1,739 matches
-
de feciori merge la colindat din poartă-în-poartă cântând colinde și vestind Nașterea Domnului. A doua zi se organizează ""jocul"" la Căminul Cultural. Șezătoarea Un alt obicei, specific femeilor, era șezătorea. Sătencele se adunau seară de seară la gazdă unde coseau, torceau și cântau. Sezătoarea a reprezentat metoda de bază prin care s-au transmis, din generație în generație, meșteșugurile, cântecele populare, strigăturile și chiar bocetele. Previziuni meteo populare În popor se crede până în zilele nostre că se poate face o prognoză
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
Vinerea era considerată zi de odihnă în tradiția satului Râușor, fiind considerată în trecut o a doua Duminică. În acea zi nu se făcea pâine, nu se spăla cu leșie, nu se făcea mâncare, nu se cosea șu nu se torcea, fiind zi de târg udne femeile mergeau la Făgăraș să-și facă cumpărăturile, iar bărbații stăteau acasaă să aibe grijă de familie și animale. Jertfa de sânge pentru patrie a fost dată și de locuitorii Râușorului, ai Țării Făgărașului. Amintim
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
altor podoabe care erau și un fel de mândrie a gospodinei și o oglindă a hărniciei și priceperii tinerelor fete. Altădată se organizau șezători frumoase unde vecine și prietene se adunau, îndeosebi în serile lungi de iarnă, ca să coasă, să toarcă și să țeasă aceste minunate costume populare care se purtau încă cu mândrie de fete și femei până în anii 80.
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
câteva zile, din cauza holerei. Economia satului Covei a fost și este bazată pe agricultură, în principal pe cultivarea cerealelor.Pe zona nisipoasă se mai cultivă și pepeni. Până în anii 50 a fost o industrie casnică foarte activă, apanajul femeilor, care torceau, țeseau, remarcabile prin finețe fiind maramele de borangic, făceau haine și covoare, bărbații mai făcând funii, opinci și cojoace sau căciuli. După aceea s-au mai țesut mai ales covoare persane. Pescuitul asigura aportul de proteine și celor mai săraci
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
adevărurile de credință, și a primit Sfântul Botez. Auzind de un pustnic cu numele Palamon și de sfințenia vieții lui, s-a dus la el, în pustiu, ca ucenic al acestuia și astfel, a ajuns călugăr. Lucrul lui era să toarcă lâna și să o țeasă, iar, din câștig, dădea săracilor. Mergând odată, ei împreună, la locul numit Tabenesei, unde Pahomie se ducea câteodată singur, să se roage și unde auzise un glas de sus grăindu-i: Aici să petreci și
Pahomie Tabenisiotul () [Corola-website/Science/298515_a_299844]
-
tip alcoolat (alcoxid), denumit alcaliceluloză, ce poate avea, de asemenea, diferite grade de transformare. Asemenea produși sunt obținuți și folosiți direct la fabricarea fibrelor artificiale. Fibrele de celuloză din bumbac au lungimi de 20-30 mm și de aceea pot fi toarse în fire care apoi se țes. Fibrele celulozice din lemn sunt foarte scurte, 3-5 mm și încercarea de a le toarce nu a condus la nici un rezultat. Prin prelucrare fizico-chimică a acestora s-au realizat fibrele artificiale, denumite curent mătase
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
la fabricarea fibrelor artificiale. Fibrele de celuloză din bumbac au lungimi de 20-30 mm și de aceea pot fi toarse în fire care apoi se țes. Fibrele celulozice din lemn sunt foarte scurte, 3-5 mm și încercarea de a le toarce nu a condus la nici un rezultat. Prin prelucrare fizico-chimică a acestora s-au realizat fibrele artificiale, denumite curent mătase artificială (au luciu asemănător cu cel al mătăsii naturale). Se cunosc astăzi mai multe procedee de fabricat mătase artificială. Procedeul vâscoză
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
ale Transilvaniei (1873-1892), fiind preocupat în același timp și de culegerea folclorului din aceste zone. În 1878 publica în revista lui Iosif Vulcan „Șezătoarea. Foaia poporului român” (Siedietórea. Fóia poporului românu), povestea ˝ Fata mulțumitoare˝, - o încercare de versificare a poveștii ˝Toarceți fete, c-a murit Baba Cloanța˝, pe care o va introduce în volumul „Povești ardelenești din popor adunate”, partea 1 ( editat în cinci părți), 1888, ce a cunoscut o deosebită popularitate. Vasile Alecsandri îi scria, de la Paris, că le-a
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp, țărani secerând și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând lemne și vreascuri din pădure. Apar deasemenea femei care spală rufe, care torc fuioare, femei care aduc apă sau aruncă năvodul în râu. Multe din picturile sale zugrăvesc prânzul sau cina sărăcăcioasă pe care doar țăranul și-o putea permite. Artistul și-a surprins personajele în cele mai importante și permanente îndeletniciri și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp, țărani secerând și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând lemne și vreascuri din pădure. Apar deasemenea femei care spală rufe, care torc fuioare, femei care aduc apă sau aruncă năvodul în râu. Multe din picturile sale zugrăvesc prânzul sau cina sărăcăcioasă pe care doar țăranul și-o putea permite. Artistul și-a surprins personajele în cele mai importante și permanente îndeletniciri și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de copertă executat de către pictorul Nicolae Grigorescu, cu care el mai colaborase. Propune un model după tabloul în ulei „Țărancă cu oile la poiană” în care să apară și un semănător. În final, se acceptă o copertă cu o țărancă torcând, în dreapta semănătorului, și cu aceiași simbolistică pe care pictorul o gândise pentru îmbrăcăminte. Desculță, simbolizând viața de la țară, cu fustă neagră peste genunchi, cu ie și cârpă albă, combinația alb-negru fiind specifică portului popular sibian, ungurenesc, combinezon și brâu pe
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
ușurință majorității circumstanțelor și stilurilor de viață. Nu sunt pisici zgomotoase, preferând să-și "spună părerile" prin limbajul trupului. Vor mieuna prelung numai dacă se întâmplă ceva total nepotrivit, cum ar fi un castron pentru mâncare gol. Sunt pisici care torc puternic, putându-le auzi dintr-o cameră alăturată. Nu sunt pisici care să vă stea în brațe, preferând să se tolănească chiar lângă dumneavoastră mai degrabă decât pe dumneavoastră. Norvegiana de pădure este medium activă în interiorul casei, vigilentă, cu capacitate
Norvegiana de pădure () [Corola-website/Science/306515_a_307844]
-
Aici se află zeci de scene mici, constând dintr-o succesiune de teme secundare limitate la viața unui sfânt (Gheorghe, Dimitrie, Nichita și Parascheva) sau la un episod din Biblie (Facerea lumii, Viața primilor oameni). Apar aici Adam arând, Eva torcând (în Geneză), Ospățul Sfântului Gheorghe, cu mesenii așezati și cu spatele la pridvor (amplasament străin bizantinismului, introdus de Renașterea italiană). Personajele au o mișcare firească, "trăiesc" evenimentul. Artistul se dovedește curajos: la trecerea de pe un zid pe altul, așază capul balaurului într-
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
mieunat sacadat, de slabă intensitate, când vede o pradă la care nu poate ajunge, ca o pasăre sau o insectă în zbor, sau chiar privind o emisiune despre animale la televizor. Încă din primele zile de viață, puiul de pisică toarce în timpul suptului, iar mama îi răspunde. Ea toarce din plăcere, la fel de bine ca în suferință: stresată, rănită sau chiar muribundă, o auzim torcând. Cel mai des, ea toarce pentru a-și exprima dependența; față de mamă la naștere, față de om mai
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
pradă la care nu poate ajunge, ca o pasăre sau o insectă în zbor, sau chiar privind o emisiune despre animale la televizor. Încă din primele zile de viață, puiul de pisică toarce în timpul suptului, iar mama îi răspunde. Ea toarce din plăcere, la fel de bine ca în suferință: stresată, rănită sau chiar muribundă, o auzim torcând. Cel mai des, ea toarce pentru a-și exprima dependența; față de mamă la naștere, față de om mai târziu, când este bolnavă sau când este mângâiată
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
chiar privind o emisiune despre animale la televizor. Încă din primele zile de viață, puiul de pisică toarce în timpul suptului, iar mama îi răspunde. Ea toarce din plăcere, la fel de bine ca în suferință: stresată, rănită sau chiar muribundă, o auzim torcând. Cel mai des, ea toarce pentru a-și exprima dependența; față de mamă la naștere, față de om mai târziu, când este bolnavă sau când este mângâiată. Regăsim acest comportament la rudele sale, marile feline, care însă torc doar în primele luni
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
animale la televizor. Încă din primele zile de viață, puiul de pisică toarce în timpul suptului, iar mama îi răspunde. Ea toarce din plăcere, la fel de bine ca în suferință: stresată, rănită sau chiar muribundă, o auzim torcând. Cel mai des, ea toarce pentru a-și exprima dependența; față de mamă la naștere, față de om mai târziu, când este bolnavă sau când este mângâiată. Regăsim acest comportament la rudele sale, marile feline, care însă torc doar în primele luni de viață. Torsul este produs
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
chiar muribundă, o auzim torcând. Cel mai des, ea toarce pentru a-și exprima dependența; față de mamă la naștere, față de om mai târziu, când este bolnavă sau când este mângâiată. Regăsim acest comportament la rudele sale, marile feline, care însă torc doar în primele luni de viață. Torsul este produs printr-o mișcare coordonată a glotei, laringelui și a anumitor mușchi. Aceste vibrații sonore implicând întreg corpul sunt întâlnite la majoritatea felinelor, ca și la alte animale, dar mecanismul lor, ca
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
sonore implicând întreg corpul sunt întâlnite la majoritatea felinelor, ca și la alte animale, dar mecanismul lor, ca și utilitatea, ramân de neexplicat. Se crede că această stare, ca și somnul, ar avea un rol reparator pentru organismul pisicii. Cand torc, pisicile emit vibratii sonore identice cu cele utilizate în medicină pentru a calma durerea, a trata o fractură sau o leziune la tendon. Poate așa se explică și faptul că, dintre mai multe pisici și mai mulți câini care au
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
chirurgicală de aceeași gravitate, aceste pisici se vor vindeca de trei ori mai repede, iar sechelele lor sunt de cinci ori mai puține. Concluzia: torsul unei pisici ar avea o acțiune anabolizantă, ce ajută vindecarea. Adulte, felinele mari nu mai torc; pisica este singura care toarce sub mângâierile stăpânului: ea vede în acesta „a doua sa mamă”. Pisica doarme în medie 15-18 ore pe zi, fiind activă doar circa 6-9 ore, mai ales o parte din timpul nopții, perioadă propice vânătorii
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
pisici se vor vindeca de trei ori mai repede, iar sechelele lor sunt de cinci ori mai puține. Concluzia: torsul unei pisici ar avea o acțiune anabolizantă, ce ajută vindecarea. Adulte, felinele mari nu mai torc; pisica este singura care toarce sub mângâierile stăpânului: ea vede în acesta „a doua sa mamă”. Pisica doarme în medie 15-18 ore pe zi, fiind activă doar circa 6-9 ore, mai ales o parte din timpul nopții, perioadă propice vânătorii. Ea este deseori folosită în cadrul
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
dezvoltării agriculturii. Corpul lor produce vitamina C (la fel ca multe alte animale) și își pot procura restul nutrienților din creierul și intestinele șoarecilor consumați. Pisicile sunt extrem de discrete în manifestările îmbolnăvirilor. O pisică sănătoasă are apetit normal, se spală, toarce, se joacă, urinează și defecă normal. Atunci când o pisică refuză hrana, mai ales dacă aceasta este carne sau pește, lucrul este foarte grav si înseamnă că animalul este bolnav. Tusea și respirația accelerată sau dificilă sunt semne ale tulburărilor respiratorii
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
vin din est, din Insula Soarelui, din mijlocul lacului sfânt, să dea naștere unei noi civilizații, el ca un luntraș aborigen în poncho roșu, stând în picioare, cu o prăjină lungă în mână, conducând ambarcațiunea, iar ea, chircită în spate, toarce lână de lamă pe un fus de lemn. Locul în care Manco Capac și-a înfipt bastonul de aur, a devenit locul ideal pentru dezvoltarea noii civilizații. Acest loc a fost numit Cuzco. În zona Lacului Titicaca, clima este extremă
Lacul Titicaca () [Corola-website/Science/302235_a_303564]
-
și țechini. Manufactura hainelor era mai mult munca femeilor. Era în general făcută acasă, dar existau și ateliere conduse de nobilime sau alți oameni cu mijloace. Prin batere și dărăcire plantele de in erau transformate în fibre, care puteau fi toarse în fire. Mai întâi îmbrăcămintea era țesută pe războaie orizontale, deobicei simplii țăruși bătuți în pământ, caz în care lucrătorii trebuiau să muncească pe jos, iar mai târziu în timpul Noului Regat pe războaie verticale. Aceste noi războaie erau fizic mai
Vestimentația Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302843_a_304172]
-
modificat în timp înțelesul. Inițial, înainte de aducerea porumbului din America, în ținuturile României de astăzi „mămăligă” era denumirea unei fierturi de boabe de mei: (va rugam sa clarificati si expandatii acest paragraf, momentan nu are logica) Ele vedeau de casă, torceau, țeseau, creșteau copiii; bărbații, când nu erau în război, duceau la pășune hergheliile, cirezile de vite și turmele de oi, semănau în câmpiile roditoare de la poalele Carpaților grâu pentru negoț, și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă."
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]