegai �� etc.) 3. Corpuri străine 3. În conținutul produselor nu se admite prezența materiilor prime vegetale străine (frunze, pedunculi, calice etc.) și fragmentelor cu textură dură și fibroasă. 4. Uniformitatea 4. Minimum 80% (m/m) tomate întregi sau aproape unităților întregi(din masa netă fără lichid) (la produsele cu tomate întregi) 5. Defecte admise: 5.a) Maximum 3,5 cm^2 per kilogram de produs
NORMĂ din 30 iunie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul tomatelor în conservă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269260_a_270589]
-
întregi sau aproape unităților întregi(din masa netă fără lichid) (la produsele cu tomate întregi) 5. Defecte admise: 5.a) Maximum 3,5 cm^2 per kilogram de produs finit a) malformații ale (suprafață cumulată pentru media eșantioanelor) culorii sau texturii tomatelor (valoare medie) b) prezența pielițelor 5.b) Maximum 15 cm^2 per kilogram de produs finit în cazul tomatelor (suprafață cumulată pentru media eșantioanelor) depelate c) lipsa pieliței în 5.c) Maximum 30 cm^2 per kilogram de produs
NORMĂ din 30 iunie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul tomatelor în conservă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269260_a_270589]
-
determină tipul sau tipurile de sol din cadrul fermei, precum și principalele însușiri morfologice și fizico- chimice relevante pentru asigurarea unei eficiențe maxime a fertilizării și pentru diminuarea riscului de poluare cu nitrați (și eventual cu fosfor) a apelor freatice (panta terenului, textura și permeabilitatea solului, gradul de saturație în baze). Pe baza acestor informații corelate cu cele rezultate din cartarea agrochimică se poate aprecia nivelul de fertilitate al solului, nevoia unor eventuale măsuri ameliorative și se pot stabili cele mai potrivite tehnologii
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
fel, culturile vor consuma în primele faze de vegetație azotul rezidual din sol, contribuind astfel la reducerea cantităților de nitrați antrenați în apele de suprafață și în cele subterane. Restul cantității de azot se aplică în primăvară. Pe soluri cu textură grosieră se recomandă fracționarea acestei cantități. Culturi de primăvară-vară Fertilizarea de bază se recomandă a fi făcută cu 1/4 până la 1/3 din doză pentru a preveni pierderile prin levigare, mai ales când sunt prognozate precipitații mai abundente. Restul
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
de nitrați preluate de cultură. Cu cât solul este mai permeabil și are o capacitate de reținere mai mică, cu atât riscul de poluare cu nitrați este mai mare. Astfel de condiții se întâlnesc în România numai pe soluri cu textură grosieră (soluri nisipoase) cu nivelul pânzei freatice situat la mică adâncime (cca 2 m), unde se realizează culturi intensive, pe care se aplică doze mari de îngrășăminte cu azot. Pe solurile irigate, cu textură mijlocie și fină, la care apa
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
în România numai pe soluri cu textură grosieră (soluri nisipoase) cu nivelul pânzei freatice situat la mică adâncime (cca 2 m), unde se realizează culturi intensive, pe care se aplică doze mari de îngrășăminte cu azot. Pe solurile irigate, cu textură mijlocie și fină, la care apa freatică este situată la adâncimi mai mari de 2 m riscul de disipare a nitraților în mediu ambiant este mult redus. Câteva măsuri recomandate de prevenire a poluării cu nitrați pe terenuri irigate sunt
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
calitatea apei disponibile, cu exigen��ele culturii și condițiile climatice din zonă; ● pe soluri cu permeabilitate mare este contraindicată irigarea prin curgere gravitațională, pe astfel de soluri se recomandă irigarea localizată prin picurare sau cu mini aspersoare; ● pe soluri cu textură medie și fină, cu grad scăzut de infiltrare și capacitate mare de reținere a apei, se pot practica metode de irigare specifice. 10. Documente de evidență ale exploatației agricole Documentele de evidență ale exploatațiilor agricole trebuie astfel întocmite și completate
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
de calitate al finisării suprafețelor (Q3) (1) Nivelul Q3 de finisare include: ... a) finisare la nivelul Q2; ... b) aplicarea pe toată suprafața plăcii subțiri pentru montaj uscat a unui strat continuu de material de chituire sau glet, acoperind porii, integrând textura și uniformizând capacitatea de absorbție a suprafeței. ... (2) Acest strat rezolvă problema concavității rezultată din scăderea volumetrică a materialului care apare la nivelul Q1, diminuează convexitatea în cazul rosturilor transversale dintre muchiile tăiate, închide porii cartonului de pe plăcile subțiri pentru
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 martie 2016 "Ghid privind recepţia lucrărilor de montaj şi finisare a subansamblurilor nestructurale realizate în sisteme de plăci subţiri pentru montaj uscat", indicativ GE 059/2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271274_a_272603]