1,745 matches
-
o pădure, unde este găsită de un fecior de împărat, care se însoară cu ea . f. Prințul trece prin fața gardului unei femei care avea o singură fiică leneșă. Femeia îi spune prințului că este supărată pe fiica ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea să toarcă și gardul. Impresionat de presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa îi dă să toarcă într-o încăpere cânepă. Fata începe să plângă. Apare un pitic "cu degete lungi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
împărat, care se însoară cu ea . f. Prințul trece prin fața gardului unei femei care avea o singură fiică leneșă. Femeia îi spune prințului că este supărată pe fiica ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea să toarcă și gardul. Impresionat de presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa îi dă să toarcă într-o încăpere cânepă. Fata începe să plângă. Apare un pitic "cu degete lungi ca niște cârlige și puțin cocoșat", care o liniștește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fiică leneșă. Femeia îi spune prințului că este supărată pe fiica ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea să toarcă și gardul. Impresionat de presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa îi dă să toarcă într-o încăpere cânepă. Fata începe să plângă. Apare un pitic "cu degete lungi ca niște cârlige și puțin cocoșat", care o liniștește, spunându-i că va toarce el în locul ei toată cânepa. Situația se repetă de trei ori. A
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa îi dă să toarcă într-o încăpere cânepă. Fata începe să plângă. Apare un pitic "cu degete lungi ca niște cârlige și puțin cocoșat", care o liniștește, spunându-i că va toarce el în locul ei toată cânepa. Situația se repetă de trei ori. A treia oară, piticul îi spune fetei că prințul o va lua de nevastă, dar el vrea, în schimbul ajutorului dat, pe primul născut. Tânăra împărăteasă îi cere mai întâi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
malefice. El e dat în stăpânirea divinităților destinului: Lachesis (trecutul), Clotho (prezentul) și Athropos (viitorul)." Un nucleu epic similar îl întâlnim și în Cele trei torcătoare [Basme năzdrăvane, Frații Grimm]. O mamă își ceartă fiica leneșă, care nu voia să toarcă. Ea îi spune reginei, care trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să-i dea. Regina îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
epic similar îl întâlnim și în Cele trei torcătoare [Basme năzdrăvane, Frații Grimm]. O mamă își ceartă fiica leneșă, care nu voia să toarcă. Ea îi spune reginei, care trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să-i dea. Regina îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că, după ce-l va termina de tors, îi va da în căsătorie pe fiul ei cel mare. Fata
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
își ceartă fiica leneșă, care nu voia să toarcă. Ea îi spune reginei, care trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să-i dea. Regina îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că, după ce-l va termina de tors, îi va da în căsătorie pe fiul ei cel mare. Fata izbândește cu ajutorul celor trei torcătoare ciudate: "Prima torcea câlții și rotea vârtelnița; cea de-a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să-i dea. Regina îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că, după ce-l va termina de tors, îi va da în căsătorie pe fiul ei cel mare. Fata izbândește cu ajutorul celor trei torcătoare ciudate: "Prima torcea câlții și rotea vârtelnița; cea de-a doua înmuia firul; cea de-a treia îl răsucea și-l apăsa cu degetul mare și, după fiecare lovitură de deget, cădea pe jos un scul din cele mai fine fire." Speriat de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fine fire." Speriat de înfățișarea celor trei torcătoare, prințul o eliberează pe fată de această ocupație respingătoare. Și în basmul englezesc Tom Tit Tot, o mamă, rușinându-se de isprava făcută de fiica ei, îi răspunde regelui: "Fiica mea a tors cinci caiere, cinci". Regele, bucuros, îi spune că el își caută o nevastă și îi propune: "Unsprezece luni poate mânca tot ce-i poftește inima, poate îmbrăca tot ce îi place, poate avea câte prietene dorește, dar în luna a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
bucuros, îi spune că el își caută o nevastă și îi propune: "Unsprezece luni poate mânca tot ce-i poftește inima, poate îmbrăca tot ce îi place, poate avea câte prietene dorește, dar în luna a douăsprezecea trebuie să-mi toarcă zilnic câte cinci caiere de in; de nu, e vai de ea, îi tai capul!" O mogâldeață neagră îi propune fetei să o ajute cu condiția ca în fiecare seară să încerce de trei ori să-i ghicească numele; dacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lunii nu va izbuti, atunci o va lua cu el. În ultima seară, regele îi povestește o întâmplare petrecută când s-a rătăcit la vânătoare. El a văzut în apropierea unui puț vechi "o pocitanie mică, neagră și caraghioasă", care torcea cu o viteză nemaipomenită, cântând "Niminiminot/ Mă cheamă Tom Tit Tot." Mogâldeața dispare atunci când fata rostește cuvintele auzite de rege în peripeția sa. Destinul în momentul căsătoriei acționează, în proza populară românească, așa cum aminteam, ca un element concomitent fabulos, extraordinar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o geografie a satului arhetipal. Nostalgia alpestră este cel mai adesea în legătură cu sentimentul pierderii meleagului originar al copilăriei și reluarea imaginilor în care seninătatea ascensională ficționează cu tentă edenică, transformă spațiul poetic în priveliște mitică: „În munții noștri astăzi zăpezile torc leneș Izvoarele îngheață în clinchete subțiri Și caprele de munte nervoase prin poene-și Urmează-n taină calea iernaticei iubiri.” (Scrisoare mamei) Ambianța montană este planul unde, după cum remarca Freud, „instinctele noastre ajung să se sublimeze... unde culoarea albă se confundă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Decât codaș în oraș, Mai bine-n satul tău fruntaș” mentalitate păguboasă ce subliniază autosuficiența, văzută ca stare de bine, ideea că fiecare om poate să-și aleagă locul și norocul; r. 12 13 : „Mama însă era în stare să toarcă-n furcă, și să învăț mai departe” sacrificiile enorme de care este capabil un părinte pentru educația copiilor lui; 67 p. 161, r. 18 19 : „Lucrul rău nu piere cu una, cu două” de obicei necazul și răul sunt greu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mult dorit; p. 178, r. 14 15 : „Și cum uitam ciuda, fuga iar la moș Chiorpec după curele” rușinea prin care a trecut omul fiind uitată, se revine la insistență, chiar dacă se conștientizează riscul iminent; r. 34 35 : „la Humulești torc și fetele și băieții, și femeile și bărbații”treburile gospodărești nu au o delimitare strictă în ceea ce privește repartiția pe sexe, nu ca dovadă de slăbiciune, ci ca dovadă de hărnicie; p. 180, r. 15 : „Au tunat și i-au adunat” apropierea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
îl unește pe om de Dumnezeu. Nașterea, cu imaginea cordonului ombilical, și moartea, cu firul ce leagă corpul de suflet, au loc prin ruperea acestora. Faptul în cauză este ilustrat în reprezentarea țesătoarelor celeste, Moirele grecești și Parcele romane, care torc, deapănă și în cele din urmă taie firul vieții. Fusul este, ca atare, simbolul timpului care se scurge inexorabil, al mișcării perpetue, al ciclului neîntrerupt al nașterii și al morții. Firul este de asemenea ghidul indispensabil, reperul datorită căruia se
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
din izvoare/ Sorbea, și-n cumințenie deplină/ știa ce-i munca fără de hodină.// Deși atât de fragedă copilă,/ Adâncul feciorelnicului sân/ Un duh mintos purta și plin de milă;/ Ea îngrijea de bietul ei bătrân/ Cuviincioasă ca de un stăpân;/ Torcând mereu, păștea o turmă rară/ 781 Ibidem, p. 158. 782 „Povestirea Grizildei apare la Boccaccio; dar diacul din Oxford, care o spune, mărturisește a o fi aflat de la Petrarca. Istorisirea a circulat în întreaga Europă și s-a transformat într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Râpeanu, Vol.II, p.383 384) Luată în sine, această amintire este emoționantă, și abia dacă observi că Al. Vlahuță vorbește la tot pasul de „tehnică”, „mecanicism”, vrând să explice căderea geniului ca pe un motoraș rămas în funcție ce toarce aceleași armonii dar nu mai face parte din angrenaj. Cam așa a scris public C. Mille, prin 1886, despre Eminescu aflat la Ospiciul de la Mânăstirea Neamțului: „mașinăria omenească” funcționează, dar omul este întunecat la minte și are nevoie de ajutor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
unse cu var / Lucesc zidiri, ruine pe câmpul solitar./ Și țintirimul singur cu strâmbe cruci veghează / O cucuvaie sură pe una se așează / Clopotnița trosnește, în stâlpi izbește toaca,/.../ Biserică ’n ruină / Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână /.../ Drept preot toarce-un greer un gând fin și obscur, / Drept dascal toacă cariul sub învechitul mur...” Așa se vede lumea din cerdacul casei lui Eminescu de la Văratic, într-un ianuarie fără zăpadă. Vedeți că nu e vorba de o biserică din piatră
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sacru. Amintesc doar că iconografia aferentă acestui poem (acuarela lui Ary Murnu, de pildă) înfățișează o ruină imensă din zid sau piatră. Este, dimpotrivă, o construcție mică din lemn: „Biserică ‘n ruină / Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână (...) Drept preot toarce-un grier un gând fin și obscur, / Drept dascal toacă cariul sub învechitul mur.” (Ca să fie cari, nu poate fi vorba de ciment sau cărămidă: trebuie lemn; aici se referă la câlții care leagă fresca de peretele cioplit al bisericii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
au adus-o / Și-au întins-o / Și-au pus douăsprezece fete / Și-o melițat-o / Și-o strujit-o / Și-o răgilat-o / Și-o pieptănat-o / Și-o periat-o / Și-o pus-o în furci / Și-o tors-o / Douăsprezece fete / Cu cuconița, / Bosconița / Și-o rășchiet-o / Și-o depănat-o / Și-o fiert-o / Și-o urzit-o / Și-o țesut-o / Și-o bilit-o / Și-o croit-o / Și cămeșă o făcut / Și junghiurile o-mbrăcat / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dacă este împărtășit "unei ape curgătoare": "Bună dimineața, apă curgătoare. Mulțumesc dumitale (...) / Șezi la noi dac-ai venit. Eu n-am venit să șez, / Ci am auzit că ai trei fete: Una te spală, / Una te mătură / Și una te toarce. / Ș-aia ce spală să mă spele / De fapt, de dat, / De pe fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe statu meu, / De pe hainele mele. Aceea care mătură să-mi măture / Datul, faptul, urâciunea / Din fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe hainele mele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
spală să mă spele / De fapt, de dat, / De pe fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe statu meu, / De pe hainele mele. Aceea care mătură să-mi măture / Datul, faptul, urâciunea / Din fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe hainele mele. / Iar cea care toarce să-l întoarcă, / Să-l ducă, să-l lepede / Datul, faptul, / În vorbă-i, / În haină-i, / În fața lui, / În ușa lui."61 "Apa sacră" primenește umanul și restabilește legăturile cu cosmicul: "Duminică dimineață m-am sculat, / La fântâna lui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
II.3.3. "GHEMUL VIEȚII" În credința populară tradițională, "ghemul vieții" sau "firul vieții" reprezintă "datul sorții" pe care ursitoarele îl urzesc la naștere. Astfel, la nașterea unui copil, "torcătoarele" (ursitoarele) se așează la fereastra casei și încep "a-i toarce firul vieții, și anume cea mai mare, adică ursitoarea, ținând o furcă în mână, pune firul și învârte fusul; cea mijlocie, adică soarta, îl toarce din caierul prins la furcă, ce o ține ursitoarea la brâu, și-l învârtește pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la nașterea unui copil, "torcătoarele" (ursitoarele) se așează la fereastra casei și încep "a-i toarce firul vieții, și anume cea mai mare, adică ursitoarea, ținând o furcă în mână, pune firul și învârte fusul; cea mijlocie, adică soarta, îl toarce din caierul prins la furcă, ce o ține ursitoarea la brâu, și-l învârtește pe fus; iar cea mică, adică moartea, ținând în mână un foarfece printre tăișurile căruia trebuie să treacă firul, când voiește, atunci strânge foarfecele laolaltă și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
foarfecele laolaltă și taie firul."188 Ursitoarele românești corespund Parcelor romane (pars-parte, de unde și expresiile "asta i-a fost partea", "a avea parte de ceva, cineva") și amintesc de Moerele grecești (a treia ursitoare, Moartea, ar proveni de la μώίρά) care "torc" și "urzesc" firul vieții.189 Forma ovală a ghemului dezvăluie mișcarea ciclică a universului, macrocosmosul în care se deapănă "firul vieții", iar firul de cânepă, din care este făcut ghemul, se obține în urma unui adevărat ritual: Pentru a se face
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]