22,705 matches
-
în fața unei instanțe independente și imparțială. Mecanismul este similar cu cel existent pentru soluțiile de netrimitere în judecată ale procurorului, când, de asemenea, petentul are șansa de a apărea în fața unui judecător pentru a arăta eroarea de soluție a parchetului. Toni Neacșu a precizat că este foarte posibil că se va prevedea competența secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de apel București. Judecătorul Toni Neacșu opinează că legea "ar trebui îndreptată, astfel încât toate plângerile cetățenilor să fie soluționate, în
Toni Neacșu: Procurorii și judecătorii pot ajunge în fața instanței by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/82339_a_83664]
-
șansa de a apărea în fața unui judecător pentru a arăta eroarea de soluție a parchetului. Toni Neacșu a precizat că este foarte posibil că se va prevedea competența secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de apel București. Judecătorul Toni Neacșu opinează că legea "ar trebui îndreptată, astfel încât toate plângerile cetățenilor să fie soluționate, în primă instanță cel puțin, de secțiile CSM".
Toni Neacșu: Procurorii și judecătorii pot ajunge în fața instanței by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/82339_a_83664]
-
1961. Mai mult: "scriitorii din R.P.R. reușesc să dea în ansamblu un tablou bogat și mobilizator" (p. 125). Rămânem încrezători și împăcați: așa cum literatura proletcultistă trebuie să fie optimistă, la fel trebuie să se încheie și bilanțul ei, pe un ton "mobilizator". * Sinteză fără personalitate, comandă politică evidentă, istoria succintă a lui Emil Boldan ne pune în față o oglindă a epocii proletcultiste, în toate reflexele ei ideologice. Punctul de vedere a istoricului literar este unul marxist, în accepția sociologismului vulgar
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
de pamfletar. Aceasta nu înseamnă însă că studiul lui Ion Simuț nu are adevărul lui. Ca să nu mai vorbim de faptul că este atât de bine scris și integrează, cu grație, atât de multe informații, încât dă, de la începutul volumului, tonul criticii literare autentice. Merită să facem cunoștință, în continuare, cu tinerii grupați în jurul lui Ion Simuț, care, judecând după cum scriu în momentul de față, au șanse să ajungă să reprezinte ceva în literatura română (poate așa cum vorbim de "cercul de la
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
procedeu numit slow motion în care timpul povestirii este încetinit prin diferite digresiuni, în cazul nostru fiind vorba despre descrierea sunetelor, a mișcărilor și a imaginilor din jur. Atenția naratorului cade când pe planul apropiat când pe planul îndepărtat (decorul), tonul liric fiind mai mereu întrerupt de prozaic, seriosul și ludicul alternând în funcție de prestidigitația auctorială." Alin Creangă, rafinat comentator de literatură, ar putea fi cândva un Paul Zarifopol al timpului nostru. Un subiect insolit și dificil, a cărui tratare pretinde recunoașterea
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
ca dramă etică (roman al dilemelor morale). Instrumentele de construcție ale postmodernității nu sînt străine scriitorului. Aș spune chiar că pe ele se întemeiază, cu bună știință, rețeta - infailibilă - de succes a scriiturii. Miza artistică nu se află numai în tonul introspectiv, ci și în intrigă, în derularea neprevăzută a evenimențialului - surprinzător pentru cititor și, în egală măsură, pentru personaje. Criticul cultural va identifica aici, fără îndoială, drama (morală, psihologică) a societății (totalitare și/sau consumiste) în ansamblul ei. Se poate
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
a găsit resursele de onorabilitate pentru a retrage toate aceste afirmații: "M-am văzut, dintr-o dată, proiectat într-un univers în care vina era, efectiv, de partea mea. Punct cu punct, toate invectivele mele, repet, nejustificate în primul rând ca ton, iar mai apoi din punctul de vedere al conținutului, se vedeau reduse la o micime personală care era a mea, numai a mea. Greșisem. Mă înșelasem. Cărțile apăruseră. Editura se deschisese și mai mult către lume. Atunci, ce îmi rămânea
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]
-
din partea unui vechi făptaș. Vorbisem acolo, prin 1969, la Paris, invitat de Monica Lovinescu. Ea transmitea, de la R.F.I., rolele la München. La plecarea în Franța, prima ieșire în Occident, colonelul de Securitate ce-mi întinsese pașaportul îmi spusese pe un ton amabil că, dacă vreau, pot chiar să vorbesc la Europa Liberă. Ceea ce am și făcut, o singură dată, intervievat pe o temă ce nu-mi putea aduce pieirea - stricarea limbii, în patrie. Răspunsesem cu precauție și floricele. Pe exilanți îi
Adio, Olga! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8254_a_9579]
-
celălalt, asemenea picăturii de vin din apă sau a picăturii de ceară topită în flacără. Rugăciunea misticului este un act de maximă intimitate și nu întâmplător poezia mistică seamănă cu poezia erotică, atât în substanță, cât și în retorică, în ton și în imagini. Cel care se roagă, asemenea celui care iubește, are o reprezentare foarte personală a celuilalt, a lui tu. Altfel spus, fiecare cu Dumnezeul sau zeii lui. Fiecare cu Dumnezeul sau zeii pe care îi merită și cu
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
lui René Clément. Una din surprizele plăcute ale filmului o constituie și un Colin Farrell care se arată capabil de un rol de compoziție, ieșind astfel din tiparul de băiat frumos cu disponibilități eroice. Filmul lui Woody Allen păstrează un ton ironic, ironie care se află la antipodul comicului și care se topește în planul vast, impredictibil pînă la incomprehensibil al existenței.
Crimă, pedeapsă și încă ceva... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8271_a_9596]
-
bucată care, parcursă corect, indică, cu suficientă precizie, programul teoretic al lui Dan Lungu. Iar aceasta fără a intra în fundături dogmatice. Un reportaj segmentat privitor la lumea - de o bizarerie revolută - închisă în granițele autoproclamatei republici Transnistria dă, aparent, tonul acestei proze. Spicuiesc, în continuare, din posibile intertitluri de capitole. Umbra statuilor lui Lenin se întinde peste fiecare kilometru pătrat al zonei cu statut juridic incert. O hagiografie comunistă binecunoscută nouă proliferează pe zi ce trece. Copilăria lui Vladimir Ilici
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
fi constatat că, scriind despre propriile-mi poeme, sunt mai în largul meu să sfâșii nereușitele decât să emit opinii asupra celor care pot fi luate în seamă. Așa "Linii drepte", unde mă supără o gesticulație prea sigură de sine - tonul general al poeziei mele fiind, cred, mai șoptit, mai estompat: Lumea-i scrisă doar cu linii drepte la apropierea umbrei tale, zugrăvind un orizont de trepte ridicate-n calea ta, egale. Cumpănă de anotimp, blocată, de-aș clinti un gest
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
apropie pe acest autor de George Breazul, cu diferența însă că predecesorul său își făurise cu virtuozitate un anume stil retoric de farmec arhaic și livresc, pe când muzicologul timpului nostru își rostește cuvântul uneori patetic, alteori sobru, dar întotdeauna în tonuri clare, cu rezonanță directă în sensibilitatea celor dornici de inițiere sau care urcă spre desăvârșire în aria cunoștințelor despre muzică și valorile ei. Direcțiile esențiale ale operei lui Viorel Cosma sunt complementare unui efort unitar, organic urmărind reliefarea muzicii ca
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
wunder ar putea veni de la o reclamă la imobile. Piesa are la bază un singur sunet cu rezonanța sa. Unisonului și armonicelor se datorează „minunea” anunțată în titlu. Se aude pentru ultima dată nr. 1 din „Cheia visurilor” pe un ton mai decis. În nr. 9, pianul aduce figurații, care par a veni din lumea impresionistă. Avem de-a face cu o multitudine de gesturi, ce se succed pe rând. În nr. 10, se aud șoapte, iar la sfârșit se deslușește
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
E drept că talentul acestui copil se dezvoltă sub controlul celui mai mare pedagog al pianului de la noi, domnișoara Constanța Erbiceanu. Valentin Gheorghiu impresionează prin naturalețea structurii sale (cântă ca și cum s-ar juca, fără nici o încordare, fără nici o grație convențională. Tonul acestui concertist de opt-nouă ani este de o plinătate și o frumusețe pe care le-ar putea râvni mulți profesioniști. După absolvirea, cu nota maximă, a Conservatorului de Muzică (1947), tânărul pianist devine imediat solist concertist - la Catedrala „Sf. Iosif
Valentin Gheorghiu - la 85 de ani by Al. I. BĂDULESCU. () [Corola-journal/Journalistic/83123_a_84448]
-
Wq 18 de Carl Philipp Emanuel Bach au avut-o ca solistă pe Cipriana Smărăndescu. Artista stabilită în Italia este absolventă a conservatorului din București și a celui din Vicenza, perfecționându-se în arta interpretării muzicii vechi cu Patrizia Marisaldi, Ton Koopman, Patrick Ayrton, Pierre Hantai, Andreas Staier. Laureată a mai multor concursuri de gen, Cipriana Smărăndescu susține concerte și recitaluri în Europa și a realizat înregistrări pentru Radio România, Radio Vaticana, RAI-Radio 3 și SarxRecords. În cele două concerte pentru
La Sala Radio by Cleopatra David () [Corola-journal/Journalistic/83305_a_84630]
-
din succesiunile sincopate ale ritmurilor eterogene, minimaliste, dar și din intervențiile vocii înregistrate, care rostește cuvinte disparate - de la numere la lucruri sau propoziții scurte: doi, cinci, timp, înalt, niciodată, viitor, eu mă transform etc. -, cu cezuri între ele, pe diferite tonuri și de diferite intensități. Aș spune că efectele acestea suprarealiste, ca și ritmurile intens sincopate, trimit cu gândul la sincopele existențiale și, deopotrivă, la cele cosmice. Compozitorul precizează că, în piesa sa nu există sunete procesate, ci doar înregistrate în
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
cratere vulcanice multicolore, în fierbere, dând impresia unor adevărate picturi; Sabina Ulubeanu a venit cu o suită de chipuri umane și spații publice, estompate de nuanțele alb-negru; opțiunile lui Horia Andrei Nițu s-au îndreptat către unele aspecte arhitecturale, în tonuri întunecate, cu tente albăstrii; Mirona Radu a fost atrasă de ideea „tabloului în tablou” și de combinații de culori calde - roșu, orange -, violentate de câteva pete de negru, efectul fiind acela al unor picturi în ulei; chipurile de copii și
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
o muzică paratextuală, colând motivul Habanerei din opera Carmen de Bizet - leit-motiv cu accente adesea grotești, „refugiu” facil al unei ființe superficiale, dar nefericite în fond - cu secvențele post-impresioniste ale propriei muzici. Tehnica de colaj mi s-a părut „în ton” cu ideea regizoarei Adriana Sandu, de a-și impregna scurt-metrajul cu fragmente extrase din celebrul film al anilor ’60, a cărui protagonistă era nu mai puțin celebra Audrey Hepburn - Breakfest at Tiffany’s. Vrând să exprime respirația naturii, regizoarea Ana
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
plină stradă, se mută în sălile de expoziție și se sfârșește într-o sală goală de teatru, unde tronează doar personajul enigmatic, față-n față cu cântăreața, care continuă să depene, pe scenă, ritmuri și armonii de jazz, pe un ton melancolic, patetic, dezolant. Impresionantă prezența, ca și timbrul vocii Anatei Spiegel - dramatic, cu modulații de o surprinzătoare complexitate, cu adâncimi și elanuri ce vizează transcendența. În opinia mea, amprenta celei de-a treia zi a Noului Festival s-a circumscris
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Blaga nu putea fi decît ambiguă. Și încă o împrejurare îmi coroborează opinia. Cînd i-a apărut lui Blaga, în 1957, volumul Tălmăciri din lirica universală, Aurel Gurghianu mi-a propus să-i fac o recenzie pentru Steaua, pe un ton ușor ironic: "dacă tot te întîlnești cu Blaga, n-ai vrea să scrii" etc.? Spre stupefacția mea, textul apărut în revistă, cred că unicul în România acelui timp închinat cărții în cauză, conținea cuvinte ce nu-mi aparțineau, asupra cărora
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
sau eronata?!...) imagine/ concepție despre “antrenamentul auzului” pe de o parte și despre tonalitate pe de altă parte, procesul restructurativ evoluând fie spre îmbogățirea informațiilor anterioare, fie spre continuarea lor. Autoarea urmărește cu acribie profesională, dar și cu exigență maternă (tonul cald, încurajator, utilizat în momentele dificile stimulează momentele de “slăbiciune intelectuală...”) fiecare detaliu, fiecare amănunt al fiecărei etape parcurse, astfel încât informația oferită nu este numai coerentă, ci și completă. Este drept că cele trei capitole ale lucrării evoluează prin
Didactica muzicii by Magda BUCIU () [Corola-journal/Journalistic/83455_a_84780]
-
de campania electorală. Exemplul lui Sorin Oprescu e întru totul grăitor pentru ce înseamnă a fi "independent". E o independență, ca să zic așa, cu dublă subordonare: față de finanțatori și față de PSD. Acesta din urmă nu ascunde (prin gruparea care dă tonul, dar face și muzica și dansează în partid, adică gruparea Iliescu) pe cine susține dintre cei doi candidați pesediști. Oriunde în lume campaniile electorale se fac plătind din greu: la televiziuni, la ziare, pentru materialele publicitare, pentru deplasări, închirieri de
Eu cu cine votez?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8438_a_9763]
-
început." "Ceaslovul" lui Rilke În numărul din aprilie al Convorbirilor li-te-rare, Elvira Sorohan semnează articolul "Întoarcerea la modele", text inspirat de volumul Caietul de la Văratic al maicii Benedicta, numele monahal purtat în ultimii ani de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Scris pe un ton de resemnare amară, articolul pune accentul pe obsesia Zoiei Dumitrescu-Bușulenga pentru reînvigorarea ideii de model: "Recluziunea în călugărie n-a fost pentru Zoe Dumitrescu-Bușulenga un semn de bigotism irațional, extatic. A fost mai curînd o asceză meditativă, o inițiere în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
care măsoara plecarea și întoarcerea mării devine elementul principal de decor, marcînd vizual și ideea regizorului. În jurul acestui instrument de măsurat se învolburează apele mării, ale unei povești de iubire și ale unei alte neputințe:gelozia. Nekrosius schimbă aici și tonul, și registrul, și cromatica. Locul negrului predominant este luat de nisipiuri, de tot felul de nuanțe de alb. Ludicul înlocuiește, într-un fel sumbrul, alimentînd, pervers, tensiunea și tragicul. Nu am văzut asta pînă acum în nici o montare cu "Othello
Shakespeare mai presus de orice (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8453_a_9778]